Fobie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Fobia poate fi definită ca fiind o teamă irațională, foarte persistentă, dusă uneori la extreme și totuși inofensivă. Aceasta poate fi stârnita atât de o anumită situație, cât și de anticiparea ei. De exemplu, cei care suferă de acrofobie (teama de inălțime) se pot panica chiar și atunci când se gândesc că este necesar să urce pe o clădire înaltă.[1]

Simptome[modificare | modificare sursă]

  • Amețeala, pierderea echilibrului
  • Transpirații
  • Greață
  • Tensiune musculară
  • Palpitații și creșterea ritmului cardiac.

Tipuri de fobie[modificare | modificare sursă]

  • Fobii sociale (teama de diverse situații sociale - teama de a vorbi în public, teama de a socializa etc.)
  • Agrofobii (teama de a rămâne blocat într-un loc)
  • Fobii specifice – teama de diverse lucruri sau obiecte (teama de gândaci, vânt, cutremur etc) În această categorie se încadrează patru tipuri majore de fobii și anume:[1]
    • Teama de mediul natural – teama de lumină, apă, furtună etc.
    • Teama de animale – teama de șerpi, rozătoare, păianjeni etc.
    • Teama medicală – teama de a vedea sânge, teama de injecții, de medici etc.
    • Teama de diverse situații – teama de a merge pe poduri, de a pleca de acasă, teama de a conduce etc.

Tratamente[modificare | modificare sursă]

Pentru a face față fobiilor, există un număr mare de tratamente. Eficacitatea acestora depinde atât de individ, cât și de tipul de afecțiune de care suferă. Una dintre metodele de tratament este chiar expunerea la fobie: pacientul este pus să-și înfrunte teama pentru ca acesta să își dea seama că obiectul de care se teme este absolut inofensiv. De asemenea, persoanele care suferă de fobii sociale sau agorafobie pot apela la un tratament medicamentos. Psihologul este persoana în măsură să stabilească de ce tratament are nevoie bolnavul.[1]

Psihoterapia[modificare | modificare sursă]

În același timp, psihoterapia este o soluție foarte bună în ceea ce privește fobiile. În tratarea lor se aplică conceptul de “cui pe cui se scoate”, astfel că o persoana care suferă de ailurofobie (teama de pisici) va ajunge, sub îndrumarea terapeutului, să se apropie foarte mult de pisici. Astfel, pacientul va fi ajutat să înteleagă că motivul fricii lui nu este întemeiat.[1]

Articole conexe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Petru Boișteanu, Ana-Maria Grigorescu, "Fobia socială. Tulburarea de anxietate socială", ed.Cantes, 2005

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Petru Boișteanu, Ana-Maria Grigorescu, "Fobia socială. Tulburarea de anxietate socială", ed.Cantes, 2005

Legături externe[modificare | modificare sursă]