Războiul din Nagorno-Karabah din 2020

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Conflictul din Karabahul de Munte din 2020
Parte a conflictului din Karabahul de Munte și războiul proxy dintre Rusia și Turcia[1]
Nagorno-Karabakh war map (2020).svg
Situația războiului la începutul zilei de 28 septembrie 2020;

     Teritorii controlate de Republica Arțah, incluzând teritoriile controlate de Armenia din jurul regiunii Nagoro-Karabah

     Teritorii revendicate de către Arțah, dar controlate de către Azerbaijan

     Teritorii capturate de către Azerbaijan (per Azerbaijan, majoritate au fost recuperate de către Armenia)

Informații generale
Perioadă 27 septembrie 2020 - 10 noiembrie 2020
Loc Linia de conflict a Nagorno-Karabah, Frontiera armeano-azeră, Frontiera iraniano-azeră
Rezultat Armenii pierd lupta. Armenii cedează teritorii.
Casus belli Rezolvarea disputei asupra regiunii Karabahul de Munte
Modificări teritoriale Azerbaidjan capturează poziții (per Armenia)[2]

Azerbaidjan capturează 7 sate și un vârf de munte din republica Arțah (per Azerbaidjan) [3][4][5][6]
Arțah declară că majoritatea au fost recuperate[7]

Beligeranți
Flag of Artsakh.svg Arțah
 Armenia (neoficial)
Voluntari armeni din diaspora
 Azerbaidjan
Armata Națională Siriană
 Turcia
 Israel (furnizează arme)
Conducători
Nikol Pashinyan (Prim-ministru al Armeniei și Comandant șef)
Arayik Harutyunyan (Președintele Arțahului și Comandant șef)
David Tonoyan (Ministrul armean al Apărării)
Jalal Harutyunyan (Ministrul Apărării din Arțah)
Ilham Aliyev (Președintele Azerbaidjanului și Comandant șef)
Zakir Hasanov (Ministrul azer al Apărării)
Recep Tayyip Erdoğan (Președintele Turciei și Comandant șef)

Conflictul din Nagorno-Karabah din 2020 este un conflict armat în curs de desfășurare între forțele armate azere și armene din Nagorno-Karabah, cea mai recentă explozie a conflictului nerezolvat din Nagorno-Karabah. Ciocnirile au început în dimineața zilei de 27 septembrie 2020 de-a lungul liniei de contact Nagorno-Karabakh. Ambele părți au raportat victime militare și civile.[11] Ca răspuns la ciocniri, Armenia și autoproclamata Republică Arțah au introdus legea marțială și mobilizarea totală,[12][13] în timp ce Azerbaidjanul la fel a introdus legea marțială,[14] cu Vilayat Eyvazov drept comandant.[15] Pe 28 septembrie mobilizare parțială a fost declarată în Azerbaidjan.[16]

Context[modificare | modificare sursă]

Conflictul provine din disputa cu privire la Nagorno-Karabah, o regiune cu populație majoritară armeană, un teritoriu recunoscut la nivel internațional ca fiind al Azerbaidjanului, care este deținut în prezent de autoproclamata Republică Arțah.[17][18][19][12] Războiul din Nagorno-Karabah s-a încheiat cu o încetare a focului în 1994, Armenia controlând regiunea Nagorno-Karabakh, precum și districtele înconjurătoare Aghdam, Jabrail, Fuzuli, Kalbajar, Gubadli, Lachin și Zangilan din Azerbaidjan. Potrivit raportului de război din 2018 pregătit de Academia de Drept Internațional Umanitar și Drepturile Omului de la Geneva, „Armenia își exercită autoritatea asupra Nagorno-Karabakh echipând, finanțând sau instruind și oferind sprijin operațional autoproclamatei Republici Nagorno-Karabakh și forțelor sale , dar și în coordonarea și sprijinirea planificării generale a activităților lor militare și paramilitare”.[20] De trei decenii, au avut loc multiple încălcări ale încetării focului, cea mai gravă fiind ciocnirile din Nagorno-Karabah din 2016 și ciocnirile din iulie 2020 la granița dintre Armenia și Azerbaidjan.[21]

