Anxietate: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Linia 35: Linia 35:
*Cutanate, precum [[transpirație|transpirația]] sau [[mâncărime]]a.
*Cutanate, precum [[transpirație|transpirația]] sau [[mâncărime]]a.
*Uro-genitale, precum [[polachiurie|polachiuria]], perseverența urnară, dispareunia sau [[impotență sexuală|impotența]].
*Uro-genitale, precum [[polachiurie|polachiuria]], perseverența urnară, dispareunia sau [[impotență sexuală|impotența]].

==Tipuri==
[[File:Edvard Munch - Anxiety - Google Art Project.jpg|thumb|upright|Painting entitled ''[[Anxiety (painting)|Anxiety]]'', 1894, by [[Edvard Munch]]]]

===Existențială===
{{Further|Angst|Existential crisis|Nihilism}}

Filosoful [[Søren Kierkegaard]], în ''[[The Concept of Anxiety]]'' (1844), a descries anxietatea sau spaima asociată prin „amețeala libertății” și a sugerat posibilitatea soluționării pozitie a anxietății prin exercitarea auto-conștientă a responsabilității și alegerii. În ''Arta și artistul'' (1932), psihologul [[Otto Rank]] scrie că [[traumă psihică|trauma psihică]] a nașterii este un simbol proeminent al anxietății existențiale și conține frica simultană a persoanei creative de – și dorința de – separare, individuație și diferențiere.

[[Teologie|Teologul]] [[Paul Tillich]] a descries anxietatea existențială<ref name="Tillich">{{cite book |authorlink=Paul Tillich |last=Tillich |first=Paul | name-list-format = vanc |year=1952 |title=The Courage To Be |location=New Haven |publisher=Yale University Press |isbn=978-0-300-08471-9|page=76}}</ref> ca „stare în care ființa este conștientă de posibila ei non-ființă” și a făcut o listă cu trei categorii pentru acest fel de anxietate: ontică (destin și moarte), morală (vinovăție) și spiritual (goliuciune și lisă de sens). Potrivit lui Tillich, ultima din aceste trei tipuri de anxietate existențială, adică anxietatea spirituală, este predominantă în timpurile modern în timp celelalte erau predominante în perioadele precedente. Tillich susține că această anxietate poate fi acceptată ca parte a condiției umane sau că i se poate opune rezistență, dar consecințele vor fi negative. În forma sa patologică, anxietatea spirituală poate tinde să „conducă persoana înspre creația certitudinii în sisteme de semnificație care sunt susținute de tradiție și autoritate” deși o asemenea „certitudine neîndoielnică nu este construită pe piatra realității”.<ref name=Tillich />

Potrivit lui [[Viktor Frankl]], autor al ''[[Man's Search for Meaning]]'', când o persoana are de a face cu pericole mortale extreme, cea mai de bază dintre toate dorințele umane este de a găsi un sens al vieții pentru a combate „trauma nonexistenței”, întrucât moarteea este aproape. <ref>{{cite book|last1=Abulof|first1=Uriel | name-list-format = vanc |title=The Mortality and Morality of Nations|date=2015|location=New York|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-1-107-09707-0|page=26}}</ref>

În funcție de sursa amenințării, teoria psihanalitică distinge următoarele tipuri de anxietăți:
* realistă
* nevrotică
* morală {{cite book |last=Hjelle |first=Larry |last2=Ziegler |first2=Daniel |date= 1981 |title= Personality Theories: Basic Assumptions, Research, and Applications|url= |location= |publisher=McGraw-Hill |page=494 |isbn= 9780070290631 |author-link= }}

===Test și performanță===
<!-- This section is linked from [[Educational psychology]] -->
{{Main|Test anxiety|Mathematical anxiety|Stage fright|Somatic anxiety}}
Potrivit legii Yerkes-Dodson, un nivel ooptim de excitare este necesar pentru a îndeplini foarte bine o sarcină precum un examen, performanță sau eveniment competitiv. În orice caz, când anxietatea sau nivelul de excitare trece de limita optima, rezultatul este declinul în performanță.<ref name="Teigen">{{cite journal |doi=10.1177/0959354394044004 |title=Yerkes-Dodson: A Law for all Seasons |journal=Theory & Psychology |volume=4 |issue=4 |pages=525–547 |year=1994 |last1=Teigen |first1=Karl Halvor | name-list-format = vanc }}</ref>

Anxietatea față de teste este neliniștea, teama și nervozitatea simțită de studenții care au o frică de a eșua la un examen. Studenții care au anxietate față de teste pot experimenta oricare din următoarele: asocierea notelor cu valoarea personală, frica de a fi rușinat în fața profesorului, frica de alienare social din partea părinților sau prietenilor, presiunea timpului sau senzație de pierdere a controlului. Transpirația, amețeala, durerile de cap, accelerarea bătăilor inimii, foiala, plânsul sau râsul necontrolat sunt obișnuite. Întrucât anxietatea față de teste are legătură cu frica de apreciere negativă,<ref name="Liebert">{{cite journal | vauthors = Liebert RM, Morris LW | title = Cognitive and emotional components of test anxiety: a distinction and some initial data | journal = Psychological Reports | volume = 20 | issue = 3 | pages = 975–8 | date = June 1967 | pmid = 6042522 | doi = 10.2466/pr0.1967.20.3.975 | doi-access = free }}</ref> există o dezbatere cu privire la dacă anxietatea față de teste este ea însăși o formă unică de tulburare anxioasă sau dacă este un tip specific de [[fobie]] socială.<ref name="Beidel">{{cite journal | vauthors = Beidel DC, Turner SM | title = Comorbidity of test anxiety and other anxiety disorders in children | journal = Journal of Abnormal Child Psychology | volume = 16 | issue = 3 | pages = 275–87 | date = iunie 1988 | pmid = 3403811 | doi = 10.1007/BF00913800 }}</ref> DSM-IV clasifică anxietatea față de teste ca tip de fobie socială.<ref name="Rapee">{{cite journal | vauthors = Rapee RM, Heimberg RG | title = A cognitive-behavioral model of anxiety in social phobia | journal = Behaviour Research and Therapy | volume = 35 | issue = 8 | pages = 741–56 | date = august 1997 | pmid = 9256517 | doi = 10.1016/S0005-7967(97)00022-3 }}</ref>

