Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014
(Zborul RFT111 al Școlii Superioare de Aviație Civilă)
Aeronava implicată în accident, fotografiată în 2008
Aeronava implicată în accident, fotografiată în 2008
Sumar : aterizare forțată
Dată 20 ianuarie 2014
Loc Petreasa, Alba
Coordonate: 46°33′16″N 22°58′49″E / 46.55444°N 22.98028°E / 46.55444; 22.9802846°33′16″N 22°58′49″E / 46.55444°N 22.98028°E / 46.55444; 22.98028
Pasageri 5
Echipaj 2
Răniți 5
Decese 2
Supraviețuitori 5
Tip aeronavă Britten-Norman BN-2A-27 Islander
Număr matricol YR-BNP
Originea zborului București
Destinație Oradea

Accidentul aviatic din Munții Apuseni (Zborul RFL111 al Școlii Superioare de Aviație Civilă[1]) a avut loc la 20 ianuarie 2014, când avionul YR-BNP[2][3][4] de tip Britten-Norman BN-2A-27 Islander a executat o aterizare forțată în Munții Apuseni, la o altitudine de circa 1400 m, lângă localitatea Petreasa, la limita dintre județele Cluj și Alba. Avionul, pilotat de Adrian Iovan, transporta o echipă de cinci medici de la București la Oradea. În accident au murit pilotul și studenta la medicină Aurelia Ion, iar copilotul și patru medici au fost răniți.[5]

Evenimentele[modificare | modificare sursă]

Avionul, proprietate a Școlii Superioare de Aviație Civilă, a decolat la ora 13:35 de pe Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu din București, cu destinația Aeroportul Internațional Oradea, unde ar fi trebuit să aterizeze la ora 16:35.[5]

Avionul efectua o cursă umanitară și era pilotat de Adrian Iovan (55 ani, 16 000 de ore de zbor[6]), având drept copilot pe Răzvan Petrescu. La bordul avionului se aflau dr. Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, dr. Valentin Calu de la Spitalul Elias, dr. Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria”, dr. Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș și Aurelia Ion, voluntar, studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară din București. Echipa urma să preleveze ficatul, rinichii și corneele de la o donatoare de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.[5][6][7][8]

Accidentul s-a produs în condiții de lipsă de vizibilitate (zbor instrumental), datorită ceții.[9] Anunțarea accidentului a fost făcută la 112 de dr. Zamfir la ora 16:16.[1] Pentru salvarea răniților a fost mobilizată echipa Salvamont Cluj.[8] La căutare au participat peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști și salvamontiști, din județele Cluj, Bihor, Mureș și Alba, precum și ca. 200 de localnici. Salvatorii au ajuns la locul accidentului după mai multe ore, locul fiind greu accesibil, cu zăpadă înaltă și ceață densă. Tot din cauza ceții, elicopterul SMURD Mureș n-a putut interveni.[6]

În urma accidentului au decedat pilotul și studenta la medicina. Copilotul era în stare critică, medicii Valentin Calu, Cătălin Pivniceru și Sorin Ianceu aveau fracturi multiple, iar dr. Radu Zamfir era accidentat mai ușor, și le-a putut acorda celorlalți primul ajutor.[5][7] Toți răniții au fost aduși la Spitalul de Urgență din Cluj, internați la terapie intensivă și stabilizați.[6]

Pasagerii[modificare | modificare sursă]

Valentin Calu (42 ani) este doctor în științe medicale și lucrează ca medic chirurg la Spitalul Universitar de Urgență Elias din București, iar din 2007 este și purtătorul de cuvânt al unității sanitare. Anterior el a fost coordonator al Unității de Primiri Urgențe de la Elias.[6] Face parte din echipa medicilor care lucrează pentru Programul Național de Transplant.[7]

Pavel Constantin Cătălin Pivniceru (46 ani) este medic specialist chirurgie generală la Spitalul "Sfânta Maria" din București, și purtător de cuvânt al acestui spital.[6][7]

Radu Zamfir (39 ani) a absolvit UMF "Carol Davila" în 1998. Este medic primar chirurgie generală la Institutul Clinic Fundeni, în Laboratorul de Cercetare Chirurgie.[6] Efectuează transplanturi alături de prof. dr. Irinel Popescu la Centrul de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic Fundeni.[7]