La 23 iulie 2020, Armenia a anunțat începerea unui exercițiu comun de apărare aeriană cu Rusia și o analiză a conflictelor din iulie 2020.[22] O săptămână mai târziu, Azerbaidjanul a desfășurat o serie de exerciții militare care au durat în perioada 29 iulie - 10 august[23][24][25] și apoi din nou la începutul lunii septembrie cu implicarea Turciei.[26] La sfârșitul lunii septembrie, Armenia a participat la exerciții militare comune pe teritoriile sudice ale Federației Ruse, în Armenia, precum și în Abhazia și Osetia de Sud, ambele state auto-declarate independente în timp ce majoritatea comunității internaționale le consideră ca fiind teritoriile naționale ale Georgiei. În timpul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a făcut o declarație susținând integritatea teritorială a Azerbaidjanului și Georgiei.[27][28]

De asemenea, înainte de reluarea ostilităților, au apărut acuzații potrivit cărora membrii Armatei Naționale Siriene din Divizia Hamza au fost transferați în Azerbaidjan,[29] în timp ce, potrivit unor surse turcești, mulți membri UAP și PMK din Irak și Siria au fost transferați în Nagorno-Karabakh în scopul pentru a instruiri a milițiilor armene împotriva Azerbaidjanului.[30] În același timp, mutarea a mii de armeni libanezi în Karabah după explozia portului din Beirut a agravat și mai mult conflictul.

Desfășurare[modificare | modificare sursă]

27 septembrie

Potrivit secretarului de presă al președintelui Republicii Arțah, Vahram Poghosyan, ostilitățile au început atunci când la ora 08:03 forțele armate azere au lansat atacuri de artilerie și aeriene împotriva așezărilor civile, inclusiv capitala Stepanakert. Autoritățile au îndemnat populația să caute acoperire în adăposturi antiaeriene.[31]

Partea azeră a declarat că la aproximativ ora 06:00, ora locală, forțele armate armene au început bombardarea intensivă cu arme de calibru mare, mortiere și piese de artilerie de diferite calibre ale pozițiilor armatei azere de-a lungul întregii linii a frontului și a așezărilor azere din zona primei linii.[32] Azerbaidjanul a declarat că partea armeană a atacat prima și că Azerbaidjanul a lansat o contraofensivă ca răspuns.[33] Hikmet Hajiyev, consilier principal al președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a acuzat forțele armene de lansarea unor atacuri „deliberate și vizate” de-a lungul liniei frontului.[34]

Ministerul Apărării din Armenia a declarat că ofensiva azeră, care vizează și Stepanakert, a început la ora locală 08:10 (04:10 GMT).[35] În ofensivă Azerbaidjan a folosit unități de artilerie, soldați, tancuri și rachete, aviație și AFP-uri.[36] Autoproclamata Republică Arțah a introdus legea marțială și mobilizarea totală a populației sale masculine.[13] În aceeași zi, președintele azer Ilham Aliyev s-a adresat națiunii cu privire la ciocniri.[37] După-amiaza, legea marțială a fost introdusă și în Azerbaidjan. Legea marțială în Azerbaidjan este în vigoare începând cu miezul nopții, 28 septembrie, în timp ce starea de urgență este deja instalată în Baku, marile orașe și unele regiuni de la 21:00 la 06:00, ora locală. În ciocniri, armata azeră a folosit tancuri, artilerie, sisteme de rachete și avioane în apropierea liniei frontului, intrând mai adânc în teritoriul ocupat de armeni.[38] Civilii din Nagorno-Karabah au fost îndemnați să meargă în adăposturi.[38] Potrivit lui Artsrun Hovhannisyan, dimineața forțele armate azere au atacat și în direcția Vardenis pe teritoriul propriu-zis al Armeniei.[39] În după-amiaza zilei de 27 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a raportat recuperarea a șapte sate din Nagorno-Karabakh: Garahanbayli, Garvand, Horadiz, Yuxarı Əbdürrəhmanlı, Așağı Əbdürrəhmanlı, Boyuk Marjanli și Nuzgar.[40][41] Ministerul Apărării din Arțah a respins aceste afirmații spunând că „Declarația emisă de Ministerul Apărării din Azerbaidjan conform căreia armata azeră ar fi ocupat 7 așezări nu corespunde realității” și „este informația provocatoare obișnuită produsă de către mașina de propagandă azeră.”[42] La ora 16:29, ministerul a anunțat că Comandamentul Militar Azerbaidjan a propus comandamentului armean în această direcție să nu reziste și să se predea, pentru a „nu distruge complet garnizoana Forțelor Armate Armene din așezarea Aghdara și a nu crește numărul victimelor”, precizând, de asemenea, că ”tratamentul prizonierilor de război și al civililor va fi efectuat în conformitate cu cerințele Convenției de la Geneva și ale dreptului internațional umanitar” și că, dacă va fi întâmpinat de rezistență, fiecare persoană armată va fi neutralizată „de către forțele azere”.[43] După-amiază, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a raportat preluarea unui vârf de munte din lanțul Murovdag.[44] Ministerul a raportat, de asemenea, că forțele azere au preluat ”controlul vizual, precum și controlul armelor de foc și al artileriei” asupra autostrăzii VardenisMartakert/Aghdara, care leagă Nagorno-Karabah și Armenia.[45] Stepanyan a respins aceste afirmații.[46] Apoi, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a publicat un videoclip al unei drone azere care distruge un „depozit de arme și muniții aparținând Forțelor Armate Armene”.[47]

