Pesah

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pesah
{{{nume_sărbătoare}}}
TipPaștile
Semnificațieeliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egiptul antic
Pesah
reproducere după Enciclopedia iudaică

Pesaḥ sau Pesach, (în ebraică פֶּסַח, Pesaḥ, lit. Pasare, Paștile ebraic) este sărbătoarea religioasă a poporului Israel care simbolizează eliberarea din robia egipteană și ieșirea din Egipt a fiilor lui Israel conduși de Moise, și cei 40 de ani de peregrinare prin deșert. Este o sărbătoare fixă din calendarul religios ebraic, care se desfășoară anual în perioada 14-21 a lunii Nisan, lună ce marca în antichitate începutul anului ecleziastic ebraic. În timpul acestei sărbători nu se consumă pâine și nici produse dospite.

Originea sărbătorii[modificare | modificare sursă]

Termenul Pesaḥ apare în Torah.

Domnul a zis sa sacrifice un miel, lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului:
Să ia din sîngele lui, și să ungă amîndoi stîlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.[1]

Dumnezeu anunță poporul Israel, în țara robiei Egipt, căci îi va elibera; El spune:
"Cînd îl veți mînca, să aveți mijlocul încins, încălțămintele în picioare, și toiagul în mînă; și să-l mîncați în grabă; căci sînt Paștele Domnului.
În noaptea aceea, Eu voi trece prin țara Egiptului, și voi lovi pe toți întîii-născuți din țara Egiptului, dela oameni pînă la dobitoace; și voi face judecată împotriva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.
[2]

Expresia "pasare" este redată cu Pesaḥ. De la aceasta își ia origine termenul arameic-siriac "Pasha" din care derivă cuvântul grecesc "pasca" adică "pască" utilizat în prezent în limba română pentru pâinea azimă fără nimic dospit sau fermentat care se mănâncă de Festivalul Paști. În limba engleză se face o traducere literară "pass over" (trece peste), împreunată în Passover.

Ḥag Mețot[modificare | modificare sursă]

Maţah, pită fără ferment utilizată la comemorarea nopţii pasării Domnului la ordinea de la masă numită Sederul de Pesaḥ.

Ḥag HeMațot (din limba arameică: Praznicul Paştilor sau din limba greacă: Sărbătoarea Pâinilor Azime - fără zeamă) este un nume dat la şapte zile de praznic ori festival după Pesaḥ. Conform cu Tora este interzis ingerarea de Ḥameţ pe durata acestor zile.

Domnul a zis lui Moise și lui Aaron în țara Egipt: "Șapte zile, paști [mațot] veți mânca; doar în ziua dintâi veți scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va mânca dospit [ḥameț], va fi tăiat din Israel, din ziua întâi până în ziua a șaptea. Timp de șapte zile, să nu se găsească [seor] (ferment) în casele voastre; căci oricine va mânca dospit, va fi nimicit din Adunarea Israel, şi străin, şi băștinaș pământului. Orice dospit nu mâncați, în orice locuințe voastre, să mâncați meţot [paşti].” [3]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Tesu Solomovici: Paște Evreiesc 5766, în ziarul Ziua, nr. 3598 din 12 aprilie 2006

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pesah