Controversa creație-evoluție

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Serie de articole despre Biologie
Evoluționism
Tree of life.svg
Mecanisme și procese

Adaptarea
Genetic drift
Gene flow
Mutația
Selecția
Speciația

Cercetare și istoric

Dovezi
Istorie
Sinteza
Efect social / Obiecții

Domenii în biologia evoluționistă

Genetica evoluționistă
Dezvoltarea evoluționismului
Evoluția omului
Evoluția moleculară
Filogeneză
Genetica populației

Biologie · v  d  m 


Controversa creație-evoluție (sau creaționism-evoluționism) este o dispută politico-culturală recurentă privind originile universului, Pământului, vieții și omenirii[1], predominantă în unele regiuni ale SUA (îndeosebi în sud-est, zona denumită « Bible Belt ») unde este de obicei prezentată ca o parte din « războaiele culturale » [2] ale lumii contemporane. Controversa, care are o istorie îndelungată, se bazează pe o dublă neînțelegere:

  • a noțiunii de "specie", prin confuzia între definiția din cărțile religioase, în care apare ca un "fel" sau "soi" (conform citatului din Geneză: "fiecare după felul său") și definiția biologică, în care specia nu are o existență concretă, fiind de fapt doar o clasificare, o denumire omenească, în timp ce natura cunoaște doar populații în continuă modificare de la o generație la alta, capabile de a se deosebi în noi varietăți sau dimpotrivă de a se hibrida în mod natural[3];
  • a noțiunii de "teorie", prin confuzia între relatarea mitologică din cărțile religioase, care nu este un text istoric sau științific, ci o operă culturală și morală, definitivă și nemodificabilă, și ipotezele cercetărilor științifice, care nu pretind să dezvăluie un adevăr definitiv, ci produc teorii modificabile de orice nouă descoperire, dar capabile să explice în mod logic și să verifice experimental fenomenele observate [4].

Această controversă este în mod artificial întreținută de către grupurile de credincioși ziși "fundamentaliști" care consideră Tora, Biblia, Coranul, Bhagavad-Ghăta ș.a. ca fiind nu numai cărți de morală și religie, ci de asemenea relatări literale ale "facerii lumii". Pentru aceste grupuri, apariția și evoluția vieții, așa cum reies din cercetările științifice, nu sunt o realitate, ci doar o "teorie" la fel de ipotetică precum și "facerea lumii" din cărțile religioase[5] și de aceia dânșii încearcă să impună în sistemele de educație publică[6][7] predarea creaționismului deopotrivă cu evoluționismul.[8][9] Scopul acestor grupuri nu este căutarea fără prejudecăți a faptelor istorice sau biologice, ci desființarea, în învățământ și în drept, a diferenței dintre "credință" (care este încredere, nu certitudine, generează morală și își are locul în spațiul intim al convingerilor personale) și "știință" (care este cunoștință, nu credință, generează tehnologie și își are locul în spațiul public al acțiunii colective).[10][11] Conform revendicărilor lor, "știința" (ca tot restul) trebuie să fie subordonată "credinței".[12]

Dezbaterea detaliilor teoriilor științifice și ale implicațiilor filozofice sau religioase sunt de obicei cea mai intensă parte a controversei. Participanții cred că acest conflict se rezumă la definițiile aparent "opuse" ale științei și religiei.[6] Acuzații de formulări înșelătoare, declarații false sau incorecte sunt puncte fundamentale de neînțelegere. Dezbaterea este total inegală, deoarece relatările științifice sunt referatele unor anchete de teren și ale unor protocoluri de experimentare și verificare, pe când relatările religioase sunt opere de literatură și artă izvorâte din sentimentele și morala popoarelor din trecut: astfel nivelul de susținere al teoriei evoluției în comunitatea științifică este copleșitor[13] în timp ce susținerea alternativelor bazate pe creație este minimă în rândul oamenilor de știință și inexistentă în rândul celor specializați în domeniile relevante.[14]

Istoria controversei[modificare | modificare sursă]

Controversa creație-evoluționism în timpul lui Darwin[modificare | modificare sursă]

Controversa creație-evoluționism își are originile în Europa și America de Nord, la sfârșitul secolului al XVIII-lea când descoperirile din geologie au dus la diferite teorii despre un pământ antic, iar odată cu dezgroparea fosilelor au apărut primele idei despre evoluționism.

