Durere toracică

Clasificare și resurse externe
Durere toracică
Localizarea potențială a durerii la un atac de cord
Tratament	Pe baza cauzei subiacente ^[1]^[1]
Medicație	Aspirină, nitroglicerină^[2]
Frecvență	~5% of ER visits^[3]
ICD-10	R07.4
ICD-11
DiseasesDB	16537
MedlinePlus	003079
MeSH ID	D002637^[4]
Modifică date / text

Durerea toracică poate fi un simptom a mai multor afecțiuni grave și se consideră în general o urgență medicală. Chiar dacă poate fi stabilit că durerea este non-cardiacă la origine, acest lucru este adesea un diagnostic de excludere făcut după ce s-au exclus cauze mai multe cauze grave ale durerii.

Diagnostic diferențial[modificare | modificare sursă]

Cauzele din gama de durerilor toracice acoperă toată gama de la non-grave la grave, care pun la viața în pericol.^[5]

Cardiovascular[modificare | modificare sursă]

sindrom coronarian acut
angină pectorală instabilă
infarct miocardic
disecție aortică
pericardită și tamponadă cardiacă
aritmie cardiacă
angină pectorală instabilă etc.

Pulmonar[modificare | modificare sursă]

embolie pulmonară
pneumonie
hemotorax
pneumotorax
pleurezie etc.

Gastrointestinal[modificare | modificare sursă]

reflux gastro-esofagian
hernie hiatală
acalazie
dispepsie etc.

Perete toracic[modificare | modificare sursă]

costocondrită
probleme ale nervului spinal
fibromyalgia
radiculopatia
zona zoster
tuberculoză,etc.

Psihologic[modificare | modificare sursă]

atac de panică
anxietate
depresie clinică
tulburări somatice
ipohondrie etc.

Altele[modificare | modificare sursă]

sindrom de hiperventilație
sarcoidoză
otrăvire cu plumb etc.

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b Tintinalli, Judith E; Stapczynski, J Stephan; Ma, O John; Yealy, Donald M; Meckler, Garth D; Cline, David (2016). Tintinalli's emergency medicine: a comprehensive study guide (ed. Eighth). New York: McGraw-Hill Education. pp. 325–331. ISBN 978-0-07-179476-3. OCLC 915775025.
^ Adams, James G. (2012). Emergency Medicine E-Book: Clinical Essentials (Expert Consult - Online and Print) (în engleză). Elsevier Health Sciences. p. 449. ISBN 9781455733941.
^ Johnson, Ken (13 martie 2019). „Chest pain”. StatPearls. PMID 29262011. Accesat în 22 iunie 2019.
^ Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în 8 octombrie 2018
^ en Woo KM, Schneider JI (2009). „High-risk chief complaints I: chest pain--the big three”. Emerg. Med. Clin. North Am. 27 (4): 685–712, x. doi:10.1016/j.emc.2009.07.007. PMID 19932401.

ATENȚIE !

Vă rugăm să aveți în vedere faptul că Wikipedia nu prezintă nicio garanție în privința corectitudinii datelor pe care le conține.

Cu toate că depunem mult efort în a îmbunătăți informațiile din articole, acestea nu pot înlocui un sfat medical de specialitate.

Acest articol legat de medicină este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Vezi Proiectul de Medicină și Portalul de Medicină.

[Tint2016-1] Tintinalli, Judith E; Stapczynski, J Stephan; Ma, O John; Yealy, Donald M; Meckler, Garth D; Cline, David (2016). Tintinalli's emergency medicine: a comprehensive study guide (ed. Eighth). New York: McGraw-Hill Education. pp. 325–331. ISBN 978-0-07-179476-3. OCLC 915775025.

[Adam2012-2] Adams, James G. (2012). Emergency Medicine E-Book: Clinical Essentials (Expert Consult - Online and Print) (în engleză). Elsevier Health Sciences. p. 449. ISBN 9781455733941.

[Stat2019-3] Johnson, Ken (13 martie 2019). „Chest pain”. StatPearls. PMID 29262011. Accesat în 22 iunie 2019.

[68efb499a01837dbf6e2b1956a305d36-4] Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în 8 octombrie 2018

[ER09-5] Woo KM, Schneider JI (2009). „High-risk chief complaints I: chest pain--the big three”. Emerg. Med. Clin. North Am. 27 (4): 685–712, x. doi:10.1016/j.emc.2009.07.007. PMID 19932401.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]