Arionești, Dondușeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arionești
—  Sat  —
Arionești
Arionești
Arionești se află în Moldova
Arionești
Arionești
Arionești (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°22′31″N 27°50′35″E / 48.3752777778°N 27.8430555556°E / 48.3752777778; 27.843055555648°22′31″N 27°50′35″E / 48.3752777778°N 27.8430555556°E / 48.3752777778; 27.8430555556

Țară  Republica Moldova
Raion Dondușeni
Atestare 1463

Guvernare
 - Primar Victor Bețîvu (PLDM[1], 2015)

Altitudine 202 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total 1.291 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal MD-5111
Prefix telefonic 251

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Arionești este un sat din raionul Dondușeni, Republica Moldova.

Este situat la 27 km de centrul raional Dondușeni și 217 km de capitala Chișinău. Alte orașe apropiate sunt Otaci (12 km) și Soroca (55 km).

În preajma satului este amplasată rezervația peisagistică Rudi–Arionești.[3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Denumirea localității vine fie de la numele de persoană Arion, fie de la antroponimul Arionescu, devenit în timp Arionești, și desemnând fie întemeietorul așezării, fie proprietarul moșiei. Atestat în anul 1463, Arionești s-a contopit cu un sat mai vechi, Conceni. Ambele sunt așezări răzășești, având ca megieși pe Enache Postelnicul și rudele acestuia. Enache Postelnicul și rudele sale dăruiesc în anul 1663 părți din Arionești și Conceni mănăstirii Sf. Sava din Iași. Și Miron Costin, mare cărturar moldovean, era proprietar a unei părți din Arionești.

Recensământul din 1835 atesta la Arionești 160 de familii țărănești și o populație de 855 locuitori. Încă înainte de 1812 la Arionești a fost deschisă școala. Din 1884 școala avea și un cămin pentru elevii din satele vecine, iar în 1887 proprietarul moșiei, Victor Cotovițchi, a pus la dispoziția elevilor școlii din sat o prisacă pentru activitate practică. În timp satul crește și se dezvoltă, ajungând la 3149 locuitori în 1940. Către 1949, după război, foamete și deportări în sat au rămas 2819 locuitori.

Note[modificare | modificare sursă]