Sorin Ianceu (37 ani) este medic chirurg la Spitalul Municipal din Beiuș și face parte din echipa de transplant a Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea. Ianceu a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj și se specializează în transplant.[6][7]

Aurelia Ion (23 ani), care a decedat, era ofițer-student în anul V al Institutului Medico-Militar din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București și efectua un stagiu de pregătire la Spitalul Clinic Fundeni.[10][11][12] Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a dispus avansarea post-mortem a sublocotenentului Aurelia Ion la gradul de locotenent. [13]

Ancheta accidentului[modificare | modificare sursă]

Guvernul a anunțat deschiderea a două anchete. Prima va viza aeronava, care prezenta riscuri de zbor, iar a doua va investiga intervenția echipelor de salvare, care au ajuns cu întârziere.[14] Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat că ia în calcul anchetarea modului în care au acționat autoritățile în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni.[15]

În afară de investigațiile autoritățile aviatice, au fost deschise și două anchete din partea Parchetului Curții de Apel Alba privind încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor și vătămare corporală din culpă. Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a declarat că aeronava nu era dotată cu cutie neagră, urmând să fie expertizate celelalte instrumente de bord, pentru a se verifica dacă au funcționat corect. Ancheta accidentului este în curs și va dura mult.[5][8][16][17]

Raportul ROMATSA[modificare | modificare sursă]

În raport, ROMATSA:[18]

  • Afirmă că la ora 14:35 zborul RFT111 a solicitat sectorului ACC (Autoritatea Aeronautică Civilă) București coborârea la nivelul 100 (3050 m) din cauza givrajului și a fost informat că în zonă AMA (înălțimea minimă de siguranță în zonă, engleză Area Minimum Altitudes) este la nivelul 105 (3050 m).
  • Afirmă că la ora 14:42 zborul RFT111 a solicitat coborârea la nivelul 80 (2450 m).
  • Recunoaște că la ora 16:04 a primit informația că avionul a căzut, de la g-ral. br. Ioan Baș, șeful ISU Crișana, în urma convorbirilor telefonice dintre Baș și controlorii de zbor din turnul de control al Aeroportului Internațional Oradea.[19][20]
  • Confirmă funcționarea balizei ELT (engleză Emergency Locator Transmitter), dar că n-a primit localizarea de la MCC (v. mai jos) prin Centrul COSPAS – SARSAT.
  • Recunoaște că a cerut de la ISU Alba confirmarea accidentului abia la ora 16:30 (după raportul Oprea, abia după intervenția MApN (!)).
  • „Filmul evenimentelor” se oprește la ora 15:49, când CTA (controlul traficului aerian) a încercat să ia legătura cu aeronava ca urmare a dispariției țintei de pe ecranul radar.

Raportul lui Gabriel Oprea[modificare | modificare sursă]

La 22 ianuarie Gabriel Oprea a prezentat guvernului un raport, din care partea dată publicității este o sinteză.[1][21] Din această sinteză rezultă că:

  • Aeronava avea documentele de navigabilitate valabile.
  • Responsabilitatea acceptării zborului în condițiile meteo respective revenea pilotului.
  • Alarmarea revenea ROMATSA și STS. Raed Arafat a transmis informația g-ralului Ion Burlui, la IGSU, la ora 16:05, iar STS a fost informat prin apelul dr. Zamfir, la ora 16:16. Rând pe rând au fost alarmate ISU Bihor (16:19), ISU Cluj (16:20), SJA Cluj (16:20), IPJ Cluj (16:20), IJJ Cluj (16:20), COAP/MApN (16:22 – 16:27), ROMATSA (16:28 – 16:33, de către MApN), Elicopter Arad (16:32), Elicopter Târgu Mureș (16:34), Salvamont Brașov (16:34), Centrul 112 Alba (16:42), acesta alertând dispeceratele ISU, IJJ, IPJ și SJA Alba.
  • Căutarea a început la ora 16:50. Deși normele prevăd că dacă există coordonate se merge direct acolo, în intervalul orar 16:50 – 21:13 s-a organizat o căutare în teren, după procedura aplicată când nu există informații.
  • La ora 21:13 Gheorghe Trif, de la locul accidentului a comunicat STS coordonatele exacte. Abia în acest moment au putut fi dirijate echipele de căutare, care au început evacuarea răniților la ora 22:05.