Pe când termenul „anxietate față de teste” se referă în special la elevi și studenți,<ref name="Mathur">{{cite journal |citeseerx=10.1.1.1027.7497 |url=http://medind.nic.in/daa/t11/i2/daat11i2p337.pdf |title=Impact of Hypnotherapy on Examination Anxiety and Scholastic Performance among School |journal=Delhi Psychiatry Journal |year=2011 |volume=14 |issue=2 |pages=337–42 |first1=Shachi |last1=Mathur |first2=Waheeda |last2=Khan | name-list-format = vanc }}</ref> mulți oameni care au serviciu împărtășesc aceeași experiență în legătură cu cariera sau profesia lor. Frica de a eșua în a îndeplini o sarcină și a fi apreciat negative pentru eșec poate avea un efect negative similar asupra unui adult.<ref>{{cite web|last1=Hall-Flavin|first1=Daniel K.| name-list-format = vanc |title=Is it possible to overcome test anxiety?|url=http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/generalized-anxiety-disorder/expert-answers/test-anxiety/faq-20058195|website=Mayo Clinic|publisher=Mayo Foundation for Medical Education and Research|access-date=11 august 2015|deadurl=no|archive-url=https://web.archive.org/web/20150905063635/http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/generalized-anxiety-disorder/expert-answers/test-anxiety/faq-20058195|archive-date=5 septembrie 2015|df=mdy-all}}</ref> Managementul anxietății față de teste se concentrează pe obținerea relaxării și dezvoltarea mecanismelor de a stăpâni anxietatea. <ref name="Mathur"/>

===Anxietatea față de străini, socială și față de intergrup===
{{Main|Stranger anxiety|Social anxiety}}

În general, oamenii cer acceptare social și prin urmare uneori le este frică de dezaprobarea celorlalți. Teama de a fi judecat de alții poate cauza anxietate în mediile sociale.<ref>{{Cite book |doi=10.1016/B978-0-12-375096-9.00028-6 |chapter=Introduction: Toward an Understanding of Social Anxiety Disorder |title=Social Anxiety |pages=xix–xxvi |year=2010 |last1=Hofmann |first1=Stefan G. |last2=Dibartolo |first2=Patricia M. | name-list-format = vanc |isbn=978-0-12-375096-9 }}</ref>

Anxietatea în timpul interacțiunilor sociale, mai ales între străini, este obișnuită „printre tineri. Ea poate persista la maturitate și deveni anxietate social sau fobie socială. „Anxietatea față de străini” la copiii mici nu poate fi considerate fobie. La adulți, o frică excesivă de alți oameni nu este un stadiu obișnuit de dezvoltare; este numită anxietate social. Potrivit lui Cutting,<ref>{{cite book |editor1-first=Ben |editor1-last=Thomas |editor2-first=Sally |editor2-last=Hardy |editor3-first=Penny |editor3-last=Cutting | name-list-format = vanc |year=1997 |title=Mental Health Nursing: Principles and Practice |publisher=Mosby |location=London |isbn=978-0-7234-2590-8}}{{Page needed|date=mai 2013}}</ref> sociofobii nu se tem de mulțime, ci de faptul că ar putea fi judecați negativ.

Anxietatea socială variază în funcție de grad și severitate. Pentru unii oamenii, se caracterizează prin experimentarea discomfortului sau a jenei în timpul contactului social sau fizic (e.g. îmbrățișări, strângerea mâinilor, etc.), iar în alte cazuri poate duce la frica de a interacționa cu mai mulți oameni nefamiliari împreună. Cei care suferă de această condiție își pot restricționa modurile de viață pentru a-și liniști anxietarea, minimalizând interacțiunea social în măsura în care este posibil. De asemenea, anxietatea socială constituie un aspect important al anumitor tulburări de personalitate, inclusiv [[Tulburare de personalitate evitantă|tulburarea de personalitate evitantă]].<ref>{{cite journal | vauthors = Settipani CA, Kendall PC | title = Social functioning in youth with anxiety disorders: association with anxiety severity and outcomes from cognitive-behavioral therapy | journal = Child Psychiatry and Human Development | volume = 44 | issue = 1 | pages = 1–18 | date = februarie 2013 | pmid = 22581270 | doi = 10.1007/s10578-012-0307-0 }}</ref>

În măsura în care unei persoane îi este frică de interacțiuni sociale cu oameni nefamiliari, unii oameni pot experimenta anxietatea mai ales în timpul interacțiunii cu membri din afara grupului sau cu oameni care sunt membri ai unor categorii sociale diferite (adică rasă, etnie, clasă, sex, etc.). În funcție de natura factorilor situaționali, percepției și relațiilor trecute, contractual dintre grupuri poate fi stresant și poate conduce la senzații de anxietate. Neliniștea sau frica de contactul cu membrii din afara grupului este adesea numită anxietate interrasială sau de intergroup.<ref>{{cite journal |doi=10.1111/j.1540-4560.1985.tb01134.x |title=Intergroup Anxiety |journal=Journal of Social Issues |volume=41 |issue=3 |pages=157–175 |year=1985 |last1=Stephan |first1=Walter G. |last2=Stephan |first2=Cookie White | name-list-format = vanc }}</ref>