Gravură mock de la Genesis Expo pe care scrie: Aici odihnește teoria evoluției

Cu toate acestea ideile erau văzute ca o amenințare la adresa ordinii sociale, sugerând că aceasta se poate schimba, și așa au ajuns să fie respinse.[15]. Unele progrese în acceptarea ideilor evoluționiste au început să fie făcute la mijlocul secolului XIX [16] dar lucrarea din 1859 a lui Charles Darwin, Originea speciilor a făcut pentru prima oară evoluționismul o ipoteză științifică respectabilă.[16][17]

Cartea lui Darwin a revoluționat modul în care naturaliștii vedeau lumea, dar a cauzat o mare dispută teologică.[18] Controversa a fost alimentată de susținătorii lui Darwin, mulți dintre ei fiind atei, care au adus argumente în apărarea teoriei.[19]

Parte a seriei despre
Creaționism
The Creation of Adam.jpg

Istoria creaționismului
Neo-creaționism

Tipuri de creaționism

Creaționismul biblic
providențial/ deist
Creaționism evoluționist
Creaționism științific
Creaționism progresiv
Intelligent design

Teologie

Genesis creation narrative
Framework interpretation
Genesis as an allegory
Omphalos hypothesis

Creaționism științific

Baraminology
Flood geology
Creation geophysics
Creationist cosmologies
Design inteligent

Controversa

Mitul creației
Istorie
Public education
Teach the Controversy

Particular religious views

Deist · Hindu · Islamic · Jewish
Pandeist

Adepți

Oameni de știință

Wikipedia book Carte · Categorie Categorie · PortalPortal

 v  d  m 

Creaționiștii din această perioadă erau în mare majoritate premilenialiști, a căror credință în reîntoarcerea lui Iisus Hristos depindea de o interpretare cvasi-literală a Bibliei.[20] Cu toate acestea ei nu erau interesați de geologie, acordându-le oamenilor de știință timpul premergător Genezei pentru a justifica fosilele și descoperirile geologice.[21] După decesul lui Darwin puțini oameni de știință sau clerici au respins antichitatea pământului și natura progresivă a fosilelor descoperite.[22] Tot puțini au fost aceia care au adăugat o semnificație geologică potopului biblic, spre deosebire de creaționiștii ce i-au urmat. Scepticii evoluționismului, lideri creaționiști și cercetători sceptici au avut interpretări diferite ale primului capitol al Genezei, unii au fost de acord cu o interpretare figurativă, alții au spus că cele șase zile ale creației nu au fost neapărat zile normale de 24 de ore ci întregi ere.[23]

Procesul Scopes[modificare | modificare sursă]

Reacția inițială în SUA a fost aceeași cu cea din Marea Britanie și, atunci când Wallace a fost acolo pentru un tur de lecturi în 1886-1887, explicațiile lui despre "Darwinism" au fost acceptate fără probleme, această atitudine schimbându-se după Primul război mondial.[24] Controversa a devenit politică atunci când în școlile publice a început să se predea teoria selecției naturale a lui Darwin. Ca răspuns la aceasta, statul Tennessee din SUA a dat o lege ce interzicea predarea oricărei teorii ce stabilea originea umanității contrazicând învățăturile din Biblie (Actul Butler din 1925). Această lege a fost testată în faimosul proces Scopes ce a avut loc în 1925. Legea a fost susținută de Curtea Supremă din Tennessee, rămânând în vigoare până în 1967 când a fost abrogată.

Procesul Edwards v. Aguillard[modificare | modificare sursă]

Edwards v. Aguillard 482 U.S. 578 (1987)

Edwards v. Aguillard a fost un proces legat de predarea creaționismului în școlile publice audiat de Curtea supremă a Statelor Unite. Curtea Supremă a decis că legea Luisianei care obliga predarea creaționismului științific în școlile publice alături de teoria evoluției încalcă Constituția deoarece intenționa promovarea unei religii particulare. În favoarea lui Aguillard, au fost 72 de Laureați ai Premiului Nobel, 17 Academii de științe și 7 alte organizații științifice care au semnat amicus briefs[25] în care e descris că Creaționismul științific este compus din dogme religioase neavând dovezi științifice care ar susține o teorie științifică.

ICC și cooptarea denumirii de creaționist[modificare | modificare sursă]

În timp ce tot mai mulți biologi au fost de acord că evoluționismul este principiul definitoriu al biologiei,[26], numărul enoriașilor americani ce acceptau interpretările literale ale Scripturii a crescut, Convenția Baptistă din Sud și Sinodul din Missouri al Bisericii Luterane depășind la număr toate celelalte biserici.[27] Odată cu mărirea lor, bisericile au devenit mai bine echipate în vederea promulgării unui mesaj creaționist, cu propriile lor licee, școli, edituri și transmitere media.[28]