Concluzia raportului este că ROMATSA nu a a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanșat operațiuni de căutare și nu a cerut sprijinul Centrului de Operații Aeriene din MApN.[1][22]

Declarația lui Octavian Pleter[modificare | modificare sursă]

Octavian Thor Pleter, conferențiar la Facultății de Inginerie Aerospațială, apreciază că accidentul s-a întâmplat din vina lui Adrian Iovan. În caz de givraj, care nu este un fenomen instantaneu, pilotul avea trei opțiuni: să urce deasupra frontului atmosferic cu umiditate, însă puterea scăzută a motoarelor aeronavei nu permitea această manevră, să se strecoare pe dedesubtul frontului atmosferic, respectiv să facă cale întoarsă la Sibiu. Pilotul a optat pentru a doua variantă, care nu i-a reușit. În opinia d-lui Pleter, pilotul trebuia să opteze pentru a treia variantă. Totodată, el afirmă că decizia greșită a pilotului ar exonera de vină ROMATSA.[16]

Analiza CSAT[modificare | modificare sursă]

La 2 februarie a avut loc o analiză în CSAT în care s-a discutat despre accident și s-a cerut demisia generalului Marcel Opriș, șeful STS.[23] În declarația de după ședință, Traian Băsescu a afirmat că impresia că statul român n-ar fi capabil să acționeze în situații de urgență este nedreaptă. De asemenea a afirmat că STS n-ar fi putut face mai mult, el putând localiza doar telefoanele fixe, în cazul celor mobile singura informație fiind cea primită de la operatorul de telefonie, celula, care în zonă avea o suprafață de circa 200 km2. De asemenea, a apreciat că informațiile vehiculate în presă ar fi minciuni. Totuși, recunoaște că acțiunea de salvare a fost un eșec, atribuindu-l faptului că n-ar fi fost coordonată conform reglementărilor în vigoare, prin faptul că nu s-au constituit comandamente nici la Ministerul de Interne, nici la Ministerul Transporturilor.[24] Pe de altă parte, Ion Burlui, șeful IGSU în momentul accidentului, afirmă în demisia sa de onoare că miniștrii nu au competențe operative. Aceștia ar răspunde doar de organizarea ministerului pe care îl conduc, dar imixtiunea lor în acțiunile operative nu este benefică.[25]

Raportul Ministerului Transporturilor[modificare | modificare sursă]

În raportul prezentat de Ministerul transporturilor se afirmă că prima localizare s-ar fi făcut prin intermediul „aplicațiilor din telefonul mobil al unui supraviețuitor”, ISU Cluj primind de la STS coordonatele 0°N 0°E / 46,6023°N 22,98421°E / 46,6023; 22,98421, pe care le-a transmis ISU Alba. Aceste coordinate indicau un punct situat la circa 5,5 km Nord de punctul real al impactului, care avea coordonatele 0°N 0°E / 46,554383°N 22,980338°E / 46,554383; 22,980338. Însă colonelul Adrian Fulea a dezmințit că aceste coordonate ar fi provenit de la STS.[26]

Tot în raport Ramona Mănescu afirmă că n-a fost convocat comitetul ministerial pentru situații de urgență pentru că nu au fost îndeplinite o serie de condiții specificate într-un Ordin de ministru din 2012 semnat de Ovidiu Silaghi, însă acest ordin contrazice HG 741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă, normă superioară care stabilește obligațiile Ministerului Transporturilor. Efectul practic al neconvocării comitetului a fost comunicarea defectuoasă între STS, ISU și ROMATSA, ceea ce a întârziat căutarea.[27]

Aspecte la care există răspuns[modificare | modificare sursă]

