Basarabia în România Mare

Istoria Moldovei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
Războaiele daco-romane
Daci liberi
Moldova
Descălecatul Moldovei Bătălii
Epoca fanariotă
Tratatul de la București
Basarabia
Basarabia sub ocupație rusă
Gubernia Basarabiei
Rusificarea
Colonizarea
Basarabia română
Republica Democratică Moldovenească
Unirea Basarabiei cu România
Basarabia în România Mare
Guvernământul Basarabiei
Basarabia sovietică
RASS Moldovenească
RSS Moldovenească
Moldova contemporană
Declarația de Independență
Republica Moldova
Identitate națională
Transnistria
Găgăuzia
Protestele de la Chișinău
{Format:Data99
Portal Moldova

Basarabia a făcut parte din Regatul României în anii 1918-1940 și 1941 - 1944. Teritoriul provinciei era de 44.442 km²

Organizarea administrativă

Județele Basarabiei în 1939:

Județ	Suprafața	Ținut	Plăși	Municipii	Orașe	Comune rurale	Sate
Bălți	5.260 km2	Prut	7	-	2	69	286
Cahul	4.442 km2	Dunărea de Jos	5	-	2	72	205
Cetatea Albă	7.595 km2	Nistru	8	-	1	112	221
Hotin	3.782 km2	Suceava	6	-	2	96	222
Ismail	4.212 km2	Dunărea de Jos	4	-	5	57	73
Lăpușna	4181 km2	Nistru	7	1	1	92	241
Orhei	4.246 km2	Nistru	6	-	2	73	202
Soroca	4.331 km2	Prut	8	-	1	66	255
Tighina	6.333 km2	Nistru	6	-	2	109	249
Total pe regiune	44.382 km2		57	1	18	746	1954

Populație

Structura etnică

Structura etnică a populației în 1930

     Români (56,2%)

     Ruși (12,3%)

     Ucraineni (10,9%)

     Evrei (7,1%)

     Bulgari (5,7%)

     Găgăuzi (3,4%)

     Germani (2,8%)

     Rromi (0,5%)

     Polonezi (0,3%)

     Alte etnii (0,8%)

Minoritatea poloneză. În urma înăbușirii revoluțiore din 1831, 1846, 1848 și 1863 unii polonezii au fost nevoiți să emigreze, mai ales, în fost Moldova. Anume din această regiune multe familii de polonezi au trecut Prutul, stabilindu-se în special în jud. Bălți. În ajunul Primului Război Mondial numărul polonezilor în Basarabia era de 11.550 persoane, iar ca urmare a conflagrației numărul lor a crescut la 24.000 persoane în 1918. Datorită formării statului Polon din Basarabia s-au repatriat 16 280 de polonezi. .

La recensământul din 1930 în Basarabia au fost înregistrație 8.104 de polonezi, dintre care doar 3.862 au declarat limba poloneză drept limbă maternă, iar alți 4 242 de polonezi au considerat limba maternă o altă limbă decît cea poloneză. Cele mai mari comunități de polonezi era în orașele Chișinău - 1436 de persoane (1,26%), Bălți - 981 de persoane (0,4%) și Soroca - 135 (0,9%), satele Stârcea - 340 persoane (77,6%), Cuconeștii Noi - 261 persoane (19,7%), Coada Iazului - 120 de oameni (18,9%) și Sinădeni - 97 persoane (25,2%).

Din punctul de vedere profesional și cel ocupațional, majoritatea polonezilor erau mici proprietari, meseriași, muncitori manuali și mai puțini negustori..

Județ	Total	Români	Ucraineni	Ruși	Evrei	Bulgari	Polonezi	Găgăuzi	Germani	Rromi	Alții
Bălți	386721	270942	29288	46569	31695	66	3165	8	1623	1929	1436
Cahul	196963	100714	619	14740	4434	28565	100	35299	8644	1466	2382
Cetatea Albă	341176	62949	70095	58922	11390	71227	252	7876	55598	1603	1264
Hotin	392430	137348	163267	53453	35985	26	1017	2	323	643	366
Ismail	225509	72020	10655	66987	6306	43375	270	15591	983	460	8862
Lăpușna	419621	326455	2732	29770	50013	712	1662	37	2823	3109	2308
Orhei	279292	243936	2469	10746	18999	87	305	1	154	2062	533
Soroca	316368	232720	26039	25736	29191	69	850	13	417	960	373
Tighina	306592	163673	9047	44989	16845	19599	483	39345	10524	1286	801
Total provincie	2864672	1610757	314211	351912	204858	163726	8104	98172	81089	13518	18325