Tîrnova, Dondușeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tîrnova
—  Comună  —
Gara Târnova
Gara Târnova
Tîrnova is located in Moldova
Tîrnova
Tîrnova
Tîrnova (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°10′4″N 27°39′29″E / 48.16778°N 27.65806°E / 48.16778; 27.6580648°10′4″N 27°39′29″E / 48.16778°N 27.65806°E / 48.16778; 27.65806

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Dondușeni
Atestare 1464

Guvernare
 - Primar Cebotari Valentin (PCRM, 2011)

Populație (2004)
 - Total 4293 locuitori

Cod poștal MD-5140

Tîrnova este o localitate-centru de comună în Raionul Dondușeni, Republica Moldova, situată la 10 km de centrul raional și 176 km de capitala țării. Tîrnova este amplasat pe linia de cale ferată Bălți-Ocnița, dispune de stație feroviară.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul satului au fost descoperite urme a două așezări. Prima așezare a fost fondată după anul 1400 î.e.n. Pe vatra acestuia au fost identificate obiecte casnice din epoca bronzului (sec. XV-XIII î.e.n.). În perioada romană, sec. II-IV e.n., a existat o localitate, distrusă de huni în 376. Pe locul vetrei fiind descoperite urme de case arse, grămezi de lut ars etc. Popoarele nomade au lăsat 6 movile funerare. [1]

Prima mențiune documentară a satului apare în 1464.

La recensământul din 1772-1773, realizat de administrația militară rusă, Târnova 32 de gospodării. La 1870 Plasa Tîrnova er alcătuită din 14 sate cu o populație de 6167 bărbați și 5755 femei, cu 10 sate înstărite, 2 bogate, 2 sărace. Case — 2307. În 1899 Adunarea de zemstvă organizează în cadrul sistemului medico-sanitar o Cameră de gardă cu 5 paturi la Târnova.

La începutul secolului XX populația satului constituia 2297 locuitori, țărani români. În Tîrnova erau 248 case, școală cu o clasă a Zemstvei, o biserică; sediul medicului de circumscripție (care cuprindea 37 localități și o colonie evreiască, cu o populație totală de 31746 de persoane). În 1902, medic de zemstvă la Târnova (sectorul 4 din ținutul Soroca) era Vladimir Nikodimovici Simankevici, în serviciu de la l octombrie 1893, și deservea cuprindea plasele Otaci, Arionești, Tîrnova și Climăuți. Sătenii dețineau 320 vite mari, 400 oi, 576 porci.[2] La expoziția agricol din Soroca din 1910 Crescătoria de cai „Tîrnova” a lui T.B. Antonevici a prezentat o colecție de cai anglo-arabi.

Recensământul din 1930 înregistrează 3366 de locuitori, printre care: 2797 români, 1 maghiar, 1 german, 244 ruși, 77 ucraineni, 1 ceh, 19 poloni, 200 evrei, 3 greci, 8 armeni și 1 turc [3].

În perioada sovietică în sat se afla sediul colhozului „Moldova sovietică”. În 1975 producția globală a constituit 2,5 mln. ruble, producția realizată fiind 2,3 mln ruble. Venitul net a constituit 527 mii ruble. Gospodăria dispunea de 72 de tractoare, 28 combine, 25 autocamioane. Sectorul de prelucrare era reprezentat de fabrică de vinuri, filiala asociației „Moldselhoztehnica”, filiala asociației „Moldplodovoșiprom”, combinatul avicol, punct de colectare a cerealelor. În anii 70, sec. XX, la Tîrnova funcționau școala profesională tehnică, 2 școli medii, casă de cultură cu instalație de cinematograf cu ecran lat, 2 biblioteci, casă a pionierilor, orchestră de muzică populară, oficiu poștal, centrală telefonică. În domeniul sănătății activau sanatoriu pentru copii, spital, punct medical, farmacie și maternitate.[4] La recensământul din 1989 populația satului întrunea 5173 oameni: inclusiv 3970 moldoveni, 765 ucraineni, 348 ruși, 2 găgăuzi și 3 bulgari, 85 de persoane erau de altă etnie [5].