În 1961 a fost publicată prima carte modernă creaționistă: Henry M. Morris și John C. Whitcomb Jr. Genesis Flood(Potopul din Geneză). Morris și Whitcomb au spus că durata creației a fost de șase zile, că oamenii au trăit în aceleași timpuri cu dinozaurii și că Dumnezeu a creat fiecare 'tip' de formă de viață individual.[29] Promovarea acestor idei l-a făcut pe Morris un orator cunoscut, care vorbea despre anti-evoluționism la biserici fundamentaliste, colegii și conferințe.[30] Institutul pentru Cercetarea Științifică Creaționistă a publicat cărți de biologie care promovau creaționismul, precum și alte cărți ca Întoarcerea Fiilor lui Dumnezeu care țineau de UFOlogie , demonologie și geologia potopului.[31] În cele din urmă ICSC s-a dezbinat din cauza părerilor împărțite între două moduri diferite de a privi lucrurile, unul axat pe intelectual iar celălalt pe senzațional, așa că Morris a înființat Institutul pentru Cercetare Creaționistă. [32]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vezi Hovind 2006, pentru exemple.
  2. ^ Larson 2004, p. 247-263 Capitolul intitulat Războaie culturale moderne. Vezi și Ruse 1999, p. 26, care scrie "Un singur lucru pe care istoricii sunt fericiți să îl arate este că, contrar poveștii religiei versus știință... religia și filozofii cu înclinații către teologie au fost factori semnificativi în evoluția științei"
  3. ^ Numbers 1992, p. 3-240
  4. ^ Numbers 1992, p. 3-240
  5. ^ Public Praises Science; Scientists Fault Public, Media”. 9 iulie 2009. http://people-press.org/2009/07/09/public-praises-science-scientists-fault-public-media/. Accesat la 23 aprilie 2011. 
  6. ^ a b Peters & Hewlett 2005, p. 1
  7. ^ școlar Kitzmiller v. Dover, pag 20
  8. ^ Battle on Teaching Evolution Sharpens (washingtonpost.com)
  9. ^ Kitzmiller vs. Dover Area School District, pag 7-9, și pag 64-90
  10. ^ [1]
  11. ^ EvC Forum: Natural History, April, 2002, The Newest Evolution of Creationism
  12. ^ The Political Design of Intelligent Design
  13. ^ Myers 2006; NSTA 2003; IAP 2006; AAAS 2006; and Pinholster 2006
  14. ^ Larson 2004, p. 258
  15. ^ Desmond & Moore 1991, p. 34-35
  16. ^ a b van Wyhe 2006
  17. ^ Desmond & Moore 1991, p. 503-505.
  18. ^ Hodge 1874, p. 177, Numbers 1992, p. 14
  19. ^ Burns, Ralph, Lerner, & Standish 1982, p. 965, Huxley 1902
  20. ^ Numbers 1992, p. 14
  21. ^ Numerele 1992, p. 14-15
  22. ^ Numerele 1992, p. 17
  23. ^ Numerele 1992, p. 18, aceasta se aplică doar scepticilor care au fost publicați. Marea majoritate a creștinilor au rămas convinși de o interpretare literală a celor șase zile ale creației, dar aceste păreri au fost exprimate foarte rar în cărți sau jurnale. Excepții există: interpretările literale publicate de către Eleazar Lord (1788-1871) și David Nevins Lord (1792-1880). Cu toate acestea, remarcile cum că există interpretări mai delăsătoare ale Genezei de către criticii evoluționismului sunt susținute enumerând: Louis Agassiz (1807-1873); Arnold Henry Guyot (1807-1884); John William Dawson (1820-1899); Enoch Fitch Burr (1818-1907); George D. Armstrong (1813-1899); Charles Hodge, teolog (1797-1878); James Dwight Dana (1813-1895); Edward Hitchcock, cleric și geologist, (1793-1864); Părintele Herbert W. Morris (1818-1897); H. L. Hastings (1833?-1899); Luther T. Townsend (1838-1922;
  24. ^ Moore 2006
  25. ^ Edwards v. Aguillard: Amicus Curiae Brief of 72 Nobel Laureates
  26. ^ Vezi, de exemplu, Dobzansky, 1973, Nothing in Biology Makes Sense Except in the Light of Evolution, "Începera sintezei moderne": Theodosius Dobzhansky, și Larson 2004, p. 248,250
  27. ^ Larson 2004, p. 251
  28. ^ Larson 2004, p. 252
  29. ^ Larson 2004, p. 255,Numerele 1992, p. xi,200-208
  30. ^ Larson 2004, p. 255
  31. ^ Numerele 1992, p. 284-285
  32. ^ Numbers 1992, p. 284-6

Legături externe[modificare | modificare sursă]