Oficialii locali iranieni au raportat că, prin urmare a conflictului, un proiectil de artilerie a lovit satul Khalaf Beyglu din județul Hoda Afarin, fără „pagube financiare sau umane”.[48]

28 septembrie
Vârful Murovdag (deasupra) și autostrada M11 dintre VardenisMartakert/Aghdara (dedesupt), care au ajuns sub control azer pe 27 septembrie, conform ministrului apărării azer.

La aproximativ ora 01:00, Ministerul Apărării din Azerbaidjan au prezentat imagini care înfățișau trei vehicule militare armene care erau atacate pe linia de contact de către trupele azere. Ministerul a respins acuzațiile armene, inclusiv cele cu privire la victimele sale, și a formulat acuzații de propagandă armeană în fața succeselor militare ale azerilor.[49] La aproximativ 6:45, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a lansat imagini suplimentare, reprezentând distrugerea aparentă a unor materiale și vehicule armene.[50] La aproximativ ora 08:00, Ministerul a declarat că forțele armene au tras asupra orașului Tartar dimineața devreme și a lansat un avertisment,[51] în timp ce Ministerul Afacerilor Externe din Azerbaidjan a declarat că forțele armene au tras în mod intenționat în situri și poziții civile.[52] Ministerul Apărării din Azerbaidjan a prezentat imagini care înfățișau distrugerea a două tancuri armene.[53] Președintele Arțahului a declarat că în timpul ciocnirilor de dimineață, forțele armene au recâștigat controlul asupra unui număr de poziții pierdute anterior.[54] Aproximativ la ora 10:00, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a lansat imagini ale unei lupte și a susținut că forțele azere au câștigat terenuri avantajoase din punct de vedere strategic în jurul orașului Talıș, susținând totodată că forțele armene au suferit pierderi mari. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a susținut că printre victimele armene se numărau mercenarii de origine armeană din Siria și dintr-o varietate de țări din Orientul Mijlociu.[55]

La aproximativ 13:10, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a arătat imagini care prezentau aparent două tancuri armene distruse de UAV-urile azeriene.[56] Aproximativ la ora 14:00, presa armeană a declarat că un UAV azer a fost doborât lângă Vardenis.[57] Președintele Republicii Arțah a declarat că forțele azere se confruntă cu atacuri pe toate fronturile venite din partea forțelor armene.[58] În jurul orei 15:30, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că armata armeană se confrunta cu probleme de aprovizionare.[59] La scurt timp, ministrul din Azerbaidjan a declarat că forțele azere au tras asupra unităților de artilerie armene în direcția Aghdara, care vizau așezările controlate de azeri. Potrivit ministerului, unitățile armene au suferit pierderi din cauza focului de artilerie și au fost forțate să se retragă.[60]