Administrație[modificare | modificare sursă]

Primăria Tîrnova

Primarul satului este Cebotari Valentin (PCRM) care a câștigat alegerile locale din 2011 acumulând 86,62% din numărul de 1884 de alegători care au participat la votare. Ceilalți doi concurenți - Iancovschi Lilia (PDM) și Carabeț Mihail (PLDM) - au obținut 8,41% și, respectiv, 4,96% din sufragii. Rata de participare la alegeri a fost de 64,48% din numărul total de 2880 persoane înscrise în listele de vot.[6]

Consiliul local este alcătuit din 12 deputați comuniști (PCRM) și un deputat democrat (PDM).

Populație[modificare | modificare sursă]

La recensământul populației din 2004 în satul Tîrnova au fost înregistrate 4293 persoane: inclusiv 2017 bărbați și 2276 femei. Componența națională este următoare: moldoveni/români - 3497 locuitori, ucraineni - 505 locuitori, ruși - 222 locuitori, romi - 39 locuitori, polonezi, bulgari, găgăuzi.[7]

Componența etnică a populației



Circle frame.svg
1930

     Români (83.09%)

     Ucraineni (2.28%)

     Ruși (7.24%)

     Evrei (5.94%)

     Alte etnii (1.45%)




Circle frame.svg
1989

     Români (76.74%)

     Ucraineni (14.78%)

     Ruși (6.72%)

     Alte etnii (1.76%)




Circle frame.svg
2004

     Români (81.46%)

     Ucraineni (11.76%)

     Ruși (5.17%)

     Alte etnii (1.61%)

Educație[modificare | modificare sursă]

Grădinița Licurici, Albinuța.

În 2003 Școala profesională polivalentă a fost reorganizată în Școală profesională [8]. În această instituția se efectua studii la următoarele meserii: tractorist-mașinist în producția agricolă, electrogazosudor-montator, cusător, lăcătuș la repararea automobilelor, tractorist, bucătar, frizer [9]. În 2010 Școala profesională din Târnova a fost desființată [10].

Idilități[modificare | modificare sursă]

În comună există serviciu de salubrizare [11].

Personalități[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tîrnova
  1. ^ Hâncu, Ion. Vetre strămoșești din Republica Moldova. Material arheologic informativ-didactic. -Chi.: Editura Știința, 2003, p. 11. ISBN 9975-67-297-3
  2. ^ Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
  3. ^ Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, Limbă Maternă, Religie. București 1938.
  4. ^ Tutunaru, V. „Tîrnova”. Enciclopedia Sovietică Moldovenească, Vol. 6, Chișinău, pp. 475.
  5. ^ Dicționar statistic al Moldovei. Ediție specială statistică. Vol. 1-4. Chișinău: Departamentul Statisticii al Republicii Moldova 1994.
  6. ^ Electorala 2011, 5 iunie 2011: Doc. cu privire la alegerile locale generale/Comisia Electorală Centrală. - Ch.: S.n., 2011 (Î.S.F.E.-P. “Tipografia Centrală”). - 812 p. ISBN 978-9975-53-072-9.
  7. ^ Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale. – Ch.: Statistica, 2006 (F. E.-P. „Tipogr. Centrală”). – 492 p.: tab., diagr. – ISBN 978-9975-9786-4-4
  8. ^ HOTĂRÎRE DE GUVERN Nr. 1371 cu privire la reorganizarea școlilor profesionale polivalente în școli profesionale. Monitorul Oficial Nr. 234, art Nr: 1418, 24.11.2003.
  9. ^ Ghidul absolventului. Ediția a III-a. Chișinău, 2008. pp. 61.
  10. ^ Guvernul desființează cinci școli profesionale. Timpul, 17 August 2010.
  11. ^ Modernizarea serviciilor publice locale, domeniu de intervenție. Anexa 1: Profilul managementului deșeurilor al raioanelor din RDN, 2014.