Biodiversitate: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Fără descriere a modificării
Linia 27: Linia 27:


Înregistrările fosile sugerează că ultimele câteva milioane de ani au prezentat cea mai mare biodiversitate [[Istoria Pământului|din istorie]].<ref name="Sahney, S. 2010"/> Cu toate acestea, nu toți oamenii de știință susțin acest punct de vedere, deoarece există incertitudine cu privire la cât de puternic este influențat registrul fosil de disponibilitatea și conservarea mai mare a secțiunilor geologice recente.<ref name=":2" /> Unii oameni de știință cred că, corectată pentru eșantionarea artefactelor, biodiversitatea modernă ar putea să nu fie mult diferită de biodiversitatea de acum 300 de milioane de ani,<ref name=":5">{{cite journal | pmid = 11353852 | year = 2001 | last1 = Alroy | first1 = J | last2 = Marshall | first2 = CR | last3 = Bambach | first3 = RK | last4 = Bezusko | first4 = K | last5 = Foote | first5 = M | last6 = Fursich | first6 = FT | last7 = Hansen | first7 = TA | last8 = Holland | first8 = SM | last9 = Ivany | first9 = LC | title = Effects of sampling standardization on estimates of Phanerozoic marine diversification | volume = 98 | issue = 11 | pages = 6261–6266 | doi = 10.1073/pnas.111144698 | pmc = 33456 | journal = Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America|bibcode = 2001PNAS...98.6261A | display-authors = 8| doi-access = free }}</ref> în timp ce alții consideră că înregistrările fosile reflectă în mod rezonabil diversificarea vieții.<ref name="Sahney, S. 2010"/> Estimările actualei diversități macroscopice globale ale speciilor variază de la 2 milioane la 100 de milioane, cu o estimare bună undeva aproape de 9 milioane,<ref name=Moraplos>{{cite journal | author= Mora, C. | title=How Many Species Are There on Earth and in the Ocean? | journal=PLOS Biology|year= 2011|doi=10.1371/journal.pbio.1001127 | pmid=21886479 | pmc=3160336 | volume=9 | issue=8 | pages=e1001127|display-authors=etal}}</ref> marea majoritate [[artropode]].<ref name=heywood>{{cite web |url=http://www.unep.org/ourplanet/imgversn/85/heywood.html |archive-url=https://wayback.archive-it.org/all/20100725181504/http://www.unep.org/ourplanet/imgversn/85/heywood.html |url-status=dead |archive-date=25 July 2010 |title=Mapping the web of life |publisher=Unep.org |access-date=21 June 2009 }}</ref> Diversitatea pare să crească continuu în absența selecției naturale. <ref>{{Cite journal| pages = 318| issue = 7304| doi = 10.1038/466318a| year = 2010| journal = Nature| volume = 466| title = Does diversity always grow?| last1 = Okasha | first1 = S.|bibcode = 2010Natur.466..318O | doi-access = free}}</ref>
Înregistrările fosile sugerează că ultimele câteva milioane de ani au prezentat cea mai mare biodiversitate [[Istoria Pământului|din istorie]].<ref name="Sahney, S. 2010"/> Cu toate acestea, nu toți oamenii de știință susțin acest punct de vedere, deoarece există incertitudine cu privire la cât de puternic este influențat registrul fosil de disponibilitatea și conservarea mai mare a secțiunilor geologice recente.<ref name=":2" /> Unii oameni de știință cred că, corectată pentru eșantionarea artefactelor, biodiversitatea modernă ar putea să nu fie mult diferită de biodiversitatea de acum 300 de milioane de ani,<ref name=":5">{{cite journal | pmid = 11353852 | year = 2001 | last1 = Alroy | first1 = J | last2 = Marshall | first2 = CR | last3 = Bambach | first3 = RK | last4 = Bezusko | first4 = K | last5 = Foote | first5 = M | last6 = Fursich | first6 = FT | last7 = Hansen | first7 = TA | last8 = Holland | first8 = SM | last9 = Ivany | first9 = LC | title = Effects of sampling standardization on estimates of Phanerozoic marine diversification | volume = 98 | issue = 11 | pages = 6261–6266 | doi = 10.1073/pnas.111144698 | pmc = 33456 | journal = Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America|bibcode = 2001PNAS...98.6261A | display-authors = 8| doi-access = free }}</ref> în timp ce alții consideră că înregistrările fosile reflectă în mod rezonabil diversificarea vieții.<ref name="Sahney, S. 2010"/> Estimările actualei diversități macroscopice globale ale speciilor variază de la 2 milioane la 100 de milioane, cu o estimare bună undeva aproape de 9 milioane,<ref name=Moraplos>{{cite journal | author= Mora, C. | title=How Many Species Are There on Earth and in the Ocean? | journal=PLOS Biology|year= 2011|doi=10.1371/journal.pbio.1001127 | pmid=21886479 | pmc=3160336 | volume=9 | issue=8 | pages=e1001127|display-authors=etal}}</ref> marea majoritate [[artropode]].<ref name=heywood>{{cite web |url=http://www.unep.org/ourplanet/imgversn/85/heywood.html |archive-url=https://wayback.archive-it.org/all/20100725181504/http://www.unep.org/ourplanet/imgversn/85/heywood.html |url-status=dead |archive-date=25 July 2010 |title=Mapping the web of life |publisher=Unep.org |access-date=21 June 2009 }}</ref> Diversitatea pare să crească continuu în absența selecției naturale. <ref>{{Cite journal| pages = 318| issue = 7304| doi = 10.1038/466318a| year = 2010| journal = Nature| volume = 466| title = Does diversity always grow?| last1 = Okasha | first1 = S.|bibcode = 2010Natur.466..318O | doi-access = free}}</ref>