La fel ca în cazul formelor mai generale de anxietate social, anxietatea de intergroup are efecte comportamentale, cognitive și affective. De exemplu, creșteri în prelucrarea schematic și prelucrarea informației simplificate poate avea loc când anxietatea este mare. Într-adevăr, așa ceva este potrivit cu Indeed, such is consistent with related work on attentional bias in implicit memory.<ref>{{cite journal | vauthors = Richeson JA, Trawalter S | title = The threat of appearing prejudiced and race-based attentional biases | journal = Psychological Science | volume = 19 | issue = 2 | pages = 98–102 | date = February 2008 | pmid = 18271854 | doi = 10.1111/j.1467-9280.2008.02052.x }}</ref><ref>{{cite journal | vauthors = Mathews A, Mogg K, May J, Eysenck M | title = Implicit and explicit memory bias in anxiety | journal = Journal of Abnormal Psychology | volume = 98 | issue = 3 | pages = 236–40 | date = august 1989 | pmid = 2768658 | doi = 10.1037/0021-843x.98.3.236 }}</ref><ref>{{cite journal |doi=10.1016/0191-8869(91)90096-t |title=Effects of encoding and anxiety on implicit and explicit memory performance |journal=Personality and Individual Differences |volume=12 |issue=2 |pages=131–139 |year=1991 |last1=Richards |first1=Anne |last2=French |first2=Christopher C. | name-list-format = vanc }}</ref> Cercetările recente au descoperit că implicit evaluările rasiale (provenite din prejudecăți) pot fi amplificate în timpul interacțiunii de intergrup.<ref>{{cite journal | vauthors = Amodio DM, Hamilton HK | title = Intergroup anxiety effects on implicit racial evaluation and stereotyping | journal = Emotion | volume = 12 | issue = 6 | pages = 1273–80 | date = decembrie 2012 | pmid = 22775128 | doi = 10.1037/a0029016 | citeseerx = 10.1.1.659.5717 }}</ref> Experiențele negative pot produce nu doar așteptări negative, dar și comportamente evitante sau dușmănoase, precum ostilitatea.<ref>{{cite journal | vauthors = Plant EA, Devine PG | title = The antecedents and implications of interracial anxiety | journal = Personality & Social Psychology Bulletin | volume = 29 | issue = 6 | pages = 790–801 | date = iunie 2003 | pmid = 15189634 | doi = 10.1177/0146167203029006011 }}</ref> În plus, când se compare nivelele de anxietate și efortul cognitive (e.g., capacitatea de a crea o impresie și auto-prezentarea) în contexte de intragroup, nivelele și epuizarea resurselor pot fi exacerbate în situția intergrup.
===Trăsătură===
Anxietatea poate fi fie o 'stare' de scurtă durată sau o „trăsătură” de personalitate lungă durată. Anxietatea ca trăsătură de character oglindește o tendință fermă de-a lungul duratei de viață de a răspunde cu o acută stare de anxietate ca anticipare a unor situații amenințătoare (fie că sunt amenințătoare sau nu).<ref>{{cite web |url=http://www.macses.ucsf.edu/Research/Psychosocial/notebook/anxiety.html |title=Anxiety | vauthors = Schwarzer R |date=decembrie 1997 |access-date=2008-01-12 | archive-url= https://web.archive.org/web/20070920115547/http://www.macses.ucsf.edu/Research/Psychosocial/notebook/anxiety.html |archive-date=20 septembrie 2007 |deadurl=yes |df=mdy }}</ref> O meta-analiză a arătat că un nivel înalt de nevroză este un factor de risc pentru dezvoltarea de simptome și tulburări anxioase.<ref name="NeuroticismMA">{{cite journal | vauthors = Jeronimus BF, Kotov R, Riese H, Ormel J | title = Neuroticism's prospective association with mental disorders halves after adjustment for baseline symptoms and psychiatric history, but the adjusted association hardly decays with time: a meta-analysis on 59 longitudinal/prospective studies with 443 313 participants | journal = Psychological Medicine | volume = 46 | issue = 14 | pages = 2883–2906 | date = octombrie 2016 | pmid = 27523506 | doi = 10.1017/S0033291716001653 }}</ref> O atare anxietate poate fi conștientă sau inconștientă.<ref>{{cite book | vauthors = Giddey M, Wright H |title=Mental Health Nursing: From first principles to professional practice |publisher=Stanley Thornes}}{{Page needed|date=mai 2013}}</ref>

Personality can also be a trait leading towards anxiety and depression. Through experience many find it difficult to collect themselves due to their own personal nature.<ref>{{Cite news|url=https://www.gulfbend.org/poc/view_doc.php?type=doc&id=8948|title=Gulf Bend MHMR Center|access-date=2018-10-11}}</ref>

=== Alegere sau decizie ===
Anxietatea indusă de nevoia de a alege între opțiuni asemănătoare este din ce în ce mai recunoscută ca o problemă pentru indivizi și organizații.<ref>{{cite news |url=http://www.thesundaytimes.co.uk/sto/style/fashion/trends/article85734.ece |work=The Times |location=Londra |title=Premium choice anxiety |date=April 27, 2008 |access-date=2010-04-25 |first1=Jonathan |last1=Downey | name-list-format = vanc |deadurl=no |archive-url=https://web.archive.org/web/20140203132027/http://www.thesundaytimes.co.uk/sto/style/fashion/trends/article85734.ece |archive-date=3 februarie 2014 |df=mdy-all }}</ref> În 2004, [[Capgemini]] a scris: „Astăzi, toți ne confruntăm cu mai multă alegere, mai multă competiție și mai puțin timp pentru a lua în considerare propriile opțiuni sau a căuta îndrumarea corectă.”<ref>[https://www.uk.capgemini.com/news/pr1487 Is choice anxiety costing british 'blue chip' business?] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20151222143245/https://www.uk.capgemini.com/news/pr1487 |date=22 decembrie 2015 }}, [[Capgemini]], 16 aug 2004</ref>

Într-un context de luare a deciziilor, imprevizibilitatea și lipsa certitudinii cauza răspunsuri emoționale la indivizii anxioși care în mod systematic își schimbă deciziile.<ref name="Hartley">{{cite journal | vauthors = Hartley CA, Phelps EA | title = Anxiety and decision-making | journal = Biological Psychiatry | volume = 72 | issue = 2 | pages = 113–8 | date = iulie 2012 | pmid = 22325982 | pmc = 3864559 | doi = 10.1016/j.biopsych.2011.12.027 }}</ref> Există în primul rând două forme de acest tip de anxietate. În privința primei forme, este vorba de o alegere în care sunt multiple consecințe potențiale cu probabilități cunoscute sau calculabile. Prin a doua formă se înțelege lipsa certitudinii și ambiguitatea în legătură cu contextual luării de decizii în care sunt multe rezultate posibile cu grade de probabilitate necunoscute.<ref name="Hartley"/>

===Tulburări de anxietate===
{{Main|Tulburare de anxietate}}
<!-- Do not add new content here. Add to body of Anxiety disorder article, and only if it rises to the importance of the lead there, update the lead there, then update this. Per [[WP:SYNC]] -->
Tulburările de anxietate sunt un grup de tulburări mintale caracterizate prin senzații exagerate de anxietate și reacții manifestate prin frică.<ref name="DSM5" /> Anxietatea este o frică cu privire la evenimentele viitoare și o reacție la evenimentele curente.<!-- <ref name= DSM5/> --> Aceste senzații pot cauza simptome fizice, precum [[tachicardie|accelerarea bătăilor inimii]] și tremuratul.<!-- <ref name= DSM5/> --> Există un număr de tulburări anxioase: printre ele se pot numi [[tulburare de anxietate generalizată|tulburarea de anxietate generalizată]], [[fobie|fobie specifică]], [[fobie socială|tulburarea de anxietate socială]], tulburarea de anxietate de separare, [[agorafobie|agorafobia]], tulburarea de panică și muțenia selectivă.<!-- <ref name= DSM5/> --> Tulburarea diferă în funcție de ce rezultă ca simptome.<!-- <ref name= DSM5/> --> Adesea, oamenii au mai mult decât o tulburare de anxietate.<ref name= DSM5/>
<!-- Causes and diagnosis -->
Tulburările de anxietate sunt cauzate de un complex de combinații între factori [[ereditate|genetici]] și ereditari.<sup>[[Anxiety#cite%20note-NIH2016-47|[47]]]</sup> Pentru a fi diagnosticate, simptomele trebuie să fie prezente cele puțin șase luni, să fie mai mult decât s-ar aștepta de la situație și să diminueze abilitatea persoanei de a activa normal în viața de zi cu zi.<sup>[[Anxiety#cite%20note-DSM5-10|[10]]][[Anxiety#cite%20note-Lancet2016-49|[49]]]</sup> Alte probleme care pot avea ca rezultat simptome similare sunt, printre altele, hipertiroidismul, [[boli cardiovasculare|boala de inimă]], [[cafeină|cafeina]], utilizarea de [[alcool]] [[marijuana]] și lăsarea anumitor droguri, printre altele.<sup>[[Anxiety#cite%20note-Lancet2016-49|[49]]][[Anxiety#cite%20note-TestaGiannuzzi2013partIII-7|[7]]]</sup>