Avionul era dotat cu baliză de localizare de tip ELT. Aceste balize emit semnale pe frecvențele 121,5 MHz și 406,0xx MHz.[28][29] Frecvența de 406,0xx MHz poate fi recepționată doar prin sateliții Centrului COSPAS – SARSAT (Centrul de Căutare-Salvare Satelitară), prin Centrul de la Moscova (MCC), ori aceasta n-a răspuns în cursul zile de 20 ianuarie.[1]

Într-un raport de anchetă preliminar, Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) a precizat că baliza ELT cu care era echipat avionul era de tip ARTEX C406-2.[30] Acest tip de baliză emite pe toate cele trei frecvențe: 121,5 MHz, 243 MHz (actual scoasă din uz) și 406,0xx MHz, folosind pentru aceasta două cabluri diferite spre antene.[31] S-a constatat că LED-ul balizei clipea, o confirmare că baliza funcționa. Însă cablul de legătură spre antena de 406 MHz era rupt de la bază și nu a fost găsit la locul accidentului,[30] ancheta urmând să stabilească dacă el lipsea dinainte. În aceste condiții, afirmația MCC Moscova că n-a recepționat în timpul accidentului semnal de pe teritoriul României se explică.

Aspecte încă neelucidate[modificare | modificare sursă]

Inițial, STS a afirmat că localizarea s-a făcut de la primul apel la 112,[32] însă localizarea a fost greșită, drept care a fost deschisă o anchetă și asupra acestui aspect, urmând să se stabilească dacă vina aparține STS sau operatorilor de telefonie mobilă.[12] Din recomandările raportului lui Gabriel Oprea reiese, că la data accidentului procedura de localizare pe baza apelurilor telefoanelor se aplica doar în cazurile cerute de justiție, nu în caz de accident.[1][33] Din partea IGPR, Petre Tobă a declarat că echipamentul de localizare a semnalului GSM este montat pe o autospecială de poliție și cântărește 300 kg, iar pentru a face localizarea trebuie deplasat în proximitatea teminalului GSM, ori autospeciala era în momentul accidentului lângă București și nu putea ajunge în Munții Apuseni decât în 6-8 ore. Tot în acea declarație el prezintă scuza neutilizării acestui echipament din considerente de legalitate, respectiv lipsa mandatului unui magistrat, sistemul fiind destinat doar instrumentării cauzelor penale.[34] Aceste declarații contrazic faptul că la nivel european există obligația localizării celor ce sună la 112 în caz de accident.[35] În plus, la orice accident aviatic se deschide o anchetă penală, ceea ce ar justifica folosirea sistemului.

STS afirmă că, deși s-a făcut tot posibilul, nu s-a reușit localizarea prin GPS a telefoanelor de la locul accidentului.[1] Din acest motiv, în 2008 Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva României,[35] însă această procedură a fost închisă prin eforturi diplomatice[36] doar în urma promisiunii că se va rezolva.[37] Abia în 2009 s-a început implementarea infrastructurii, doar pentru București, fiind cheltuiți peste 10 milioane de lei.[38] După cum a reieșit din accident, nici la data acestuia sistemul nu era funcțional la nivelul întregii țări. Pe de altă parte, Gary Machado, directorul executiv al Asociației Europene a Numărului de Urgență (engleză European Emergency Number Association – EENA), a afirmat că nu sistemul românesc 112 este de vină pentru localizarea imprecisă a accidentului, ci legislația și modul în care 112 este reglementat, lucru care trebuie să fie schimbat. El consideră că imprecizia datelor de care dispunea 112 se datorează d-nei Neelie Kroes, vicepreședinte al Comisiei Europene, care pe parcursul mandatului său (5 ani începând din 2010) a refuzat să reglementeze ca operatorii de rețele de telefonie mobilă să trimită sistemului 112 informații despre localizarea exactă a apelantului (transmiterea coordonatelor GPS din telefon).[39][40]

În raportul lui Gabriel Oprea se afirmă că frecvența de 121,5 MHz poate fi recepționată de ROMATSA, dar nu poate fi folosită la localizarea de pe sol.[1][29] Însă echipamentul necesar localizării în teren este un receptor radio ușor, în stilul celor folosite pentru vânătoare de vulpi (v. la ELT).