Aproximativ la ora 17:00, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a lansat imagini care aparent prezintă vehicule militare armene distruse și a susținut că cele suplimentare au fost distruse de-a lungul frontului.[61] La aproximativ 19:00, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că forțele armene au tras asupra orașelor Yuxarı Ağcakənd și Qaramusalı din districtul Goranboy.[62] La aproximativ 20:00, comandantul adjunct al armatei de apărare din Arțah, Arthur Sargsyan, a declarat că forțele armene au preluat unele poziții pierdute.[63] Președintele Adunării Naționale a Republicii Arțah, Arthur Tovmasyan, a declarat că forțele armene au respins forțele azere și au avansat pe teritoriul azerilor.[64] Ulterior, la aproximativ ora 21:00, șeful Facultății de Comandament și Personal din cadrul Universității Militare Vazgen Sargsyan din Ministerul Apărării al Republicii Armenia, Artsrun Hovhannisyan, a declarat că forțele azere au lansat o nouă operațiune ofensivă majoră în valea râului Aras și în direcția MadagizTalıș.[65] Aproximativ o oră mai târziu, Poghosyan a susținut că un avion azer a fost doborât lângă Hodjavend;[66] acest lucru a fost negat de Azerbaidjan.[67] În plus, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a negat acuzațiile că țara sa ar fi folosit avioane F-16 în timpul conflictului, afirmând că Forțele Aeriene din Azerbaidjan nu dețin F-16.[68]

Presa iraniană a raportat că alte două rachete au aterizat lângă case din județul Khoda Afarin.[69]

10 noiembrie

Un urma unui conflict sângeros, la a patra intervenție diplomatică a Moscovei, politicienii armeni și cei azeri au convenit să pună capăt de tot conflictului. Rușii și turcii, de asemenea, au fost de acord să-și trimită trupe de menținere a păcii în zonele disputate. [70] [71]

Victime[modificare | modificare sursă]

Susținătorul drepturilor omului din Arțah, Artak Beglaryan, a declarat că la 27 septembrie, o femeie și un copil au fost uciși de bombardamentele azere ale așezărilor civile din provincia Martuni din Nagorno-Karabah. Potrivit acestuia, școlile au fost bombardate, iar în multe așezări au existat pagube mari în cadrul infrastructurii civile.[72] Potrivit lui Beglaryan, „Numai în Stepanakert există mai mult de 10 răniți, inclusiv copii și femei.”[73] Ministerul Apărării din Azerbaidjan a respins aceste afirmații.[74]

Procurorul General al Republicii Azerbaidjan, a declarat că în timpul ciocnirilor, ca urmare a tragerilor intense din instalațiile de artilerie grea armeană, 27 de persoane au fost spitalizate cu diverse răni,[75] în timp ce ministrul azer de externe Jeyhun Bayramov a declarat că 6 civili au fost uciși la 28 septembrie[76] Potrivit Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe, rezidenți din Qașaltı Qaraqoyunlu, Naftalan, Elbrus Gurbanov, în vârstă de 69 de ani, și patru membri ai familiei sale, Shafayat Gurbanova, în vârstă de 64 de ani, Fidan Gurbanova, în vârstă de 14 ani, Shahriyar Gurbanov, în vârstă de 13 ani, și Afag Amirova, în vârstă de 39 de ani, au fost uciși ca urmare a focului de artilerie de către forțele armate armene.[77] La 28 septembrie, Procuratura Generală a Azerbaidjanului a raportat că unul dintre gloanțele trase de forțele armene a lovit casa lui Joshgun Anvar oglu Pashayev, în vârstă de 41 de ani, un civil din Evoğlu, și a dus la moartea sa.[75] De asemenea, a raportat că Mehman Sovet oglu Aliyev, în vârstă de 45 de ani, a fost ucis de metrala căzând în apropierea clădirii administrative a instanței districtului Tartar de pe bulevardul Heydar Aliyev din Tartar.[78] Șoferul unei ambulanțe care trecea prin zonă, Ganbar Asgar oglu Asadov, în vârstă de 52 de ani, și un ofițer de poliție militară în vehicul, Fakhraddin Farman oglu Huseynov, în vârstă de 26 de ani, precum și un alt rezident din Tartar, de 29 de ani bătrânul Tural Firdovsi oglu Ibrahimov, au fost și ei răniți.[79] Potrivit declarației, Forțele Armate Armene vizau „zone dens populate - centre regionale și rurale, obiecte de infrastructură civilă - spitale, centre medicale, clădiri școlare, grădinițe”.[80] Potrivit Procuraturii Generale a Azerbaidjanului, în aceeași zi, în jurul orei 19:00, Khalig Asif oglu Abbasov, în vârstă de 39 de ani, și fratele său, Elshan Asif oglu Abbasov, în vârstă de 36 de ani, au fost uciși de un proiectil de artilerie împușcat în curtea unei clădiri de apartamente pentru persoanele cu dizabilități și PDI în așezarea Shikharkh din districtul Tartar. De asemenea, Seymur Fuzuli oglu Mammadov, în vârstă de 36 de ani, și Faig Malik oglu Mahmudov, în vârstă de 31 de ani, au fost spitalizați cu diverse răni.[81] Procuratura Generală a Republicii Azerbaidjan a raportat că în jurul orei 18:00, Hilal Ilgar oglu Haziyev, în vârstă de 14 ani, din Cocuq Mərcanlı a fost „internat cu răni de șrapnel în cap ca urmare a unui incendiu deschis de Forțele Armate Armene în timp ce păștea oi în sat.”