<!-- Management -->
Fără tratament, tulburările de anxietate au tendința de a rămâne.<ref name= DSM5/><ref name="NIH2016">{{cite web|url=http://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/index.shtml#pub2|title=Anxiety Disorders|date=March 2016|website=NIMH|archive-url=https://web.archive.org/web/20160727230427/http://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/index.shtml#pub2|archive-date=27 iulie 2016|deadurl=no|access-date=14 August 2016|df=mdy-all}}</ref> Tratamentul poate include schimbări în stilul de viață, [[psihoterapie|consiliere]] și medicație.<!-- <ref name=Lancet2016/> --> Consilierea are loc prin terapia cognitive comportamentală.<ref name=Lancet2016/> Medicația, precum [[antidepresiv]]ele sau [[beta-blocant]]ele pot ameliora simptomele.<ref name=NIH2016/>

<!-- Epidemiology -->
În jur 12% din oameni sunt afectați de o tulburare de anxietate într-un an dat și între 5–30% sunt afectați într-un anumit punct al vieții lor.<ref name=Lancet2016/><ref name=Kess2007>{{cite journal | vauthors = Kessler RC, Angermeyer M, Anthony JC, DE Graaf R, Demyttenaere K, Gasquet I, DE Girolamo G, Gluzman S, Gureje O, Haro JM, Kawakami N, Karam A, Levinson D, Medina Mora ME, Oakley Browne MA, Posada-Villa J, Stein DJ, Adley Tsang CH, Aguilar-Gaxiola S, Alonso J, Lee S, Heeringa S, Pennell BE, Berglund P, Gruber MJ, Petukhova M, Chatterji S, Ustün TB | display-authors = 6 | title = Lifetime prevalence and age-of-onset distributions of mental disorders in the World Health Organization's World Mental Health Survey Initiative | journal = World Psychiatry | volume = 6 | issue = 3 | pages = 168–76 | date = octombrie 2007 | pmid = 18188442 | pmc = 2174588 }}</ref> Ele au loc de două ori mai des la femei decât la bărbați și în general încep înainte de vârsta de 25 de ani.<ref name= DSM5/><ref name=Lancet2016>{{cite journal | vauthors = Craske MG, Stein MB | title = Anxiety | journal = Lancet | volume = 388 | issue = 10063 | pages = 3048–3059 | date = decembrie 2016 | pmid = 27349358 | doi = 10.1016/S0140-6736(16)30381-6 }}</ref> Cele mai obișnuite tipuri sunt fobia specific ce afectează aproape 12% din populație și tulburarea de anxietate social, care afectează 10% la un anumit punct al vieții.<!-- <ref name=Lancet2016/> --> Acestea îi afectează pe cei cu vârsta de la 15 la 35 de ani cel mai mult și devin mai puțin obișnuite după vârsta de 55 de ani.<!-- <ref name=Lancet2016/> --> Ratele par a fi mai înainte în Statele Unite și Europa.<ref name=Lancet2016/>


==Referințe==
==Referințe==

Versiunea de la 11 august 2019 13:31

Dezvoltare
Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut.

Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă.

Pagina a fost modificată ultima oară de către Voloh28 (Contribuții • Jurnal) acum 4 ani.
Anxietate
Fișier:Edvard Munch - Anxiety - Google Art Project.jpg, Los Angeles, California. Lockheed Employment. A worried applicant waiting to be interviewed - NARA - 532210.jpg
Specialitatepsihiatrie
psihologie clinică
psihoterapie  Modificați la Wikidata
SimptomeTahicardie[1]
greață[1]
vomă[1]
vertigo[*][[vertigo (type of dizziness)|​]][1]
depersonalization[*][[depersonalization (anomaly of self-awareness)|​]][1]
disorientation[*][[disorientation (psychopathological symptom)|​]][1]
derealization[*][[derealization (feeling as though the external world is not real)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Cauzeworry[*][[worry (thoughts, images, emotions, and actions of a negative nature in a repetitive, uncontrollable manner that results from a proactive cognitive risk analysis made to avoid or solve anticipated potential threats and their potential consequences)|​]]
risc[*]​  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnostictest psihologic[*]​
personality test[*][[personality test (category of psychological methods for assessing human personality constructs)|​]]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-10F41.9  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
OMIM607834
MedlinePlus003211
MeSH IDD001007[2][3]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Anxietatea este o emoție ce se caracterizează printr-o stare neplăcută de tulburare interioară, adesea acompaniată de comportament nervos precum a păși înapoi sau înainte, tulburări somatice și ruminația.[4] Este vorba de emoții subiective neplăcute de spaimă față de evenimente anticipate, precum simțământul morții iminente.[5][necesită citare] Anxietatea nu este același lucru cu frica, care este un răspuns la o amenințare reală sau percepută,[6] întrucât anxietatea implică așteptarea unei amenințări viitoare.[6] Anxietatea este un simțământ de neliniște și îngrijorare, care este de obicei generalizată ca o suprareacție la o situație care văzută doar în mod subiectiv ca amenințătoare. [7] Este adesea acompaniată de tensiune musculară,[6] agitație, oboseală și probleme de concentrare. Dacă anxietatea este experimentată în mod regulat, individul ar putea suferi de o tulburare de anxietate.[6]

Oamenii care se confruntă cu anxietatea pot evita situațiile care le-au provocat anxietate în trecut.[8]

Anxietatea poate fi fie o „stare” pe termen scurt sau o „însușire” pe termen lung. În timp ce anxietatea ca însușire constă în a te îngrijora în legătură cu evenimentele viitoare, tulburările de anxietate sunt un grup de tulburări mintale care se caracterizează prin simțăminte de anxietate și frică.[9] Tulburările de anxietate sunt parțial de ordin genetic, studiile făcute pe gemeni sugerând că există 30-40% influență genetică asupra indivizilor când e vorba de anxietate.[10] Factorii de mediu sunt de asemenea importanți. Studiile făcute pe gemeni arată că mediul în care trăiește individul are o influență mare asupra anxietății, în timp ce influențele împărtășite de mediu (medii care îi afectează pe gemeni în același fel) operează în timpul copilăriei, dar scad pe parcursul adolescenței.[11] ‘Medii’ specifice studiate care sunt asociate cu anxietatea sunt abuzul asupra copilului, o istorie familială de tulburări mintale și sărăcia.[12] Anxietatea este de asemenea asociată cu utilizarea de droguri, inclusiv alcool, cafeină și benzodiazepine (care sunt adesea prescrise pentru tratarea anxietății).