Alt aspect este nivelul de zbor. Din comunicările cu ACC București rezultă că la ora 14:35 avionul zbura în zona Centrului de Dirijare a Zborului Sibiu, unde AMA este cel puțin la nivelul 110 (11 000 picioare = 3350 m), iar la ora 14:42 zbura deja spre Oradea, într-o zonă cu AMA la nivelul 90 (9000 picioare = 2740 m), ori, conform raportului ROMATSA, pilotul ar fi cerut să zboare sub nivelurile AMA. Unele surse afirmă că pilotul a cerut coborârea chiar la 2100 m (nivelul 70),[3] nivel permis doar la zborul în condiții de vizibilitate (VFR), dar ROMATSA nu confirmă. Până la aflarea rezultatelor anchetei oficiale, care poate dura mult,[41] se presupune că aterizarea forțată în pădure, la atitudinea la care a fost găsită epava, de 1400 m[3] s-a datorat givrajului, de care pilotul probabil voia să scape prin coborâre, givraj care a determinat și pierderea unui motor.[2][12][42]

Reacții[modificare | modificare sursă]

Celor trei salvatori care au ajuns primii la locul accidentului, la ora 21:13, Argentin Todea, Gheorghe Giurgiu și Gheorghe Trif, locuitori din comuna Horea (satele Petreasa și Dârlești) le-a fost decernat titlul de Cetățean de Onoare al județului Cluj.[43][44]

Pentru implicarea voluntară, conștiință civică și solidaritate demonstrate în acțiunea de salvare a victimelor accidentului, Clubului Sportiv Transylvania Off-Road, SMURD Cluj și echipei de medici, asistenți și paramedici ai Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj le-au fost înmânate diplome de merit.[44]

Secretarul de stat, Constantin Chiper (PNL) din MAI a fost demis. Premierul Victor Ponta a cerut înlocuirea directorului general și a directorului de operațiuni de la ROMATSA[45] și a directorului STS, Marcel Opriș [46]

Șeful IGSU, Ion Burlui, a demisionat, ca urmare a situației privind intervenția echipajelor de salvare la locul accidentului.[25][45]

Directorul general al ROMATSA, Aleodor Frâncu, a demisionat, însă nu se consideră vinovat.[47] De asemenea, a demisionat Bogdan Donciu, directorul de operațiuni al companiei,[48] care în momentul accidentului s-a ocupat de un examen la Universitatea Politehnica București, unde este profesor, examen care trata chiar sistemele radar și de navigație aeriană.[49]

Ministrul Radu Stroe a demisionat.[50]

Cătălin Predoiu (PDL) îi acuză de neglijență în serviciu pe miniștrii Radu Stroe – deoarece n-a organizat imediat o celulă de criză la MAI, Ramona Mănescu – deoarece n-a coordonat ROMATSA, și pe Eugen Nicolăescu – deoarece nu s-a preocupat de modul în care se efectuau aceste acțiuni de transplant.[15][51]

Victimele[modificare | modificare sursă]

Aurelia Ion[modificare | modificare sursă]

Aurelia Ion

Aurelia Ion (n. 26 martie 1990 - d. 20 ianuarie 2014) era ofițer-student în anul V la Institutul Medico-Militar din București fiind stagiar la Spitalul Fundeni. Și-a pierdut viața la locul accidentului, cauza decesului fiind hipotermia (temperatura corpului înregistrată la găsirea ei de către paramedicii SMURD fiind de 18,6 °C.[52]

De-a lungul anilor de studii, Aurelia se implicase voluntar în numeroase activități pe linie medicală.[53][54] A fost descrisă de cei apropiați ca o „fată model, dedicată meseriei sale, copil excepțional, cu visuri mărețe”.[54] Coordonatorul de transplant Victor Zota a spus că ea mai participase la prelevări de organe, făcea voluntariat și „era dedicată meseriei cum rar găsești".[10]

Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a dispus avansarea post-mortem a Aureliei Ion de la gradul de sublocotenent la cel de locotenent.[55][53] A fost înmormântată cu onoruri militare, în Cimitirul Militar Ghencea 3, în prezența ministrului apărării, Mircea Dușa.[11]

Adrian Iovan[modificare | modificare sursă]