Analiză[modificare | modificare sursă]

Într-un interviu acordat la 27 septembrie, expertul regional Thomas de Waal a declarat că este foarte puțin probabil ca ostilitățile să fie inițiate de partea armeană. „Practic, armenii au câștigat războiul din anii 1990, au tot teritoriul pe care și-l doresc”, a spus de Waal. „Dorința lor este să normalizeze statu quo-ul.” „Din diverse motive, Azerbaidjanul crede că acțiunea militară vor câștiga ceva”, a spus el.[82]

Declarații oficiale[modificare | modificare sursă]

Beligeranții[modificare | modificare sursă]

Armenia

La 27 septembrie, prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan a acuzat autoritățile azere de o provocare la scară largă. Premierul a spus că „declarațiile agresive recente ale conducerii azere, exercițiile militare comune la scară largă cu Turcia, precum și respingerea propunerilor OSCE de monitorizare indică în mod clar că această agresiune a fost pre-planificată și constituie o provocare la scară largă împotriva păcii și securității în regiune”.[83]

La 28 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia a emis o declarație, susținând că „poporul din Arțah este în război cu alianța turco-azeră”.[84] Ambasadorul Armeniei în Rusia, Vardan Toganyan, nu a exclus că Armenia ar putea apela la Rusia pentru aprovizionarea cu noi arme.[85]

Azerbaidjan
Întâlnire a președintelui azer Ilham Aliyev cu Consiliul de Securitate al țării pe 27 septembrie.

Pe 26 septembrie, potrivit Ministerului Apărării din Azerbaidjan, cu o zi înainte de ofensivă, armata armeană a tras de la mitraliere de calibru mare și puști cu lunetă în direcții diferite de-a lungul liniei frontului, încălcând încetarea focului de 48 de ori. Azerbaidjanul a declarat că partea armeană a atacat mai întâi, iar forțele azere au lansat apoi o contraofensivă.[86]

La 27 septembrie, Hikmet Hajiyav, consilier principal al președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a acuzat forțele armene în conduita unui atac „deliberat” pe linia frontului[87], numindu-l o ”încălcare gravă a dreptului internațional umanitar”.[88]

La 28 septembrie, Hajiyev a declarat că „politica urmată de Armenia până acum a dus la distrugerea procesului de negociere. Acest lucru este evaluat ca un alt act de agresiune împotriva Azerbaidjanului”[89] A mai adăugat că a fost lansat un „război împotriva Azerbaidjanului. Oamenii din Azerbaidjan sunt mobilizați într-o perioadă atât de dificilă. Acesta este Marele Război Patriotic al poporului azer.”[90] Hajiyev a declarat că „desfășurarea Forțelor Armate Armene în Nagorno-Karabakh este o amenințare pentru pacea regională”, și a acuzat Armenia că pregătește „informații foarte false și inutile”, adăugând că „poporul armean în sine nu are încredere în forțele armate care pregătesc atât de multe informații false. Forțele armate azere operează în conformitate cu principiile dreptului internațional”.[91] Comitetul de Stat al Familiei, Femeilor și Copiilor a declarat că ”vizarea intenționată a femeilor și copiilor în rândul populației civile rănite și ucise este o agresiune militară, demonstrează încă o dată vandalismul armean față de comunitatea mondială.”[92] Mai mult, ministrul azer al afacerilor externe a respins orice pretenție de ”interferență turcească”, spunând că ”Dacă vorbim despre cooperarea tehnico-militară între Turcia și Azerbaidjan, apoi Azerbaidjanul are cooperare tehnico-militară cu mai multe țări și cu atât mai mult cu Rusia.”[93]

Implicarea Turciei și a Armatei Naționale Siriene[modificare | modificare sursă]