===Diversificare===
{{Biologie evolutivă}}
Existența unei ''capacități globale de suținere'', care limitează cantitatea de viață care poate trăi simultan, este dezbătută, la fel ca și întrebarea dacă o astfel de limită ar restrânge și numărul de specii. În timp ce înregistrările privind viața marină arată un model logistic de creștere, viața pe uscat ([[insecte]], [[plante]] și [[tetrapode]]) arată o creștere exponențială a diversității.<ref name="Sahney, S. 2010" /> După cum afirmă un autor, „Tetrapodele nu au invadat încă 64% din modurile potențial locuibile și s-ar putea ca, fără influența umană, diversitatea ecologică și taxonomică a tetrapodelor să continue să crească exponențial până când mare parte sau tot spațiul ecologic disponibil este umplut".<ref name="Sahney, S. 2010"/>

De asemenea, se pare că diversitatea continuă să crească în timp, mai ales după extincțiile în masă.<ref>{{cite web|url=https://biox.stanford.edu/highlight/stanford-researchers-discover-animal-functional-diversity-started-out-poor-became-richer|title=Stanford researchers discover that animal functional diversity started poor, became richer over time |website=biox.stanford.edu|date=11 March 2015 }}</ref>

Pe de altă parte, schimbările din [[Fanerozoic]] se corelează mult mai bine cu modelul hiperbolic (folosit pe scară largă în biologia populației, demografie și macrosociologie, precum și biodiversitatea fosilă) decât cu modelele exponențiale și logistice. Ultimele modele implică faptul că schimbările în diversitate sunt ghidate de un feedback pozitiv de ordinul întâi (mai mulți strămoși, mai mulți descendenți) și/sau un feedback negativ care decurge din limitarea resurselor. Modelul hiperbolic implică un feedback pozitiv de ordinul doi.<ref name="Hautmann et al. 2015">{{cite journal |last1=Hautmann |first1=Michael |last2=Bagherpour |first2=Borhan |last3=Brosse |first3=Morgane |last4=Frisk |first4=Åsa |last5=Hofmann |first5=Richard |last6=Baud |first6=Aymon |last7=Nützel |first7=Alexander |last8=Goudemand |first8=Nicolas |last9=Bucher |first9=Hugo |last10=Brayard |first10=Arnaud |title=Competition in slow motion: the unusual case of benthic marine communities in the wake of the end-Permian mass extinction |journal=Palaeontology |date=2015 |volume=58 |issue=5 |pages=871–901 |doi=10.1111/pala.12186}}</ref> Modelul hiperbolic al creșterii [[populația mondială|populației mondiale]] rezultă dintr-un feedback pozitiv de ordinul doi între dimensiunea populației și rata de creștere tehnologică.<ref name="pmid18677962">{{cite journal | pmid = 18677962 | year = 2008 | last1 = Markov | first1 = AV | last2 = Korotaev | first2 = AV | title = Hyperbolic growth of marine and continental biodiversity through the phanerozoic and community evolution | volume = 69 | issue = 3 | pages = 175–194 | journal = Journal of General Biology | url=http://elementy.ru/genbio/abstracts?artid=177}}</ref> Caracterul hiperbolic al creșterii biodiversității poate fi explicat în mod similar printr-un feedback între diversitate și complexitatea structurii comunității.<ref name="pmid18677962" /><ref name=":6" /> Asemănarea dintre curbele biodiversității și populația umană provine probabil din faptul că ambele sunt derivate din interferența tendinței hiperbolice cu dinamica ciclică și stocastică.<ref name="pmid18677962"/><ref name=":6">
{{cite journal | doi=10.1016/j.palwor.2007.01.002 | title=Phanerozoic marine biodiversity follows a hyperbolic trend | year=2007 | last1=Markov | first1=A | last2=Korotayev | first2=A | journal=Palaeoworld | volume=16 | issue=4 | pages=311–318 }}</ref>

Majoritatea biologilor sunt totuși de acord că perioada de la apariția omului face parte dintr-o nouă extincție în masă, numită evenimentul de extincție din Holocen, cauzată în primul rând de impactul pe care oamenii îl au asupra mediului.<ref>[http://www.amnh.org/museum/press/feature/biofact.html National Survey Reveals Biodiversity Crisis] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070607101209/http://www.amnh.org/museum/press/feature/biofact.html |date=7 June 2007 }} American Museum of Natural History</ref> S-a susținut că rata actuală de dispariție este suficientă pentru a elimina majoritatea speciilor de pe planeta Pământ în decurs de 100 de ani.<ref name="Wilson2002">{{cite book|first=Edward O. |last=Wilson|title=The Future of Life|url={{google books |plainurl=y |id=Guosshxltn4C}}|date=1 January 2002|publisher=Alfred A. Knopf|isbn=978-0-679-45078-8}}</ref>

Noi specii sunt descoperite în mod regulat (în medie între 5-10.000 de specii noi în fiecare an, majoritatea [[insecte]]) și multe, deși descoperite, nu sunt încă clasificate (estimările sunt că aproape 90% dintre toate artropodele nu sunt încă clasificate).<ref name=heywood /> Cea mai mare parte a diversității terestre se găsește în pădurile tropicale și, în general, uscatul are mai multe specii decât oceanul. Pe Pământ pot exista aproximativ 8,7 milioane de specii, dintre care aproximativ 2,1 milioane trăiesc în ocean.<ref name=Moraplos/>

==Numărul de specii==
{{AP|Diversitate globală}}
[[File:Mora 2011 Predicted and Unpredicted species.png|thumb|upright=3.2|center|S-a descoperit și a prezis numărul total de specii pe uscat și în oceane]]

Potrivit lui Mora și colegii, numărul total de specii terestre este estimat la aproximativ 8,7 milioane, în timp ce numărul speciilor oceanice este mult mai mic, estimat la 2,2 milioane. Autorii notează că aceste estimări sunt mai puternice pentru organismele eucariote și probabil reprezintă limita inferioară a diversității procariote.<ref name=mora2011>{{cite journal|last=Mora|first=Camilo|author2=Tittensor, Derek P. |author3=Adl, Sina |author4=Simpson, Alastair G. B. |author5=Worm, Boris |author6=Mace, Georgina M.|title=How Many Species Are There on Earth and in the Ocean?|journal=PLOS Biology|date=23 August 2011|volume=9|issue=8|pages=e1001127|doi=10.1371/journal.pbio.1001127|pmid=21886479|pmc=3160336}}</ref> Alte estimări includ:

* 220.000 de plante vasculare, estimate folosind metoda relației specie-zonă <ref>{{cite journal|last=Wilson|first=J. Bastow|author2=Peet, Robert K. |author3=Dengler, Jürgen |author4=Pärtel, Meelis|s2cid=53548257|title=Plant species richness: the world records|journal=Journal of Vegetation Science|date=1 August 2012|volume=23|issue=4|pages=796–802|doi=10.1111/j.1654-1103.2012.01400.x}}</ref>
* 0,7&nbsp;1 milion de specii marine <ref>{{cite journal|last=Appeltans|first=W.|author2=Ahyong, S. T. |author3=Anderson, G |author4=Angel, M. V. |author5=Artois, T. |author6= and 118 others |title=The Magnitude of Global Marine Species Diversity|journal=Current Biology |date=2012 |volume=22 |issue=23 |pages=2189–2202 |doi=10.1016/j.cub.2012.09.036|pmid=23159596|doi-access=free }}</ref>
* 10&nbsp;30 milioane de [[insecte]];<ref>{{cite web|url=http://www.si.edu/Encyclopedia_SI/nmnh/buginfo/bugnos.htm |title=Numbers of Insects (Species and Individuals) |website = Smithsonian Institution }}</ref> (din aproximativ 0,9 milioane pe care le cunoaștem astăzi)<ref name="Le Monde newspaper article">{{cite news|url = http://www.lemonde.fr/planete/article/2006/06/27/protection-de-la-biodiversite-un-inventaire-difficile_788741_3244.html |work = Le Monde |language=fr|title = Protection de la biodiversité : un inventaire difficile|first = Christine |last = Galus|date = 5 March 2007}}</ref>
* 5&nbsp;10 milioane de [[bacteria|bacterii]];<ref>Proceedings of the National Academy of Sciences, Census of Marine Life (CoML)
[http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/5232928.stm News.BBC.co.uk]</ref>
* 1,5&nbsp;3 milioane de ciuperci, estimări bazate pe date de la tropice, situri non-tropicale pe termen lung și studii moleculare care au relevat speciații criptice.<ref>{{cite journal|last=Hawksworth|first=D. L.|title=Global species numbers of fungi: are tropical studies and molecular approaches contributing to a more robust estimate?|journal=Biodiversity and Conservation|date=24 July 2012|volume=21|issue=9|pages=2425–2433|doi=10.1007/s10531-012-0335-x|s2cid=15087855}}</ref> Aproximativ 0,075 milioane de specii de ciuperci au fost documentate până în 2001;<ref name="Hawksworth">{{cite journal | doi =10.1017/S0953756201004725 | title =The magnitude of fungal diversity: The 1.5 million species estimate revisited | year =2001 | last1 =Hawksworth | first1 =D | s2cid =56122588 | journal =Mycological Research | volume =105 | issue =12 | pages =1422–1432 }}</ref>
* 1 milion de [[acarieni]] <ref>{{cite web|url=http://insects.ummz.lsa.umich.edu/ACARI/index.html |title=Acari at University of Michigan Museum of Zoology Web Page |publisher=Insects.ummz.lsa.umich.edu |date=10 November 2003 |access-date=21 June 2009}}</ref>
* Numărul de specii [[microb]]iene nu este cunoscut în mod fiabil, dar Expediția Globală de Eșantionare a Oceanului a crescut dramatic estimările diversității genetice prin identificarea unui număr enorm de noi gene din probele de plancton din apropierea suprafeței în diferite locații marine, inițial în perioada 2004-2006.<ref>{{cite web |url=http://www.jcvi.org/cms/fileadmin/site/research/projects/gos/Expedition_Overview.pdf |publisher=J. Craig Venter Institute |title=Fact Sheet – Expedition Overview |access-date=29 August 2010 |archive-url=https://web.archive.org/web/20100629133109/http://www.jcvi.org/cms/fileadmin/site/research/projects/gos/Expedition_Overview.pdf |archive-date=29 June 2010 |url-status=dead }}</ref> Descoperirile pot provoca în cele din urmă o schimbare semnificativă în modul în care [[știința]] definește speciile și alte categorii taxonomice.<ref>{{cite web|last=Mirsky |first=Steve |work=Scientific American |title=Naturally Speaking: Finding Nature's Treasure Trove with the Global Ocean Sampling Expedition |date=21 March 2007 |access-date=4 May 2011 | url=http://www.scientificamerican.com/podcast/episode.cfm?id=74F46951-E7F2-99DF-37873C5B678DC19D }}</ref><ref>{{cite journal|url=http://www.ploscollections.org/article/browseIssue.action?issue=info:doi/10.1371/issue.pcol.v06.i02 |title=Article collections published by the Public Library of Science |publisher=PLoS Collections |access-date=24 September 2011|doi=10.1371/issue.pcol.v06.i02 |doi-broken-date=31 October 2021 }}</ref>

Deoarece rata [[extincție]]i a crescut, multe specii existente pot dispărea înainte de a fi descrise.<ref>{{cite news | url=https://www.theguardian.com/science/2005/sep/25/taxonomy.conservationandendangeredspecies |title=Discovery of new species and extermination at high rate |newspaper=The Guardian | location=London |first=Robin |last=McKie |date=25 September 2005}}</ref> Nu este surprinzător că în [[animal]]ele cele mai studiate grupuri sunt [[păsări]]le și [[mamifere]]le, în timp ce [[pești]]i și [[artropode]]le sunt cele mai puțin studiate grupuri de animale.<ref>{{cite journal |last1=Bautista |first1=Luis M. |last2=Pantoja |first2=Juan Carlos |title=What species should we study next? |journal=Bulletin of the British Ecological Society |date=2005 |volume=36 |issue=4 |pages=27–28 |hdl=10261/43928 |hdl-access=free }}</ref>


==Note==
==Note==

Versiunea de la 4 decembrie 2021 16:31

Unele dintre cele mai mari rate de diversitate biologică sunt observate pe recifele de corali.
O caracteristică a pădurii amazoniene este fantastica ei biodiversitate.
Biodiversitate intraspecifică (în cadrul aceleiași specii), numită diversitate genetică. Priviți diferitele tipuri de porumb și boabele sale.