Adrian Iovan

Adrian Iovan (n. 8 iulie 1958 - d. 20 ianuarie 2014) era unul dintre cei mai experimentați piloți din România. A terminat Liceul de Aviație Aurel Vlaicu, apoi Faculatea de Aeronave, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A pilotat pe avioane de tip tip IAR 823, AN 2, BN 2, AN 24, IL 18 și Boeing 737,( IAR 823 și AN-2 în timpul școlii de piloți de la Bobocu, AN-2 la Aviația Utilitară, BN-2 la cursurile de trecere la avion de linie, apoi AN-24, IL-18 și Boeing 737 la TAROM) având în total 16.000 de ore de zbor. După ce a ieșit la pensie, a condus avioane de tip BN 2 (Britten Norman).

Adrian Iovan a fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Bellu Catolic, dar după canoanele Bisericii Ortodoxe, alături de tatăl său.[56][57]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h Gabriel Oprea, NOTĂ privind evenimentul aviatic din data de 20.01.2014, accesat 2014-01-22
  2. ^ a b en Accident description, aviation-safety.net, accesat 2014-01-21
  3. ^ a b c PRIMELE IMAGINI cu avionul care a aterizat forțat în Munții Apuseni, mediafax.ro, accesat 2014-01-21
  4. ^ en Romanian Civil Aircraft Registers & Production, thai-aviation.net, accesat 2013-12-21
  5. ^ a b c d e Elvira Gheorghiță, ACCIDENTUL AVIATIC din Munții Apuseni - Dr. Calu a sunat o colegă imediat după prăbușire: „Ne-am prăbușit. Sunt întins pe pământ, abia respir”, mediafax.ro, accesat 2014-01-21
  6. ^ a b c d e f g h Elvira Gheorghiță, Andrei Dumitrescu, Pilotul Adrian Iovan și o studentă au murit în urma accidentului aviatic din Munții Apuseni. Primele imagini cu avionul, mediafax.ro, accesat 2014-01-21
  7. ^ a b c d e f Mădălina Chițu, Cine sunt medicii care erau la bordul aeronavei care a aterizat forțat. Primele declarații: „Am căzut cu avionul. Încerc să-i ajut pe ceilalți”, gandul.info, 20 ian 2014, accesat 2014-01-21
  8. ^ a b c Cătălin Lupășteanu, Parchetul Curții de Apel Alba deschide dosar în cazul incidentului aviatic], mediafax.ro, accesat 2014-01-21
  9. ^ Aurelia Alexa, Elvira Gheorghiță, Accidentul aviatic din Munții Apuseni: Iovan a anunțat, după Sibiu, că va coborî la 2.100 m pentru că nu mai vedea nimic din cauza ceții, mediafax.ro, accesat 2014-01-21
  10. ^ a b Ioana Câmpean, Cine era Aurelia Ion, tânăra moartă în urma accidentului aviatic din Apuseni, mediafax.ro, 21 ianuarie 2014, accesat 2014-02-03
  11. ^ a b R. M., Aurelia Ion, studenta care a murit in accidentul aviatic, a fost inmormantata cu onoruri militare, hotnews.ro, accesat 2014-01-23
  12. ^ a b c Ana-Maria Adamoae ș.a., Filmul accidentului aviatic din Munții Apuseni: Pilotul Adrian Iovan și o femeie au murit. Starea răniților și ancheta | Imagini de la locul tragediei, evz.ro, accesat 2014-01-21
  13. ^ http://www.romaniatv.net/aura-ion-si-a-ocupat-locul-printre-ingeri-visa-la-o-iubire-ca-n-povesti-si-lupta-pentru-respect-video_122126.html
  14. ^ Cătălin Lența, Două anchete privind tragedia aviatică de luni, RFI România, 21 ianuarie 2014, accesat 2014-01-21
  15. ^ a b Otilia Ciocan, Nițu ia în calcul anchetarea modului în care au acționat autoritățile în cazul accidentului aviatic, mediafax.ro, accesat 2014-01-23
  16. ^ a b Alba Iulia: Procurorii audiază mai mulți martori în cazul accidentului aviatic din Apuseni, mediafax.ro, accesat 2014-01-27