Există diferite tipuri de anxietate. Anxietatea existențială poate avea loc când o persoană se confruntă cu angoasă, o criză existențială sau simțăminte nihiliste. Oamenii se pot confrunta de asemenea cu anxietate matematică, anxietate somatică, anxietate de performanță. Anxietatea socială și anxietatea legată de străini este cauzată atunci când oamenii sunt anxioși când sunt printre străini sau alți oameni în general.

Tulburările de anxietate au loc adesea alături de alte tulburări de sănătate mintală, precum tulburarea depresivă majoră, tulburarea bipolară, tulburările de alimentație sau anumite tulburări de personalitate. De asemenea, adesea au loc adesea alături de trăsături de personalitate precum nevroza. Aceste co-manifestări observate sunt cauzate în parte de influențe genetice și de mediu împărtășite între aceste trăsături și anxietate.[13][14]

Hormonii stresului emiși într-o stare anxioasă au un impact asupra funcției intestinelor și pot manifesta simptome fizice care pot contribui la sau exacerba IBS. Anxietatea este adesea experimentată de cei care au tulburare obsesiv-compulsivă și este o prezență acută în tulburarea de panică.

Prima etapă în managementul unei persoane cu simptome anxioase implică evaluarea unei potențiale prezențe a unei cauze medicale care stă la bază, a cărei recunoaștere este esențială pentru a decide tratamentul corect.[15][16] Simptomele de anxietate pot masca o boală organică sau se manifestă în asociere sau ca rezultat a unei tulburări medicale. [15][16][17][18]

Simptome

Anxietatea poate fi experimentată cu simptome zilnice lungi, care durează mult, care reduc calitatea vieții, fapt cunoscut ca anxietate cronică (sau generalizată) sau poate fi experimentată prin izbucniri scurte cu atacuri de panică stresante și sporadice, cunoscute ca anxietate acută.[19] Simpotomele de anxietate se pot întinde ca număr, intensitate și frecvență, în funcție de persoană. În timp ce aproape toți au experimentat anxietatea la un anumit punct al vieții, cei mai mulți nu dezvoltă probleme pe termen lung cu anxietatea. Anxietatea poate cauza simptome psihologice și psihiatrice.[15][18]

Riscul ca anxietatea să ducă la depresie poate duce chiar la situația în care individul se rănește pe sine, motiv pentru care există linii de asistență telefonică pentru prevenirea sinuciderii active 24 de ore din zi. [20]

Efectele comportamentale ale anxietății pot consta în evitarea situațiilor care au provocat anxietate sau senzații negative în trecut.[8] Alte efecte pot consta în schimbări în obiceiurile de somn, schimbări de conduită, sporirea sau diminuarea consumui de alimente și creșterea tensiunii motorii (de exemplu, a bate din picioare).[8]

Printre efectele emoționale ale anxietății pot fi „senzații de neliniște sau spaimă, probleme de concentrare, a se simți încordat sau nervos, anticiparea răului, iritabilitate, agitație, a urmări (sau aștepta) semnele (sau întâmplările) de pericol și a se simți de parcă mintea a devenit goală”[21] precum și „coșmaruri/vise urâte, obsesii cu privire senzații, déjà vu, senzația că ești prins în mintea ta și simțământul că totul este înfricoșător.”[22]

Efectele cognitive ale anxietății pot consta în gânduri despre pericole presupuse, precum frica de moarte. „Te poți ... teme că durerile din piept sunt un atac de cord mortal sau că durerile acute și bruște din cap sunt urmare a unei tumori sau a unui anervism. Simți o frică intensă când te gândești la moarte sau poți să te gândești la asta mai des decât e normal și nu poți să-ți scoți asta din minte.”[23]

Printre simptomele psihologice ale anxietății pot fi:[15][18]

Tipuri

Painting entitled Anxiety, 1894, by Edvard Munch

Existențială

Pentru informații suplimentare, vezi Angst, Existential crisis și Nihilism

Filosoful Søren Kierkegaard, în The Concept of Anxiety (1844), a descries anxietatea sau spaima asociată prin „amețeala libertății” și a sugerat posibilitatea soluționării pozitie a anxietății prin exercitarea auto-conștientă a responsabilității și alegerii. În Arta și artistul (1932), psihologul Otto Rank scrie că trauma psihică a nașterii este un simbol proeminent al anxietății existențiale și conține frica simultană a persoanei creative de – și dorința de – separare, individuație și diferențiere. 

Teologul Paul Tillich a descries anxietatea existențială[24] ca „stare în care ființa este conștientă de posibila ei non-ființă” și a făcut o listă cu trei categorii pentru acest fel de anxietate: ontică (destin și moarte), morală (vinovăție) și spiritual (goliuciune și lisă de sens). Potrivit lui Tillich, ultima din aceste trei tipuri de anxietate existențială, adică anxietatea spirituală, este predominantă în timpurile modern în timp celelalte erau predominante în perioadele precedente. Tillich susține că această anxietate poate fi acceptată ca parte a condiției umane sau că i se poate opune rezistență, dar consecințele vor fi negative. În forma sa patologică, anxietatea spirituală poate tinde să „conducă persoana înspre creația certitudinii în sisteme de semnificație care sunt susținute de tradiție și autoritate” deși o asemenea „certitudine neîndoielnică nu este construită pe piatra realității”.[24]

Potrivit lui Viktor Frankl, autor al Man's Search for Meaning, când o persoana are de a face cu pericole mortale extreme, cea mai de bază dintre toate dorințele umane este de a găsi un sens al vieții pentru a combate „trauma nonexistenței”, întrucât moarteea este aproape. [25]

În funcție de sursa amenințării, teoria psihanalitică distinge următoarele tipuri de anxietăți:

  • realistă
  • nevrotică
  • morală Hjelle, Larry; Ziegler, Daniel (). Personality Theories: Basic Assumptions, Research, and Applications. McGraw-Hill. p. 494. ISBN 9780070290631. 

Test și performanță

Articole principale: Test anxiety, Mathematical anxiety, Stage fright și Somatic anxiety.