La două zile de la conflictul armat, mai mulți rebeli sirieni pro-turci și surse ale Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului[94] au spus că o companie privată de securitate turcă a început să înscrie voluntari sirieni pentru a lupta în Arțah.[95] Azerbaidjan a negat aceste acuzații.[96] Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a numit de asemenea Armenia „cea mai mare amenințare la adresa păcii din regiune” și a promis să sprijine Azerbaidjanul.[97] Potrivit unui raport din The Times, implicarea turcească în trimiterea a 200 de mercenari sirieni pentru a sprijini forțele azere a fost cel puțin parțial confirmată.[98]

OSDO a confirmat existența unui total de 850 de rebeli sirieni în Azerbaidjan, în principal de origine sirian-turcomană din Divizia Sultanului Murad, și a confirmat până acum moartea a 3 sirieni. OSDO a menționat că grupurile rebele siriene cu majoritate arabă au refuzat să-și trimită luptătorii în Azerbaidjan.[99]

Presupusa implicare a mercenarilor armeni și a UAP[modificare | modificare sursă]

Înainte de conflict, surse turcești au susținut că mulți membri ai UAP și PMK din Irak și Siria au fost transferați în Nagorno-Karabah pentru a instrui miliții armene împotriva Azerbaidjanului,[100] în timp ce la 30 septembrie, surse turcești au susținut că aproximativ 300 de militanți PKK au fost transferați către Nagorno-Karabah prin Iran.[101] La 28 septembrie, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a susținut că printre victimele armene se aflau mercenari de origine armeană din Siria și dintr-o varietate de țări din Orientul Mijlociu.[55] La 30 septembrie, Hikmat Hajiyev a declarat că „comunitatea internațională ar trebui să răspundă în mod adecvat la utilizarea forțelor teroriste de către Armenia”.[102]

Cu toate acestea, potrivit unui comentator de la Washington Post, „există motive să ne îndoim” de aceste afirmații, întrucât Turcia a făcut declarații discutabile cu privire la activitățile PMK și UAP în trecut.[103] Jerusalem Post a scris că sugestiile de la Daily Sabah privind implicarea PMK/UAP în Karabah erau „menite să creeze justificarea Turciei de a pretinde că 'securitatea' sa este amenințată de 'PMK' și că poate invada. Turcia a folosit această scuză pentru a bombarda și invadeaza nordul Irakului și Siriei, susținând întotdeauna că există 'teroriști' pe care îi 'neutralizează'”.[104]

Presupusă implicare a Rusiei și a Iranului[modificare | modificare sursă]

În timpul conflictului, mass-media azeră și iraniană au raportat că armamentul rus și echipamentele militare au fost transportate în Armenia prin Iran.[105] La 29 septembrie, ministerul iranian de externe a respins aceste afirmații.[106] A doua zi, mass-media afiliată guvernului azer a împărtășit imagini video care arătau că echipamentele militare erau transportate în Armenia prin Iran.[107][108][109] Deputatul azer Sabir Rustamhanli a declarat că Iranul se ocupa cu transportul de arme din diferite țări în Armenia.[110] Ulterior, în parlamentul azer, Rustamhanli a sugerat deschiderea unei ambasade azere în Israel.[111] Șeful statului major al președintelui Iranului, Mahmoud Vaezi, într-un apel telefonic cu viceprim-ministrul Azerbaidjanului, Shahin Mustafayev a respins afirmațiile și a declarat că acestea aveau drept scop perturbarea relațiilor dintre cele două țări.[112] În plus, mass-media afiliată statului iranian a declarat că camioanele descrise în filmări constau în transporturi de camioane Kamaz pe care guvernul armean le achiziționase anterior din Rusia.[113]

Reacțiile interne ale Armeniei și ale Azerbaidjanului[modificare | modificare sursă]

Armenia[modificare | modificare sursă]

Sloganul "#Հաղթելուենք" ("Vom câștiga") în centrul Erevanului pentru suportul cauzei Arțahului, 2 octombrie 2020

La 28 septembrie, Armenia a interzis părăsirea țării tuturor bărbaților cu vârsta peste 18 ani care erau incluși în rezerva de mobilizare.[114]

