Biblia ebraică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Tanah)
Jump to navigation Jump to search
Biblia ebraică
Aleppo Codex Joshua 1 1.jpg
Portal Iudaism
Portal Creștinism
Seturi complete de suluri, constituind întregul Tanah

Biblia ebraică (ori Scripturile evreiești), pentru evrei Tanah (în limba ebraică תַּנַ"ךְ, transliterat: תַּנַ"ךְ, pronounțat [taˈnaχ] ori [təˈnaχ]; de asemeni Tanach, Tenak, Tenakh), este în Iudaism și Mesianism denumirea canonul cărților biblice ebraice.

Biblia ebraică pentru evrei Tanah, se numește la creștini Vechiul Testament, ea fiind o colecție de scrieri sacre comune ale iudaismului și creștinismului. Numele grec de Biblia (Ta Biblia = gr. cărțile) a fost dat, după tradiție, de cei șaptezeci de învățați evrei care au tradus-o din ebraică în elenă în timpul domniei lui Ptolemeu Filadelful la Alexandria (vezi Septuaginta).

Biblia ebraică, sau evreiască, este scrisă în limba ebraică antică, ("ebraica veche"), (conținând și câteva pasaje și un număr de cuvinte în aramaică). La evrei, Biblia mai este denumită Mikrá מקרא (Lectura, asemănător cu sensul numelui Koranului musulman), și mai ales ca TaNaH תנ"ך, nume acronim format din inițialele denumirilor celor trei elemente: Tora תורה ("Învățăturile"), Neviim נביאים ("Profeții") și Ketuvim כתובים ("Scrierile") - prin urmare - TaNaCh (litera ebraică כ se pronunță la sfârșitul cuvintelor ca un H, și la începutul cuvintelor ca un K):

  • Legea sau Învățătura, denumită în ebraică Tora תורה, carte scrisă pe un sul și ținută în altarul sinagogilor, constă din cele cinci cărți atribuite lui Moise משה, denumite în grecește Pentateuh - cele cinci cărți ale Torei [1], cuprinzând perioada de la facerea lumii până la moartea lui Moise;
  • Profeții, parte care se numește în ebraică Neviim נביאים, și care cuprinde perioada de la așezarea celor 12 triburi israeliene în Canaan כנען, până la exilul / robia în Babilon בבל, relatând profețiile prorocilor trimiși de Dumnezeu să vorbească în numele său;
  • Celelalte Scrieri, denumite în ebraică Ketuvim כתובים, sau în greacă Hagiografa. Încep cu Psalmii תהילים și Cărțile înțelepciunii, și se termină cu scrieri referindu-se la întoarcerea din exil / robie.

În documentarul History Channel The Bible Unearthed (Biblia dezgropată) prof. Richard Friedman, prezentat ca autoritate mondială în materie de Biblie ebraică[2] afirmă că ea nu este o carte, ci mai multe cărți, o întreagă bibliotecă[2] având între 100 și 150 de autori,[3] scrisă de-a lungul unui mileniu.[2][4] Data cea mai timpurie la care a început scrierea Bibliei ar putea fi 922 î.Hr., conform lui Richard Elliott Friedman.[5] Cele mai vechi manuscrise ale Bibliei sunt sulurile de argint, ele datează din 587-586 î.Hr. și sunt scrise în paleo-ebraică.[6]

Conținut[modificare | modificare sursă]

Biblia ebraică cuprinde următoarele cărți:

Torá תורה

  1. Facerea (Geneza) בראשית - (Bereshít) Întâia Carte A Lui Moise
  2. Ieșirea (Exodul) שמות - (Shemot) A Doua Carte A Lui Moise
  3. Leviticul ויקרא - (Vaikrá) A Treia Carte A Lui Moise
  4. Numeri במדבר - (B'midbar) A Patra Carte A Lui Moise
  5. Deuteronomul (A doua Lege) דברים - (Dvarim) A Cincea Carte A Lui Moise