Potrivit legii Yerkes-Dodson, un nivel ooptim de excitare este necesar pentru a îndeplini foarte bine o sarcină precum un examen, performanță sau eveniment competitiv. În orice caz, când anxietatea sau nivelul de excitare trece de limita optima, rezultatul este declinul în performanță.[26]

Anxietatea față de teste este neliniștea, teama și nervozitatea simțită de studenții care au o frică de a eșua la un examen. Studenții care au anxietate față de teste pot experimenta oricare din următoarele: asocierea notelor cu valoarea personală, frica de a fi rușinat în fața profesorului, frica de alienare social din partea părinților sau prietenilor, presiunea timpului sau senzație de pierdere a controlului. Transpirația, amețeala, durerile de cap, accelerarea bătăilor inimii, foiala, plânsul sau râsul necontrolat sunt obișnuite. Întrucât anxietatea față de teste are legătură cu frica de apreciere negativă,[27] există o dezbatere cu privire la dacă anxietatea față de teste este ea însăși o formă unică de tulburare anxioasă sau dacă este un tip specific de fobie socială.[28] DSM-IV clasifică anxietatea față de teste ca tip de fobie socială.[29]

Pe când termenul „anxietate față de teste” se referă în special la elevi și studenți,[30] mulți oameni care au serviciu împărtășesc aceeași experiență în legătură cu cariera sau profesia lor. Frica de a eșua în a îndeplini o sarcină și a fi apreciat negative pentru eșec poate avea un efect negative similar asupra unui adult.[31] Managementul anxietății față de teste se concentrează pe obținerea relaxării și dezvoltarea mecanismelor de a stăpâni anxietatea. [30]

Anxietatea față de străini, socială și față de intergrup

Articole principale: Stranger anxiety și Social anxiety.

În general, oamenii cer acceptare social și prin urmare uneori le este frică de dezaprobarea celorlalți. Teama de a fi judecat de alții poate cauza anxietate în mediile sociale.[32]

Anxietatea în timpul interacțiunilor sociale, mai ales între străini, este obișnuită „printre tineri. Ea poate persista la maturitate și deveni anxietate social sau fobie socială. „Anxietatea față de străini” la copiii mici nu poate fi considerate fobie. La adulți, o frică excesivă de alți oameni nu este un stadiu obișnuit de dezvoltare; este numită anxietate social. Potrivit lui Cutting,[33] sociofobii nu se tem de mulțime, ci de faptul că ar putea fi judecați negativ.

Anxietatea socială variază în funcție de grad și severitate. Pentru unii oamenii, se caracterizează prin experimentarea discomfortului sau a jenei în timpul contactului social sau fizic (e.g. îmbrățișări, strângerea mâinilor, etc.), iar în alte cazuri poate duce la frica de a interacționa cu mai mulți oameni nefamiliari împreună. Cei care suferă de această condiție își pot restricționa modurile de viață pentru a-și liniști anxietarea, minimalizând interacțiunea social în măsura în care este posibil. De asemenea, anxietatea socială constituie un aspect important al anumitor tulburări de personalitate, inclusiv tulburarea de personalitate evitantă.[34]

În măsura în care unei persoane îi este frică de interacțiuni sociale cu oameni nefamiliari, unii oameni pot experimenta anxietatea mai ales în timpul interacțiunii cu membri din afara grupului sau cu oameni care sunt membri ai unor categorii sociale diferite (adică rasă, etnie, clasă, sex, etc.). În funcție de natura factorilor situaționali, percepției și relațiilor trecute, contractual dintre grupuri poate fi stresant și poate conduce la senzații de anxietate. Neliniștea sau frica de contactul cu membrii din afara grupului este adesea numită anxietate interrasială sau de intergroup.[35]

La fel ca în cazul formelor mai generale de anxietate social, anxietatea de intergroup are efecte comportamentale, cognitive și affective. De exemplu, creșteri în prelucrarea schematic și prelucrarea informației simplificate poate avea loc când anxietatea este mare. Într-adevăr, așa ceva este potrivit cu Indeed, such is consistent with related work on attentional bias in implicit memory.[36][37][38] Cercetările recente au descoperit că implicit evaluările rasiale (provenite din prejudecăți) pot fi amplificate în timpul interacțiunii de intergrup.[39] Experiențele negative pot produce nu doar așteptări negative, dar și comportamente evitante sau dușmănoase, precum ostilitatea.[40] În plus, când se compare nivelele de anxietate și efortul cognitive (e.g., capacitatea de a crea o impresie și auto-prezentarea) în contexte de intragroup, nivelele și epuizarea resurselor pot fi exacerbate în situția intergrup.

Trăsătură

Anxietatea poate fi fie o 'stare' de scurtă durată sau o „trăsătură” de personalitate lungă durată. Anxietatea ca trăsătură de character oglindește o tendință fermă de-a lungul duratei de viață de a răspunde cu o acută stare de anxietate ca anticipare a unor situații amenințătoare (fie că sunt amenințătoare sau nu).[41] O meta-analiză a arătat că un nivel înalt de nevroză este un factor de risc pentru dezvoltarea de simptome și tulburări anxioase.[42] O atare anxietate poate fi conștientă sau inconștientă.[43]

Personality can also be a trait leading towards anxiety and depression. Through experience many find it difficult to collect themselves due to their own personal nature.[44]

Alegere sau decizie

Anxietatea indusă de nevoia de a alege între opțiuni asemănătoare este din ce în ce mai recunoscută ca o problemă pentru indivizi și organizații.[45] În 2004, Capgemini a scris: „Astăzi, toți ne confruntăm cu mai multă alegere, mai multă competiție și mai puțin timp pentru a lua în considerare propriile opțiuni sau a căuta îndrumarea corectă.”[46]

Într-un context de luare a deciziilor, imprevizibilitatea și lipsa certitudinii cauza răspunsuri emoționale la indivizii anxioși care în mod systematic își schimbă deciziile.[47] Există în primul rând două forme de acest tip de anxietate. În privința primei forme, este vorba de o alegere în care sunt multiple consecințe potențiale cu probabilități cunoscute sau calculabile. Prin a doua formă se înțelege lipsa certitudinii și ambiguitatea în legătură cu contextual luării de decizii în care sunt multe rezultate posibile cu grade de probabilitate necunoscute.[47]

Tulburări de anxietate

Articol principal: Tulburare de anxietate.