  17. ^ Accidentul din Apuseni. Parchetul formulează noi acuzații, RL.ro, 19 februarie 2014
  18. ^ RAPORT privind desfășurarea cronologică a evenimentului din data de 20.01.2014 în care a fost implicată aeronava YR-BNP, static.sursazilei.ro, accesat 2014-01-24
  19. ^ ACCIDENTUL AVIATIC. Dispariția avionului de pe radar a fost semnalată la ora 16.02, digi24.ro, accesat 2014-01-24
  20. ^ Iulian Tudor, Tragedia din Apuseni. Discuție halucinantă între turnul din Oradea și ISU: Nu credem că este căzut, romaniatv.net, accesat 2014-01-24
  21. ^ Accidentul aviatic din Apuseni - Guvern: Materialul pus la dispoziția presei e o sinteză a raportului prezentat de Oprea premierului, mediafax.ro, accesat 2014-01-04
  22. ^ Raportul lui Oprea: ROMATSA nu a luat măsurile necesare, nu a inițiat căutarea și nu a cerut sprijin, mediafax.ro, 22 ianuarie 2014, accesat 2014-01-22
  23. ^ Băsescu: Ponta a cerut trecerea STS la MAI și demiterea lui Opriș. Niciuna dintre variante nu e viabilă. Dacă dovedește cineva că STS putea mai mult, îl demit pe Opriș, mediafax.ro, 2 februarie 2014, accesat 2014-02-03
  24. ^ Cătălin Fierbințeanu, Băsescu: "Acțiunea de salvare din Apuseni nu a fost coordonată conform reglementărilor. Este o minciună că STS trebuia să facă localizarea accidentului." Declarațile președintelui, mediafax.ro, 2 februarie 2014, accesat 2014-02-03
  25. ^ a b Comunicat de presă - IGSU, agerpres.ro, 23 ianuarie 2013, accesat 2014-02-03
  26. ^ Mihaela Cojocaru, Raportul Ministerului Transporturilor: Coordonatele comunicate de ISU ar fi fost obținute cu ajutorul unor aplicații ale unui telefon mobil, adevarul.ro, 5 februarie 2014, accesat 2014-02-07
  27. ^ Andrei Aștefănesei, Unde a greșit Ramona Mănescu în cazul tragediei aviatice din Apuseni, adevarul.ro, 5 februarie 2014, accesat 2014-02-07
  28. ^ Emergency Locator Transmitter (ELT) changes, casa.gov.au, accesat 2014-01-22
  29. ^ a b Raport: Sistemul ELT nu a funcționat pe frecvența din Regulament. Centrul din Moscova nu a răspuns, mediafax.ro, accesat 2014-01-22
  30. ^ a b Comunicat de presă privind investigația accidentului de aviație produs în data de 20 ianuarie 2014, în jud. Alba, cias.gov.ro, 21 februarie 2014, accesat 2014-03-10
  31. ^ ARTEX C406-2, acrartex.com, accesat 2014-03-10
  32. ^ STS: Locul accidentului, stabilit odată cu primirea apelului la 112, fiind anunțat instituțiilor, mediafax.ro, accesat 2014-01-21
  33. ^ Tobă: Sistemul folosit de IGPR nu putea în niciun caz să localizeze semnalul transmis de aeronavă, mediafax.ro, accesat 2014-01-23
  34. ^ Andreea Dăscălescu, Tobă: Sistemul Poliției care permite localizarea terminalelor GSM ar fi trebuit dus aproape de locație, altfel nu funcționează, agerpres.ro, 23 ianuarie 2014, accesat 2014-02-03
  35. ^ a b en Telecoms Rules: 112 infringement cases against Italy, Bulgaria and Romania, "In Romania, caller location, which helps emergency services find accident victims, is not provided for all calls (IP/08/358)", europa.eu, accesat 2014-01-23
  36. ^ Comisia Europeană, Bruxelles, 29 ianuarie 2009 IP/09/163 Telecomunicații: Cinci cazuri de nerespectare a obligațiilor comunitare închise în urma eforturilor Comisiei, stsnet.ro, accesat 2014-01-23