Biodiversitatea este varietatea biologică și variabilitatea vieții pe Pământ. Biodiversitatea este măsurarea variației la nivel genetic, de specii și de ecosistem.[1] Biodiversitatea terestră este de obicei mai mare în apropierea ecuatorului,[2] care este rezultatul climatului cald și al producției primare ridicate.[3] Biodiversitatea nu este distribuită uniform pe Pământ și este mai bogată la tropice.[4] Aceste ecosisteme de păduri tropicale acoperă mai puțin de 10% din suprafața uscatului și conțin aproximativ 90% din speciile lumii.[5] Biodiversitatea marină este, de obicei, mai mare de-a lungul coastelor din Pacificul de Vest, unde temperatura de suprafață a mării este cea mai ridicată, și în banda de latitudinală medie în toate oceanele.[6] Există gradienți latitudinali în diversitatea speciilor.[6] Biodiversitatea tinde, în general, să se grupeze în puncte fierbinți,[7] și a crescut de-a lungul timpului,[8][9] dar cel mai probabil va încetini în viitor, ca rezultat principal al defrișărilor.[10] Ea cuprinde procesele evolutive, ecologice și culturale care susțin viața.

Schimbările rapide ale mediului provoacă de obicei extincții în masă.[11][12][13] Mai mult de 99,9% din toate speciile care au trăit vreodată pe Pământ, în valoare de peste cinci miliarde de specii,[14] se estimează că au dispărut.[15][16] Estimările privind numărul de specii actuale de pe Pământ variază de la 10 la 14 milioane,[17] dintre care aproximativ 1,2 milioane au fost documentate și peste 86% nu au fost încă descrise.[18] În iulie 2016, oamenii de știință au raportat că au identificat un set de 355 de gene din Ultimul strămoș comun universal (LUCA) al tuturor organismelor care trăiesc pe Pământ.[19]

Vârsta Pământului este de aproximativ 4,54 miliarde ani.[20][21][22] Cele mai vechi dovezi incontestabile ale vieții pe Pământ datează de cel puțin 3,5 miliarde de ani în urmă,[23][24][25] în timpul erei Eoarhaic, după ce o crustă geologică a început să se solidifice. Există fosile de covor microbian găsite în gresie veche de 3,48 miliarde de ani descoperită în Australia de Vest.[26][27][28] Alte dovezi fizice timpurii ale unei substanțe biogene este grafitul din roci meta-sedimentare vechi de 3,7 miliarde de ani, descoperite în vestul Groenlandei.[29] Mai recent, în 2015, „rămășițe de viață biotică” au fost găsite în roci vechi de 4,1 miliarde de ani din Australia de Vest.[30][31] Potrivit unuia dintre cercetători, „dacă viața a apărut relativ repede pe Pământ... atunci ar putea fi comună în Univers”.[30]

De când a început viața pe Pământ, cinci extincții în masă majore și câteva extincții minore au dus la scăderi mari și bruște ale biodiversității. Eonul Fanerozoic (ultimii 540 de milioane de ani) a marcat o creștere rapidă a biodiversității prin explozia cambriană — o perioadă în care au apărut pentru prima dată majoritatea încrengăturilor.[32] Următorii 400 de milioane de ani au inclus pierderi repetate și masive de biodiversitate clasificate ca evenimente de extincție în masă. În Carbonifer, colapsul pădurilor tropicale a dus la o mare pierdere a vieții vegetale și animale.[33]Extincția din Permian-Triasic, de acum 251 de milioane de ani, a fost cea mai gravă extincție în masă; recuperarea vertebratelor a durat 30 de milioane de ani.[34] Cel mai recent eveniment, extincția din Cretacic-Paleogen, a avut loc acum 65 de milioane de ani și a atras adesea mai multă atenție decât altele, deoarece a dus la dispariția dinozaurilor non-aviari.[35]

Perioada de la apariția oamenilor a prezentat o reducere continuă a biodiversității și o pierdere însoțitoare a diversității genetice. Denumită extincția din Holocen, reducerea este cauzată în principal de impactul uman, în special de distrugerea habitatului.[36] În schimb, biodiversitatea are un impact pozitiv asupra sănătății umane în mai multe moduri, deși sunt studiate câteva efecte negative.[37]

Organizația Națiunilor Unite a desemnat 2011-2020 ca Deceniul Națiunilor Unite privind biodiversitatea[38] și 2021–2030 ca Deceniul Națiunilor Unite pentru Restaurarea Ecosistemului.[39] Conform unui Raport de Evaluare Globală 2019 privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemelor de către IPBES, 25% dintre speciile de plante și animale sunt amenințate cu dispariția ca rezultat al activității umane.[40][41][42] Un raport IPBES din octombrie 2020 a constatat că aceleași acțiuni umane care conduc la pierderea biodiversității au dus, de asemenea, la o creștere a pandemiilor.[43]

În 2020, cea de-a cincea ediție a raportului Global Biodiversity Outlook al ONU,[44] care a servit drept „buletin final” pentru Țintele pentru Biodiversitate, o serie de 20 de obiective stabilite în 2010, dintre care majoritatea trebuia atinsă până la sfârșitul anului 2020, a afirmat că niciunul dintre ținte – care se referă la protejarea ecosistemelor și promovarea durabilității – nu a fost atins pe deplin.[45]

Evoluție

Articol principal: Evoluție.