Tulburările de anxietate sunt un grup de tulburări mintale caracterizate prin senzații exagerate de anxietate și reacții manifestate prin frică.[9] Anxietatea este o frică cu privire la evenimentele viitoare și o reacție la evenimentele curente. Aceste senzații pot cauza simptome fizice, precum accelerarea bătăilor inimii și tremuratul. Există un număr de tulburări anxioase: printre ele se pot numi tulburarea de anxietate generalizată, fobie specifică, tulburarea de anxietate socială, tulburarea de anxietate de separare, agorafobia, tulburarea de panică și muțenia selectivă. Tulburarea diferă în funcție de ce rezultă ca simptome. Adesea, oamenii au mai mult decât o tulburare de anxietate.[9] Tulburările de anxietate sunt cauzate de un complex de combinații între factori genetici și ereditari.[47] Pentru a fi diagnosticate, simptomele trebuie să fie prezente cele puțin șase luni, să fie mai mult decât s-ar aștepta de la situație și să diminueze abilitatea persoanei de a activa normal în viața de zi cu zi.[10][49] Alte probleme care pot avea ca rezultat simptome similare sunt, printre altele, hipertiroidismul, boala de inimă, cafeina, utilizarea de alcool marijuana și lăsarea anumitor droguri, printre altele.[49][7]

Fără tratament, tulburările de anxietate au tendința de a rămâne.[9][48] Tratamentul poate include schimbări în stilul de viață, consiliere și medicație. Consilierea are loc prin terapia cognitive comportamentală.[49] Medicația, precum antidepresivele sau beta-blocantele pot ameliora simptomele.[48]

În jur 12% din oameni sunt afectați de o tulburare de anxietate într-un an dat și între 5–30% sunt afectați într-un anumit punct al vieții lor.[49][50] Ele au loc de două ori mai des la femei decât la bărbați și în general încep înainte de vârsta de 25 de ani.[9][49] Cele mai obișnuite tipuri sunt fobia specific ce afectează aproape 12% din populație și tulburarea de anxietate social, care afectează 10% la un anumit punct al vieții. Acestea îi afectează pe cei cu vârsta de la 15 la 35 de ani cel mai mult și devin mai puțin obișnuite după vârsta de 55 de ani. Ratele par a fi mai înainte în Statele Unite și Europa.[49]