  37. ^ OU 24/19.03.2008/MO 246/28.03.2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, stsnet.ro, accesat 2014-01-23
  38. ^ Comunicat de presă: Începere implementare proiect de realizare a infrastructurii GIS (Geographic Information System) pentru Sistemul național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU), stsnet.ro, accesat 2014-01-23
  39. ^ EENA responds to the Romanian 112 Operator's Open Letter, eena.org, 7 februarie 2014, accesat 2014-02-27
  40. ^ Asociația Europeană a Numărului de Urgență: Legile privind 112 trebuie schimbate, pentru ca operatorii de telefonie să ofere date precise, 8 februarie 2014, accesat 2014-02-09
  41. ^ ANALIZĂ: Ancheta din Apuseni, estimată să dureze câteva luni. La accidentul SMURD din 2006 a durat 5 ani, mediafax.ro, accesat 2014-01-24
  42. ^ Elvira Gheorghiță, Primele declarații ale medicului Radu Zamfir: Datorită lui Adrian Iovan suntem în viață. M-a rugat să-l scot din avion. Mi-e greu să spun dacă ar fi putut fi salvat, mediafax.ro, accesat 2014-01-21
  43. ^ Moții salvatori, cetățeni de onoare la Cluj, libertatea.ro, 30 ianuarie 2014, accesat 2014-02-03
  44. ^ a b Moții salvatori Gheorghe Giurgiu, Argentin Todea și Gheorghe Trif, cetățeni de onoare ai județului Cluj, clujulliber.ro, 31 ianuarie 2014, accesat 2013-02-03
  45. ^ a b Cosmin Ruscior, Demiteri după accidentul de avion din Apuseni, rfi.ro, 22 ianuarie 2014, accesat 2014-01-22
  46. ^ Demisii în lanț: Chiper și Burlui – OUT! Urmează șefii ROMATSA și STS!, monitorulcj.ro, 22 ianuarie 2014, accesat 2014-01-22
  47. ^ Ioan Dornescu, Frâncu a demisionat de la conducerea ROMATSA: ROMATSA are nevoie de liniște, nu am nimic să-mi reproșez, mediafax.ro, accesat 2014-01-22
  48. ^ Șefii ROMATSA au demisionat, România Liberă, 22 ianuarie 2014, accesat 2014-01-23
  49. ^ Culmea cinismului! Fostul director romatsa se ținea de bancuri, în timp ce victimele accidentului avitatic înghețau în zăpadă, libertatea.ro, 24 ianuarie 2014, accesat 2014-01-24
  50. ^ Thomas Dincă, RADU STROE A DEMISIONAT. Oprea ar urma să asigure interimatul. Ponta vrea să prezinte situația de la Interne, mediafax.ro, accesat 2014-01-23
  51. ^ Alina Novăceanu, Predoiu: Fac plângeri penale împotriva lui Stroe, Mănescu și Nicolăescu pentru neglijență în serviciu, mediafax.ro, accesat 2014-01-23
  52. ^ Aurelia Ion va fi înmormântată cu onoruri militare. Cine a fost Aurelia Ion, gandul.info, 22 ianuarie 2014, citând Mediafax, accesat 2014-01-23
  53. ^ a b Aura Ion și-a ocupat locul printre îngeri. "Visa la o IUBIRE ca-n povești și lupta pentru respect", romaniatv.net, accesat 2014-02-03
  54. ^ a b Aurelia Ion, înmormântată cu onoruri militare la Cimitirul Ghencea, realitatea.net, 23 ianuarie 2014, accesat 2014-02-03
  55. ^ Aurelia Ion, avansată post-mortem la gradul de locotenent și înmormântată cu onoruri militare, mediafax.ro, accesat 2014-01-23
  56. ^ Andrei Dumitrescu, Funeraliile lui Adrian Iovan: Peste 1.000 de oameni, prezenți la înmormântarea fostului pilot, mediafax.ro, accesat 2014-01-24
  57. ^ Roxana Gagiu, Adrian Iovan a fost înmormântat. Familia pilotului, îngenunghiată de durere, romaniatv.net, accesat 2014-01-24