Neviim נביאים

  1. Cartea Lui Iosua Navi (Iosua) יהושע (ebr.Yehoshua)
  2. Cartea Judecătorilor (Judecătorii) שופטים (ebr. Shoftim)
  3. Cartea Întâi a Regilor (Cartea întâi a lui Samuel) שמואל א( Shmuel Alef)
  4. Cartea A Doua a Regilor (A doua Carte a lui Samuel) שמואל ב (Shmuel Beit)
  5. Cartea A Treia a Regilor (Cartea întâi a Împăraților) מלכים א (Mlakhim Alef)
  6. Cartea A Patra a Regilor (A doua Carte a Împăraților) מלכים ב (Mlakhim Beit)
  7. Isaia ישעיהו (Yeshayáhu)
  8. Ieremia ירמיהו (Irmiyáhu)
  9. Iezechiel יחזקאל (Yehezkél)
  10. Osea הושע (Hoshéa)
  11. Ioil יואל (Yoél)
  12. Amos עמוס (Amós)
  13. Avdie עובדיה (Ovadyá)
  14. Iona יונה(Yoná)
  15. Miheia מיכה (Míkha)
  16. Naum נחום (Nahúm)
  17. Avacum חבקוק (Havakuk)
  18. Sofonie צפניה (Tzefanyá)
  19. Agheu חגי (Hagáy)
  20. Zaharia זכריה (Zeharyá)
  21. Maleahi מלאכי (Malahí)

Ketuvim כתובים

  1. Psalmi תהילים (ebr.Tehilim)
  2. Pildele sau Proverbele Lui Solomon משלי (Mishley) adică (Mishley Shlomó)
  3. Cartea lui Iov איוב (Yiov)
  4. Cântarea Cântărilor שיר השירים (Shir Hashirim)
  5. Cartea lui Rut רות
  6. Plângerile Lui Ieremia איכה (Eikha)
  7. Eclesiastul קהלת (Kohélet)
  8. Estera אסתר (Estér)
  9. Daniel דניאל
  10. Cartea Întâi A Lui Ezrá עזרא
  11. Cartea Lui Neemia (Nehemyá) sau Cartea A Doua A Lui Ezdra נחמיה
  12. Cartea Întâi Paralipomena sau Cartea întâi a Cronicilor דברי הימים א (Divrey Hayamim Alef)
  13. Cartea A Doua Paralipomena sau A doua Carte a Cronicilor דברי הימים ב (Divrey Hayamim Beit)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ un termen ebraic corespunzător ar fi Humshey Tora חומשי תורה; de asemenea termenul Humash חומש în ebraică se aplică formatului de carte tipărită în uzul credincioșilor, elevilor sau cititorilor în general,în locul sulului sacru pe pergament folosit în cultul religios iudaic
  2. ^ a b c Bible Unearthed Discoveries of Old versions of the bible pe YouTube 0:38:40-0:39:42. Citat: „Israel Finkelstein has come here to San Diego to discuss this with one of the world's leading authorities on the old testament professor Richard Friedman the situation with the Bible is not just that it's a very old book but there's a tremendous difference from the oldest part of the Bible to the youngest part of the Bible so the the first sentence in the Bible whatever that is was written a thousand years before the last sentence in the Bible and in between there's maybe a hundred or 150 authors living in this century this century this century and so even when you know Hebrew you learn it's a different Hebrew all the way through it even when you think you understand one of the authors of the Bible but there's another author of the Bible who sees things differently so people say it's not a book it's books it's not a book it's a literature it's a library people use all these metaphors to try to capture the idea that the Bible is this amazing collection over so much time professor”
  3. ^ Bible Unearthed Discoveries of Old versions of the bible pe YouTube 1:23:49-1:24:37. Citat: „but I still haven't really come to understand how it worked out so well we're not talking about one author sitting down and designing something so it comes out nicely at the end we're talking about 100-150 authors in the whole bible writing and you get a story that flows and works so well and makes such sense and has consistency in it that to me that is you know I hesitate to use the word but a miracle”
  4. ^ Cf. „Background on Scholars”. icarusfilms.com. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  5. ^ Sheler, Jeffery L. (). Is the Bible True?: How Modern Debates and Discoveries Affirm the Essence of the Scriptures. HarperCollins. pp. 37–38. ISBN 978-0-06-201346-0. 
  6. ^ Barkay, Vaughn, Lundberg and Zuckerman 2004 pp. 41-71

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Barkay, Gabriel; Lundberg, Marilyn J.; Vaughn, Andrew G.; Zuckerman, Bruce (). „The Amulets from Ketef Hinnom: A New Edition and Evaluation”. Bulletin of the American Schools of Oriental Research. University of Chicago Press. 334: 41–71. doi:10.2307/4150106. ISSN 0003-097X. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • O istorie a Bibliei ebraice, Mihai Valentin Vladimirescu, Editura Polirom, 2006

Legături externe[modificare | modificare sursă]