Referințe

  1. ^ a b c d e f g https://www.stateofmind.it/ansia/#ansia-sintomi  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Système universitaire de documentation, accesat în  
  3. ^ Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în  
  4. ^ Seligman ME, Walker EF, Rosenhan DL. Abnormal psychology (ed. 4th). New York: W.W. Norton & Company. [necesită pagina]
  5. ^ Davison GC (). Abnormal Psychology. Toronto: Veronica Visentin. p. 154. ISBN 978-0-470-84072-6. 
  6. ^ a b c d American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. p. 189. ISBN 978-0-89042-555-8. 
  7. ^ Bouras N, Holt G (). Psychiatric and Behavioral Disorders in Intellectual and Developmental Disabilities (ed. 2nd). Cambridge University Press. ISBN 9781139461306. [necesită pagina]
  8. ^ a b c Barker P (). Psychiatric and Mental Health Nursing: The Craft of Caring. Londra: Edward Arnold. ISBN 978-0-340-81026-2. [necesită pagina]
  9. ^ a b c d e American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. 5th). Arlington: American Psychiatric Publishing. pp. 189–195. ISBN 978-0-89042-555-8. 
  10. ^ Reynolds, Chandra A. (). „Robert Plomin, John C. DeFries, Valerie S. Knopik, Jenae M. Neiderhiser, Behavioral Genetics (6th Edition)”. Behavior Genetics. 43 (4): 360–361. doi:10.1007/s10519-013-9598-6. ISSN 0001-8244. 
  11. ^ Smoller, Jordan W.; Block, Stefanie R.; Young, Mirella M. (noiembrie 2009). „Genetics of anxiety disorders: the complex road from DSM to DNA”. Depression and Anxiety. 26 (11): 965–975. doi:10.1002/da.20623. ISSN 1091-4269. PMID 19885930. 
  12. ^ Craske, Michelle G.; Stein, Murray B.; Eley, Thalia C.; Milad, Mohammed R.; Holmes, Andrew; Rapee, Ronald M.; Wittchen, Hans-Ulrich (). „Anxiety disorders”. Nature Reviews Disease Primers. 3: 17024. doi:10.1038/nrdp.2017.24. ISSN 2056-676X. PMID 28470168. 
  13. ^ Smoller, Jordan W.; Andreassen, Ole A.; Edenberg, Howard J.; Faraone, Stephen V.; Glatt, Stephen J.; Kendler, Kenneth S. (). „Correction to: Psychiatric genetics and the structure of psychopathology”. Molecular Psychiatry. 24 (3): 471. doi:10.1038/s41380-018-0026-4. ISSN 1359-4184. PMID 29540840. 
  14. ^ Kendler, Kenneth S. (Iulie 2004). „Major Depression and Generalised Anxiety Disorder”. FOCUS. 2 (3): 416–425. doi:10.1176/foc.2.3.416. ISSN 1541-4094.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  15. ^ a b c d World Health Organization (). Pharmacological Treatment of Mental Disorders in Primary Health Care (PDF). Geneva. ISBN 978-92-4-154769-7. Arhivat (PDF) din originalul de la . 
  16. ^ a b Testa A, Giannuzzi R, Daini S, Bernardini L, Petrongolo L, Gentiloni Silveri N (februarie 2013). „Psychiatric emergencies (part III): psychiatric symptoms resulting from organic diseases”. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 17 Suppl 1: 86–99. PMID 23436670. open access publication - free to read
  17. ^ Testa A, Giannuzzi R, Sollazzo F, Petrongolo L, Bernardini L, Dain S (Februarie 2013). „Psychiatric emergencies (part II): psychiatric disorders coexisting with organic diseases”. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 17 Suppl 1: 65–85. PMID 23436669.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)open access publication - free to read
  18. ^ a b c Testa A, Giannuzzi R, Sollazzo F, Petrongolo L, Bernardini L, Daini S (Februarie 2013). „Psychiatric emergencies (part I): psychiatric disorders causing organic symptoms”. European Review for Medical and Pharmacological Sciences. 17 Suppl 1: 55–64. PMID 23436668.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)open access publication - free to read
  19. ^ Rynn MA, Brawman-Mintzer O (octombrie 2004). „Generalized anxiety disorder: acute and chronic treatment”. CNS Spectrums. 9 (10): 716–23. doi:10.1017/S1092852900022367. PMID 15448583. 
  20. ^ „Depression Hotline | Call Our Free, 24 Hour Depression Helpline”. PsychGuides.com. Accesat în 11-10-2018.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  21. ^ Smith, Melinda (2008, June). Anxiety attacks and disorders: Guide to the signs, symptoms, and treatment options. Recuperat pe 3 martie 2009, from Helpguide Web site: „HelpGuide.org”. Arhivat din original la 7 martie 2009. Accesat în 04-03-2009.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  22. ^ (1987–2008). Anxiety Symptoms, Anxiety Attack Symptoms (Panic Attack Symptoms), Symptoms of Anxiety. Retrieved March 3, 2009, from Anxiety Centre Website: „Anxiety Symptoms and Signs – over 100 listed”. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  23. ^ (1987–2008). Anxiety symptoms – Fear of dying. Recuperat pe 3 martie 2009, from Anxiety Centre Website: „Fear of dying anxiety symptom”. Arhivat din originalul de la 5 martie 2009. Accesat în 04-03-2009.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  24. ^ a b Tillich P (). The Courage To Be. New Haven: Yale University Press. p. 76. ISBN 978-0-300-08471-9. 
  25. ^ Abulof U (). The Mortality and Morality of Nations. New York: Cambridge University Press. p. 26. ISBN 978-1-107-09707-0. 
  26. ^ Teigen KH (). „Yerkes-Dodson: A Law for all Seasons”. Theory & Psychology. 4 (4): 525–547. doi:10.1177/0959354394044004. 
  27. ^ Liebert RM, Morris LW (iunie 1967). „Cognitive and emotional components of test anxiety: a distinction and some initial data”. Psychological Reports. 20 (3): 975–8. doi:10.2466/pr0.1967.20.3.975 Accesibil gratuit. PMID 6042522. 
  28. ^ Beidel DC, Turner SM (iunie 1988). „Comorbidity of test anxiety and other anxiety disorders in children”. Journal of Abnormal Child Psychology. 16 (3): 275–87. doi:10.1007/BF00913800. PMID 3403811. 
  29. ^ Rapee RM, Heimberg RG (august 1997). „A cognitive-behavioral model of anxiety in social phobia”. Behaviour Research and Therapy. 35 (8): 741–56. doi:10.1016/S0005-7967(97)00022-3. PMID 9256517. 
  30. ^ a b Mathur S, Khan W (). „Impact of Hypnotherapy on Examination Anxiety and Scholastic Performance among School” (PDF). Delhi Psychiatry Journal. 14 (2): 337–42. CiteSeerX 10.1.1.1027.7497 Accesibil gratuit. 
  31. ^ Hall-Flavin DK. „Is it possible to overcome test anxiety?”. Mayo Clinic. Mayo Foundation for Medical Education and Research. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  32. ^ Hofmann SG, Dibartolo PM (). „Introduction: Toward an Understanding of Social Anxiety Disorder”. Social Anxiety. pp. xix–xxvi. doi:10.1016/B978-0-12-375096-9.00028-6. ISBN 978-0-12-375096-9. 
  33. ^ Thomas B, Hardy S, Cutting P, ed. (). Mental Health Nursing: Principles and Practice. London: Mosby. ISBN 978-0-7234-2590-8. [necesită pagina]
  34. ^ Settipani CA, Kendall PC (februarie 2013). „Social functioning in youth with anxiety disorders: association with anxiety severity and outcomes from cognitive-behavioral therapy”. Child Psychiatry and Human Development. 44 (1): 1–18. doi:10.1007/s10578-012-0307-0. PMID 22581270. 
  35. ^ Stephan WG, Stephan CW (). „Intergroup Anxiety”. Journal of Social Issues. 41 (3): 157–175. doi:10.1111/j.1540-4560.1985.tb01134.x. 
  36. ^ Richeson JA, Trawalter S (februarie 2008). „The threat of appearing prejudiced and race-based attentional biases”. Psychological Science. 19 (2): 98–102. doi:10.1111/j.1467-9280.2008.02052.x. PMID 18271854. 
  37. ^ Mathews A, Mogg K, May J, Eysenck M (august 1989). „Implicit and explicit memory bias in anxiety”. Journal of Abnormal Psychology. 98 (3): 236–40. doi:10.1037/0021-843x.98.3.236. PMID 2768658. 
  38. ^ Richards A, French CC (). „Effects of encoding and anxiety on implicit and explicit memory performance”. Personality and Individual Differences. 12 (2): 131–139. doi:10.1016/0191-8869(91)90096-t. 
  39. ^ Amodio DM, Hamilton HK (decembrie 2012). „Intergroup anxiety effects on implicit racial evaluation and stereotyping”. Emotion. 12 (6): 1273–80. CiteSeerX 10.1.1.659.5717 Accesibil gratuit. doi:10.1037/a0029016. PMID 22775128. 
  40. ^ Plant EA, Devine PG (iunie 2003). „The antecedents and implications of interracial anxiety”. Personality & Social Psychology Bulletin. 29 (6): 790–801. doi:10.1177/0146167203029006011. PMID 15189634. 
  41. ^ Schwarzer R (decembrie 1997). „Anxiety”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ Jeronimus BF, Kotov R, Riese H, Ormel J (octombrie 2016). „Neuroticism's prospective association with mental disorders halves after adjustment for baseline symptoms and psychiatric history, but the adjusted association hardly decays with time: a meta-analysis on 59 longitudinal/prospective studies with 443 313 participants”. Psychological Medicine. 46 (14): 2883–2906. doi:10.1017/S0033291716001653. PMID 27523506. 
  43. ^ Giddey M, Wright H. Mental Health Nursing: From first principles to professional practice. Stanley Thornes. [necesită pagina]
  44. ^ „Gulf Bend MHMR Center”. Accesat în . 
  45. ^ Downey J (). „Premium choice anxiety”. The Times. Londra. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  46. ^ Is choice anxiety costing british 'blue chip' business? Arhivat în , la Wayback Machine., Capgemini, 16 aug 2004
  47. ^ a b Hartley CA, Phelps EA (iulie 2012). „Anxiety and decision-making”. Biological Psychiatry. 72 (2): 113–8. doi:10.1016/j.biopsych.2011.12.027. PMC 3864559 Accesibil gratuit. PMID 22325982. 
  48. ^ a b „Anxiety Disorders”. NIMH. martie 2016. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  49. ^ a b c d Craske MG, Stein MB (decembrie 2016). „Anxiety”. Lancet. 388 (10063): 3048–3059. doi:10.1016/S0140-6736(16)30381-6. PMID 27349358. 
  50. ^ Kessler RC, Angermeyer M, Anthony JC, DE Graaf R, Demyttenaere K, Gasquet I, et al. (octombrie 2007). „Lifetime prevalence and age-of-onset distributions of mental disorders in the World Health Organization's World Mental Health Survey Initiative”. World Psychiatry. 6 (3): 168–76. PMC 2174588 Accesibil gratuit. PMID 18188442. 

Legături externe


v • d • m
Emoții
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anxietate&oldid=13028066