Istoric

Biodiversitatea este rezultatul a 3,5 miliarde de ani de evoluție.[12] Originea vieții nu a fost stabilită de știință, cu toate acestea, unele dovezi sugerează că viața ar putea să fi fost deja bine stabilită la doar câteva sute de milioane de ani după formarea Pământului. Până acum aproximativ 2,5 miliarde de ani, viața consta din microorganisme – archaea, bacteria și protozoare și protiste unicelulare.[46]

Diversitatea aparentă a fosilelor marine în timpul Fanerozoicului.[47]

Istoria biodiversității în timpul Fanerozoicului (ultimii 540 de milioane de ani), începe cu o creștere rapidă în timpul exploziei cambriene — o perioadă în care aproape fiecare filum de organisme multicelulare a apărut pentru prima dată.[48] În următorii 400 de milioane de ani, diversitatea nevertebratelor a arătat o tendință generală mică, iar diversitatea vertebratelor arată o tendință generală exponențială.[49] Această creștere dramatică a diversității a fost marcată de pierderi periodice masive de diversitate clasificate ca evenimente de extincție în masă.[49] O pierdere semnificativă a avut loc atunci când pădurile tropicale au colapsat în Carbonifer.[33] Cel mai grav a fost evenimentul de extincție Permian-Triasic, acum 251 de milioane de ani. Vertebratele au avut nevoie de 30 de milioane de ani pentru a se recupera după acest eveniment.[34]

Înregistrările fosile sugerează că ultimele câteva milioane de ani au prezentat cea mai mare biodiversitate din istorie.[49] Cu toate acestea, nu toți oamenii de știință susțin acest punct de vedere, deoarece există incertitudine cu privire la cât de puternic este influențat registrul fosil de disponibilitatea și conservarea mai mare a secțiunilor geologice recente.[23] Unii oameni de știință cred că, corectată pentru eșantionarea artefactelor, biodiversitatea modernă ar putea să nu fie mult diferită de biodiversitatea de acum 300 de milioane de ani,[48] în timp ce alții consideră că înregistrările fosile reflectă în mod rezonabil diversificarea vieții.[49] Estimările actualei diversități macroscopice globale ale speciilor variază de la 2 milioane la 100 de milioane, cu o estimare bună undeva aproape de 9 milioane,[50] marea majoritate artropode.[51] Diversitatea pare să crească continuu în absența selecției naturale. [52]

Diversificare

Parte a seriei
Biologie evolutivă
Cintezele lui Darwin de John Gould

Existența unei capacități globale de suținere, care limitează cantitatea de viață care poate trăi simultan, este dezbătută, la fel ca și întrebarea dacă o astfel de limită ar restrânge și numărul de specii. În timp ce înregistrările privind viața marină arată un model logistic de creștere, viața pe uscat (insecte, plante și tetrapode) arată o creștere exponențială a diversității.[49] După cum afirmă un autor, „Tetrapodele nu au invadat încă 64% din modurile potențial locuibile și s-ar putea ca, fără influența umană, diversitatea ecologică și taxonomică a tetrapodelor să continue să crească exponențial până când mare parte sau tot spațiul ecologic disponibil este umplut".[49]

De asemenea, se pare că diversitatea continuă să crească în timp, mai ales după extincțiile în masă.[53]

Pe de altă parte, schimbările din Fanerozoic se corelează mult mai bine cu modelul hiperbolic (folosit pe scară largă în biologia populației, demografie și macrosociologie, precum și biodiversitatea fosilă) decât cu modelele exponențiale și logistice. Ultimele modele implică faptul că schimbările în diversitate sunt ghidate de un feedback pozitiv de ordinul întâi (mai mulți strămoși, mai mulți descendenți) și/sau un feedback negativ care decurge din limitarea resurselor. Modelul hiperbolic implică un feedback pozitiv de ordinul doi.[54] Modelul hiperbolic al creșterii populației mondiale rezultă dintr-un feedback pozitiv de ordinul doi între dimensiunea populației și rata de creștere tehnologică.[55] Caracterul hiperbolic al creșterii biodiversității poate fi explicat în mod similar printr-un feedback între diversitate și complexitatea structurii comunității.[55][56] Asemănarea dintre curbele biodiversității și populația umană provine probabil din faptul că ambele sunt derivate din interferența tendinței hiperbolice cu dinamica ciclică și stocastică.[55][56]

Majoritatea biologilor sunt totuși de acord că perioada de la apariția omului face parte dintr-o nouă extincție în masă, numită evenimentul de extincție din Holocen, cauzată în primul rând de impactul pe care oamenii îl au asupra mediului.[57] S-a susținut că rata actuală de dispariție este suficientă pentru a elimina majoritatea speciilor de pe planeta Pământ în decurs de 100 de ani.[58]

Noi specii sunt descoperite în mod regulat (în medie între 5-10.000 de specii noi în fiecare an, majoritatea insecte) și multe, deși descoperite, nu sunt încă clasificate (estimările sunt că aproape 90% dintre toate artropodele nu sunt încă clasificate).[51] Cea mai mare parte a diversității terestre se găsește în pădurile tropicale și, în general, uscatul are mai multe specii decât oceanul. Pe Pământ pot exista aproximativ 8,7 milioane de specii, dintre care aproximativ 2,1 milioane trăiesc în ocean.[50]

Numărul de specii

Articol principal: Diversitate globală.
S-a descoperit și a prezis numărul total de specii pe uscat și în oceane

Potrivit lui Mora și colegii, numărul total de specii terestre este estimat la aproximativ 8,7 milioane, în timp ce numărul speciilor oceanice este mult mai mic, estimat la 2,2 milioane. Autorii notează că aceste estimări sunt mai puternice pentru organismele eucariote și probabil reprezintă limita inferioară a diversității procariote.[59] Alte estimări includ:

  • 220.000 de plante vasculare, estimate folosind metoda relației specie-zonă [60]
  • 0,7 1 milion de specii marine [61]
  • 10 30 milioane de insecte;[62] (din aproximativ 0,9 milioane pe care le cunoaștem astăzi)[63]
  • 5 10 milioane de bacterii;[64]
  • 1,5 3 milioane de ciuperci, estimări bazate pe date de la tropice, situri non-tropicale pe termen lung și studii moleculare care au relevat speciații criptice.[65] Aproximativ 0,075 milioane de specii de ciuperci au fost documentate până în 2001;[66]
  • 1 milion de acarieni [67]
  • Numărul de specii microbiene nu este cunoscut în mod fiabil, dar Expediția Globală de Eșantionare a Oceanului a crescut dramatic estimările diversității genetice prin identificarea unui număr enorm de noi gene din probele de plancton din apropierea suprafeței în diferite locații marine, inițial în perioada 2004-2006.[68] Descoperirile pot provoca în cele din urmă o schimbare semnificativă în modul în care știința definește speciile și alte categorii taxonomice.[69][70]

Deoarece rata extincției a crescut, multe specii existente pot dispărea înainte de a fi descrise.[71] Nu este surprinzător că în animalele cele mai studiate grupuri sunt păsările și mamiferele, în timp ce peștii și artropodele sunt cele mai puțin studiate grupuri de animale.[72]

