Biblia de la București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biblia de la București
SerbanCantacuzinoCoA1688.png
Stema Țării Românești, de pe prima pagină a Bibliei
Informații generale
Autor Radu și Șerban Greceanu
Ediția originală
Limba Română
Editură Șerban Cantacuzino
Țara primei apariții Țara Românească
Data primei apariții 1688
Format original Tipăritură
Ediția în limba română
Traducător Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament

Biblia de la București (cunoscută și sub denumirea de Biblia lui Șerban Cantacuzino) a fost prima traducere completă a Bibliei în limba română, fiind publicată la București în 1688.[1]

Scrisă cu caractere chirilice, titlul ei complet era Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament. Traducerea s-a bazat pe versiunea lui Nicolae Milescu a Septuaginta, revăzută de „oamenii locului”, cu aportul fraților Greceanu (Radu și Șerban), fiind tipărită în Țara Românească cu ajutorul principelui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Este prima traducere completă în limba română a tuturor textelor biblice. Această Biblie a pus o piatră de temelie la dezvoltarea limbii române scrise, pentru mult timp ea fiind Biblia standard folosită de către Biserica Ortodoxă Română.

Alexandru D. Xenopol spunea despre Biblia lui Șerban Cantacuzino că „este cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât și prin limba ei cea minunată”. George Călinescu afirma că tipărirea acestei biblii „reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani”.[1]

Reeditare[modificare | modificare sursă]

În anul 1988, Biblia lui Șerban Cantacuzino a fost reeditată, pentru sărbătorirea a 300 de ani de la prima tipărire a ei.

Numismatică[modificare | modificare sursă]

Pentru sărbătorirea a 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la București, Banca Națională a României a pus în circulație, în atenția colecționarilor, o monedă de aur, începând de la 16 aprilie 2018.[2]Fiecare exemplar al emisiunii monetare are valoarea nominală de 100 de lei, este confecționat dintr-un aliaj cu titlul de 900‰, este rotundă, cu diametrul de 21 mm și cântărește 6,452 de grame.[2]Întreaga emisiune este de calitate proof, iar cantul fiecărei monede este zimțat.[2] Pe aversul fiecărei monede sunt gravate portretul lui Șerban Cantacuzino, un fragment din textul cărții sărbătorite, textul Romania, valoarea nominală a monedei, 100 LEI, stema României, precum și milesimul 2018.[2] Pe revers sunt gravate stema domnitorului Șerban Cantacuzino, reprodusă de pe imaginea tipărită în Biblia de la București, iar circular, textul: 330 DE ANI DE LA TIPARIREA BIBLIEI DE LA BUCURESTI.[2]
Tirajul emisiunii este de 250 de monede din aur.[2]
Fiecare monedă este ambalată în câte o capsulă de metacrilat transparent, fiind însoțită de o broșură de prezentare redactată în limbile română, engleză și franceză.[3] „Broșurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.”[3]„Monedele din aur cu tema 330 de ani de la tipărirea Bibliei de la București au putere circulatorie pe teritoriul României.”[3]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ion Gheție, Biblia de la București și procesul de unificare a limbii române literare, în „Studii de limbă literară și filologie”, vol. II, 1972, p. 53-66.
  • Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, Cluj, Editura Dacia, 1979.
  • Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor. Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre, București, Editura pentru Literatură, 1966.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]