Goliciune sufletească

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la goliciunea sufletească. Pentru alte sensuri, vedeți Goliciune (dezambiguizare).

Sentimentul de goliciune este generalizat de apatie, plictiseală, îndepărtare socială, uneori însoțite și de sentimentele de nivel scăzut de auto-stimă, depresie, deznădejde, singurătate și tulburări emoționale. Sentimentul de goliciune poate apărea și în cazul decesului unei persoane dragi sau ca resemnare în cazul pierderii unor persoane, lucruri sau situații dragi.

Golul sufletesc în cultura orientală[modificare | modificare sursă]

În opoziție cu cultura occidentală, unde goliciunea sufletească este asociată anxietății și depresiei, unele culturi orientale precum budismul și taoismul văd golul sufletesc-Śūnyatā ca o îndeplinire. În aceste culturi golul sufletesc nu este perceput ca o stare de indispoziție, de suferință ci ca o treaptă superioară a ființei umane.

Viziunea apuseană[modificare | modificare sursă]

În filozofie, golul sufletesc este asociat cu nihilismul. În culturile occidentale golul sufletesc se consideră asociat depresiei și împotriva lui se folosesc diverse terapii precum: psihoterapia, terapii de grup, terapii cu animale de companie. De asemenea pot fi utile în combaterea golului sufletesc ieșirile în societate și în natură, voluntariatul, meditațiile, sportul, spiritualitatea.