Note

  1. ^ „What is biodiversity?” (PDF). United Nations Environment Programme, World Conservation Monitoring Centre. 
  2. ^ Gaston, Kevin J. (). „Global patterns in biodiversity”. Nature. 405 (6783): 220–227. doi:10.1038/35012228. PMID 10821282. 
  3. ^ Field, Richard; Hawkins, Bradford A.; Cornell, Howard V.; Currie, David J.; Diniz-Filho, J. (). Alexandre F.; Guégan, Jean-François; Kaufman, Dawn M.; Kerr, Jeremy T.; Mittelbach, Gary G.; Oberdorff, Thierry; O’Brien, Eileen M.; Turner, John R. G.. „Spatial species-richness gradients across scales: a meta-analysis”. Journal of Biogeography. 36 (1): 132–147. doi:10.1111/j.1365-2699.2008.01963.x. 
  4. ^ Gaston, Kevin J.; Spicer, John I. (). Biodiversity: An Introduction (în engleză). John Wiley & Sons. ISBN 978-1-118-68491-7. 
  5. ^ Young, Anthony. "Global Environmental Outlook 3 (GEO-3): Past, Present and Future Perspectives." The Geographical Journal, vol. 169, 2003, p. 120.
  6. ^ a b Tittensor, Derek P.; Mora, Camilo; Jetz, Walter; Lotze, Heike K.; Ricard, Daniel; Berghe, Edward Vanden; Worm, Boris (). „Global patterns and predictors of marine biodiversity across taxa”. Nature. 466 (7310): 1098–1101. Bibcode:2010Natur.466.1098T. doi:10.1038/nature09329. PMID 20668450. 
  7. ^ Myers, Norman; Mittermeier, Russell A.; Mittermeier, Cristina G.; Da Fonseca, Gustavo A. B.; Kent, Jennifer (). „Biodiversity hotspots for conservation priorities”. Nature. 403 (6772): 853–858. Bibcode:2000Natur.403..853M. doi:10.1038/35002501. PMID 10706275. 
  8. ^ McPeek, Mark A.; Brown, Jonathan M. (). „Clade Age and Not Diversification Rate Explains Species Richness among Animal Taxa”. The American Naturalist. 169 (4): E97–E106. doi:10.1086/512135. PMID 17427118. 
  9. ^ Peters, Shanan. „Sepkoski's Online Genus Database”. University of Wisconsin-Madison. Accesat în . 
  10. ^ Rabosky, Daniel L. (). „Ecological limits and diversification rate: alternative paradigms to explain the variation in species richness among clades and regions”. Ecology Letters. 12 (8): 735–743. doi:10.1111/j.1461-0248.2009.01333.x. PMID 19558515. 
  11. ^ Charles Cockell; Christian Koeberl; Iain Gilmour (). Biological Processes Associated with Impact Events (ed. 1). Springer Science & Business Media. pp. 197–219. Bibcode:2006bpai.book.....C. ISBN 978-3-540-25736-3. 
  12. ^ a b Algeo, T. J.; Scheckler, S. E. (). „Terrestrial-marine teleconnections in the Devonian: links between the evolution of land plants, weathering processes, and marine anoxic events”. Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences. 353 (1365): 113–130. doi:10.1098/rstb.1998.0195. PMC 1692181 Accesibil gratuit. 
  13. ^ Bond, David P.G.; Wignall, Paul B. (). „The role of sea-level change and marine anoxia in the Frasnian–Famennian (Late Devonian) mass extinction” (PDF). Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology. 263 (3–4): 107–118. Bibcode:2008PPP...263..107B. doi:10.1016/j.palaeo.2008.02.015. 
  14. ^ Kunin, W.E.; Gaston, Kevin, ed. (). The Biology of Rarity: Causes and consequences of rare—common differences. ISBN 978-0-412-63380-5. Accesat în . 
  15. ^ Stearns, Beverly Peterson; Stearns, S. C.; Stearns, Stephen C. (). Watching, from the Edge of Extinction. Yale University Press. p. preface x. ISBN 978-0-300-08469-6. Accesat în . 
  16. ^ Novacek, Michael J. (). „Prehistory's Brilliant Future”. The New York Times. Accesat în . 
  17. ^ G. Miller; Scott Spoolman (). Environmental Science – Biodiversity Is a Crucial Part of the Earth's Natural Capital. Cengage Learning. p. 62. ISBN 978-1-133-70787-5. Accesat în . 
  18. ^ Mora, C.; Tittensor, D.P.; Adl, S.; Simpson, A.G.; Worm, B. (). „How many species are there on Earth and in the ocean?”. PLOS Biology. 9 (8): e1001127. doi:10.1371/journal.pbio.1001127. PMC 3160336 Accesibil gratuit. PMID 21886479. 
  19. ^ Wade, Nicholas (). „Meet Luca, the Ancestor of All Living Things”. The New York Times. Accesat în . 
  20. ^ „Age of the Earth”. U.S. Geological Survey. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Dalrymple, G. Brent (). „The age of the Earth in the twentieth century: a problem (mostly) solved”. Special Publications, Geological Society of London. 190 (1): 205–221. Bibcode:2001GSLSP.190..205D. doi:10.1144/GSL.SP.2001.190.01.14. 
  22. ^ Manhesa, Gérard; Allègre, Claude J.; Dupréa, Bernard; Hamelin, Bruno (). „Lead isotope study of basic-ultrabasic layered complexes: Speculations about the age of the earth and primitive mantle characteristics”. Earth and Planetary Science Letters. 47 (3): 370–382. Bibcode:1980E&PSL..47..370M. doi:10.1016/0012-821X(80)90024-2. 
  23. ^ a b Schopf, J. William; Kudryavtsev, Anatoliy B.; Czaja, Andrew D.; Tripathi, Abhishek B. (). „Evidence of Archean life: Stromatolites and microfossils”. Precambrian Research. Earliest Evidence of Life on Earth. 158 (3–4): 141–155. Bibcode:2007PreR..158..141S. doi:10.1016/j.precamres.2007.04.009. 
  24. ^ Schopf, J. William (). „Fossil evidence of Archaean life”. Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences. 361 (1470): 869–885. doi:10.1098/rstb.2006.1834. PMC 1578735 Accesibil gratuit. PMID 16754604. 
  25. ^ Hamilton Raven, Peter; Brooks Johnson, George (). Biology. McGraw-Hill Education. p. 68. ISBN 978-0-07-112261-0. Accesat în . 
  26. ^ Borenstein, Seth (). „Oldest fossil found: Meet your microbial mom”. AP News. 
  27. ^ Pearlman, Jonathan (). „'Oldest signs of life on Earth found' – Scientists discover potentially oldest signs of life on Earth – 3.5 billion-year-old microbe traces in rocks in Australia”. The Telegraph. Accesat în . 
  28. ^ Noffke, Nora; Christian, Daniel; Wacey, David; Hazen, Robert M. (). „Microbially Induced Sedimentary Structures Recording an Ancient Ecosystem in the ca. 3.48 Billion-Year-Old Dresser Formation, Pilbara, Western Australia”. Astrobiology. 13 (12): 1103–1124. Bibcode:2013AsBio..13.1103N. doi:10.1089/ast.2013.1030. PMC 3870916 Accesibil gratuit. PMID 24205812. 
  29. ^ Ohtomo, Yoko; Kakegawa, Takeshi; Ishida, Akizumi; Nagase, Toshiro; Rosing, Minik T. (). „Evidence for biogenic graphite in early Archaean Isua metasedimentary rocks”. Nature Geoscience. 7 (1): 25–28. Bibcode:2014NatGe...7...25O. doi:10.1038/ngeo2025. 
  30. ^ a b Borenstein, Seth (). „Hints of life on what was thought to be desolate early Earth”. 
  31. ^ Bell, Elizabeth A.; Boehnike, Patrick; Harrison, T. Mark; et al. (). „Potentially biogenic carbon preserved in a 4.1 billion-year-old zircon”. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 112 (47): 14518–14521. Bibcode:2015PNAS..11214518B. doi:10.1073/pnas.1517557112 Accesibil gratuit. PMC 4664351 Accesibil gratuit. PMID 26483481. 
  32. ^ „The Cambrian Period”. University of California Museum of Paleontology. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ a b Sahney, S.; Benton, M.J.; Falcon-Lang, H.J. (). „Rainforest collapse triggered Pennsylvanian tetrapod diversification in Euramerica”. Geology. 38 (12): 1079–1082. Bibcode:2010Geo....38.1079S. doi:10.1130/G31182.1. 
