Comuna Valea Râmnicului, Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Valea Râmnicului
—  Comună  —
Valea Râmnicului se află în România
{{{alt}}}
Valea Râmnicului
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°21′40″N 27°2′34″E / 45.36111°N 27.04278°E / 45.36111; 27.0427845°21′40″N 27°2′34″E / 45.36111°N 27.04278°E / 45.36111; 27.04278

Țară  România
Județ Buzău

SIRUTA 50022

Reședință Valea Râmnicului
Localități componente 3 sate: Oreavu, Rubla, Valea Râmnicului

Guvernare
 - Primar Marian Galbenu[1] (PSD[1],02014)

Suprafață
 - Total 56.23  km²
Altitudine 119 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 5.425 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 5.786 locuitori

Site: Primăria comunei Valea Rimnicului

Poziția localității Valea Râmnicului

Valea Râmnicului (în trecut, Bălțați) este o comună din județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Oreavu, Rubla și Valea Râmnicului (reședința). Satele comunei au suferit de-a lungul istoriei numeroase rebotezări, separări și comasări.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Ea se află imediat la sud de orașul Râmnicu Sărat, pe malul drept al râului Râmnicu Sărat. Este traversată în partea sa de vest (satul Oreavu) de șoseaua națională și europeană DN2, care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat. La Oreavu, DN2 se intersectează cu mai multe șosele județene: ramura estică a lui DJ203A leagă comuna de alte așezări de pe malul drept al râului Râmnicului Sărat: Râmnicelu, Puiești și mai departe de Ciorăști și Măicănești (județul Vrancea, DN23); ramura vestică a aceluiași drum duce spre valea Câlnăului prin Grebănu și Murgești; în vreme ce DJ203H duce spre Topliceni și Buda, și mai departe spre nord către Dumitrești (Vrancea).[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Valea Râmnicului

     Români (95.52%)

     Necunoscută (4.22%)

     Altă etnie (0.25%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Valea Râmnicului

     Ortodocși (95.2%)

     Necunoscută (4.23%)

     Altă religie (0.55%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Râmnicului se ridică la 5.425 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.786 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,52%). Pentru 4,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,21%). Pentru 4,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Bălțați, făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Bălțați și Rubla (divizat pe atunci în Rubla Mare și Rubla Mică). În comună funcționau 5 mori de apă, 2 cu aburi, 2 biserici — una la Bălțați, ridicată de locuitori în 1865 și alta în Rubla, ridicată în 1867 de locuitori, ambele la inițiativa preotului Ștefan Roșescu  — și o școală mixtă cu 56 de elevi.[6] În anul 1925, Anuarul Socec consemnează comuna ca fiind formată din 3 sate distincte — Bălțați, Rubla Mică și Rubla Mare — în plasa Orașul a aceluiași județ, cu 1879 de locuitori.[7]

În 1950, comuna a trecut la raionul Râmnicu Sărat din cadrul regiunii Buzău și apoi (după 1952) din cadrul regiunii Ploiești. După război, au apărut satele Bălțații Noi, vechiul sat Bălțați devenind Bălțații Vechi, și comunei i s-a alipit și satul Dărâmați, fost în comuna Zgârciți. În 1964, comuna a luat numele de Valea Râmnicului, satul Bălțații Vechi a devenit Valea Râmnicului, Dărâmați a devenit Oreavu, iar Bălțații Noi a devenit Satu Nou.[8] Patru ani mai târziu, în 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, iar comuna a devenit parte a județului Buzău. Tot atunci, satele Rubla Mică și Rubla Mare s-au unit, formând satul Rubla, iar Satu Nou a fost inclus în satul Valea Râmnicului.[9][10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Patru obiective din comuna Valea Râmnicului sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Primul este așezarea din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea–al VI-lea) descoperită la nord-est de Oreavu, pe terasa înaltă a râului Râmnicu Sărat. Un al doilea sit, aflat în punctul „Movila Miresii” de lângă satul Rubla include o așezare neolitică din mileniile al VI-lea–al V-lea î.e.n., una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea–al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea–al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea–al V-lea e.n.). Ultimul sit, cel de la Valea Râmnicului, cuprinde o așezare din epoca bronzului târziu (mileniul al II-lea î.e.n.), una din perioada Halstatt, una din cultura geto-dacică a perioadei Latène, vestigii din epoca migrațiilor (secolele al III-lea–al IV-lea e.n.), precum și o așezare și o necropolă din aceeași epocă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Doi social-democrați, noii primari de la Ziduri și Valea Râmnicului”. Jurnalul de Buzău. 26 mai 2014. http://jurnaluldebuzau.ro/eveniment/doi-social-democrati-noii-primari-de-la-ziduri-si-valea-ramnicului/. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Valea Râmnicului, Buzău. Cartografiere de Google, Inc. https://www.google.ro/maps/@45.3565569,27.0408448,4396m/data=!3m1!1e3. Accesat la 13 martie 2014. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bălțați, com. rur. în jud. R.-Sărat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 305–306. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Bălțați în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=623. Accesat la 7 martie 2012. 
  8. ^ Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privind-schimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380.html. Accesat la 31 octombrie 2012. 
  9. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 februarie 2012. 
  10. ^ Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 20 aprilie 2012. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Valea Râmnicului, Constantin Marafet, Editura RAFET, Râmnicu Sărat, 2009