  34. ^ a b Sahney, S.; Benton, M.J. (). „Recovery from the most profound mass extinction of all time”. Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences. 275 (1636): 759–765. doi:10.1098/rspb.2007.1370. PMC 2596898 Accesibil gratuit. PMID 18198148. 
  35. ^ „Cretaceous-Tertiary mass extinction videos, news and facts”. BBC Nature. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ Vignieri, S. (). „Vanishing fauna (Special issue)”. Science. 345 (6195): 392–412. Bibcode:2014Sci...345..392V. doi:10.1126/science.345.6195.392 Accesibil gratuit. PMID 25061199. 
  37. ^ Sala, Osvaldo E.; Meyerson, Laura A.; Parmesan, Camille (). Biodiversity change and human health: from ecosystem services to spread of disease. Island Press. pp. 3–5. ISBN 978-1-59726-497-6. Accesat în . 
  38. ^ „United Nations Decade on Biodiversity | United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization”. www.unesco.org (în engleză). Accesat în . 
  39. ^ „New UN Decade on Ecosystem Restoration to inspire bold UN Environment Assembly decisions”. . 
  40. ^ Staff (). „Media Release: Nature's Dangerous Decline 'Unprecedented'; Species Extinction Rates 'Accelerating'”. Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services. Accesat în . 
  41. ^ Watts, Jonathan (). „Human society under urgent threat from loss of Earth's natural life”. The Guardian. Accesat în . 
  42. ^ Plumer, Brad (). „Humans Are Speeding Extinction and Altering the Natural World at an 'Unprecedented' Pace”. The New York Times. Accesat în . 
  43. ^ „Escaping the 'Era of Pandemics': Experts Warn Worse Crises to Come Options Offered to Reduce Risk”. Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services. . Accesat în . 
  44. ^ „GLOBAL BIODIVERSITY OUTLOOK 5”. . Accesat în . 
  45. ^ „UN report highlights links between 'unprecedented biodiversity loss' and spread of disease”. UN News (în engleză). . Accesat în . 
  46. ^ „Acknowledgement to Reviewers of Microorganisms in 2018”. Microorganisms. 7 (1): 13. . doi:10.3390/microorganisms7010013 Accesibil gratuit. 
  47. ^ Rosing, M.; Bird, D.; Sleep, N.; Bjerrum, C. (). „No climate paradox under the faint early Sun”. Nature. 464 (7289): 744–747. Bibcode:2010Natur.464..744R. doi:10.1038/nature08955. PMID 20360739. 
  48. ^ a b Alroy, J; Marshall, CR; Bambach, RK; Bezusko, K; Foote, M; Fursich, FT; Hansen, TA; Holland, SM; et al. (). „Effects of sampling standardization on estimates of Phanerozoic marine diversification”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 98 (11): 6261–6266. Bibcode:2001PNAS...98.6261A. doi:10.1073/pnas.111144698 Accesibil gratuit. PMC 33456 Accesibil gratuit. PMID 11353852. 
  49. ^ a b c d e f Sahney, S.; Benton, M.J.; Ferry, Paul (). „Links between global taxonomic diversity, ecological diversity and the expansion of vertebrates on land”. Biology Letters. 6 (4): 544–547. doi:10.1098/rsbl.2009.1024. PMC 2936204 Accesibil gratuit. PMID 20106856. 
  50. ^ a b Mora, C.; et al. (). „How Many Species Are There on Earth and in the Ocean?”. PLOS Biology. 9 (8): e1001127. doi:10.1371/journal.pbio.1001127. PMC 3160336 Accesibil gratuit. PMID 21886479. 
  51. ^ a b „Mapping the web of life”. Unep.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ Okasha, S. (). „Does diversity always grow?”. Nature. 466 (7304): 318. Bibcode:2010Natur.466..318O. doi:10.1038/466318a Accesibil gratuit. 
  53. ^ „Stanford researchers discover that animal functional diversity started poor, became richer over time”. biox.stanford.edu. . 
  54. ^ Hautmann, Michael; Bagherpour, Borhan; Brosse, Morgane; Frisk, Åsa; Hofmann, Richard; Baud, Aymon; Nützel, Alexander; Goudemand, Nicolas; Bucher, Hugo; Brayard, Arnaud (). „Competition in slow motion: the unusual case of benthic marine communities in the wake of the end-Permian mass extinction”. Palaeontology. 58 (5): 871–901. doi:10.1111/pala.12186. 
  55. ^ a b c Markov, AV; Korotaev, AV (). „Hyperbolic growth of marine and continental biodiversity through the phanerozoic and community evolution”. Journal of General Biology. 69 (3): 175–194. PMID 18677962. 
  56. ^ a b Markov, A; Korotayev, A (). „Phanerozoic marine biodiversity follows a hyperbolic trend”. Palaeoworld. 16 (4): 311–318. doi:10.1016/j.palwor.2007.01.002. 
  57. ^ National Survey Reveals Biodiversity Crisis Arhivat în , la Wayback Machine. American Museum of Natural History
  58. ^ Wilson, Edward O. (). The Future of Life. Alfred A. Knopf. ISBN 978-0-679-45078-8. 
  59. ^ Mora, Camilo; Tittensor, Derek P.; Adl, Sina; Simpson, Alastair G. B.; Worm, Boris; Mace, Georgina M. (). „How Many Species Are There on Earth and in the Ocean?”. PLOS Biology. 9 (8): e1001127. doi:10.1371/journal.pbio.1001127. PMC 3160336 Accesibil gratuit. PMID 21886479. 
  60. ^ Wilson, J. Bastow; Peet, Robert K.; Dengler, Jürgen; Pärtel, Meelis (). „Plant species richness: the world records”. Journal of Vegetation Science. 23 (4): 796–802. doi:10.1111/j.1654-1103.2012.01400.x. 
  61. ^ Appeltans, W.; Ahyong, S. T.; Anderson, G; Angel, M. V.; Artois, T.; and 118 others (). „The Magnitude of Global Marine Species Diversity”. Current Biology. 22 (23): 2189–2202. doi:10.1016/j.cub.2012.09.036 Accesibil gratuit. PMID 23159596. 
  62. ^ „Numbers of Insects (Species and Individuals)”. Smithsonian Institution. 
  63. ^ Galus, Christine (). „Protection de la biodiversité : un inventaire difficile”. Le Monde (în franceză). 
  64. ^ Proceedings of the National Academy of Sciences, Census of Marine Life (CoML) News.BBC.co.uk
  65. ^ Hawksworth, D. L. (). „Global species numbers of fungi: are tropical studies and molecular approaches contributing to a more robust estimate?”. Biodiversity and Conservation. 21 (9): 2425–2433. doi:10.1007/s10531-012-0335-x. 
  66. ^ Hawksworth, D (). „The magnitude of fungal diversity: The 1.5 million species estimate revisited”. Mycological Research. 105 (12): 1422–1432. doi:10.1017/S0953756201004725. 
  67. ^ „Acari at University of Michigan Museum of Zoology Web Page”. Insects.ummz.lsa.umich.edu. . Accesat în . 
  68. ^ „Fact Sheet – Expedition Overview” (PDF). J. Craig Venter Institute. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  69. ^ Mirsky, Steve (). „Naturally Speaking: Finding Nature's Treasure Trove with the Global Ocean Sampling Expedition”. Scientific American. Accesat în . 
  70. ^ „Article collections published by the Public Library of Science”. PLoS Collections. doi:10.1371/issue.pcol.v06.i02 (inactiv ). Accesat în . 
  71. ^ McKie, Robin (). „Discovery of new species and extermination at high rate”. The Guardian. London. 
  72. ^ Bautista, Luis M.; Pantoja, Juan Carlos (). „What species should we study next?”. Bulletin of the British Ecological Society. 36 (4): 27–28. hdl:10261/43928 Accesibil gratuit. 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biodiversitate
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biodiversitate&oldid=14674449