La 29 septembrie, Armenia a amânat procesul fostului președinte Robert Kocharyan și a altor foști oficiali acuzați în dosarul de neliniște postelectorală din 2008. Motivul dat a fost acela că unul dintre inculpați, fostul ministru al apărării al Armeniei, Seyran Ohanyan, a plecat în Arțah în timpul atacului azer.[115]

De la 1 octombrie, aplicația chineză TikTok a fost inaccesibilă în Armenia.[116] În aceeași zi, Serviciul Național Armean de Securitate (SNAS) a declarat că a arestat și acuzat de trădare un fost oficial militar armean de înalt rang, suspectat de spionaj pentru agențiile de informații azeriene.[117] Ulterior, la 4 octombrie, SNAS a declarat că arestase mai mulți cetățeni străini, suspectați de spionaj.[118]

Protestând împotriva vânzărilor de arme israeliene către Azerbaidjan, Armenia și-a retras ambasadorul în Israel.[119] [120]

Baku, capitala Azerbaidjanului, în timpul stării de urgență începută pe 28 septembrie.

Azerbaidjan[modificare | modificare sursă]

La 27 septembrie, autoritățile azere au restricționat accesul la Internet în întreaga țară la scurt timp după ce au început ciocnirile, a anunțat Ministerul Transporturilor, Conexiunilor și Tehnologiilor de Înalt Nivel din Azerbaidjan. Potrivit unei declarații a ministerului, un astfel de pas a fost făcut „pentru a preveni provocările la scară largă de către Armenia”.[121] Comitetul de Stat pentru Munca între Diaspora și Azerbaidjan i-a rugat, de asemenea, pe azerii care locuiesc în străinătate să nu folosească informații neoficiale, nespecificate și părtinitoare pe rețelele sociale sau mass-media.[122] În legătură cu situația militară, Adunarea Națională a Azerbaidjanului a declarat starea de urgență în Baku, Ganja, Ghioighiol, Yevlah și mai multe districte începând cu ora 00:00 din 28 septembrie.[123][124] De asemenea, serviciul de presă al Liniilor Aeriene Azere a anunțat că toate aeroporturile din Azerbaidjan vor fi închise pentru zboruri regulate pentru pasageri până la 30 septembrie.[125] Apoi, Parchetele Militare din Fizuli, Tartar, Karabah și Ganja au început dosare penale și de anchetă, încălcând articolele 100.1 (planificarea, pregătirea sau inițierea unui război agresiv), 116.0.7 (atacarea zonelor neprotejate, așezărilor și zonelor demilitarizate), 116.0.8 (atac asupra unor facilități religioase, educaționale, științifice, caritabile, non-militare, vizibile și distinse, locuri medicale, locuri unde bolnavii și răniții sunt plasați fără necesitate militară) și 120.2.12 (crimă de ură religioasă sau ostilitate) din Codul penal al Azerbaidjanului, pe baza materialelor colectate în legătură cu evenimentele în desfășurare.”[126]

Azeri mărșăluind în Baku cu [[Drapelul Azerbaidjanului ]] în mâini, suportându-și țara, 1 octombrie 2020

La 28 septembrie, președintele Republicii Azerbaidjan Ilham Aliyev a emis un decret privind mobilizarea parțială în Azerbaidjan și i-a dat Serviciului de Stat pentru Mobilizare și Recrutare din Azerbaidjan sarcina de a asigura recrutarea oficialilor militari și punerea în aplicare a măsurilor care apar în obligațiile de transport militar în conformitate cu planurile aprobate, și Cabinetului de Miniștri cea de-a rezolva problemele care răsar din acest ordin.[127]

Reacții internaționale[modificare | modificare sursă]

Organizații supranaționale[modificare | modificare sursă]

State membre ONU[modificare | modificare sursă]

Guvernele Pakistanului, Turciei, și a parțialei recunoscute republice a Ciprului de Nord și-au exprimat suportul pentru Azerbaidjan, învinovățind-o pe Armenia pentru întreruperea păcii.[133][134][135][136] Membrul bosniac al Președinției Bosniei și Herțegovinei Šefik Džaferović și liderul Partidului pentru Acțiunea Democrată, Bakir Izetbegović, și-au exprimat sprijinul pentru Azerbaidjan, condamnând Armenia și comparând situația cu Războiul Bosniac din 1992-1995.[137]

Cipru a condamnat „încălcarea încetării focului de către Azerbaidjan” și orice acțiuni de escalare înfăptuite de „părțile implicate, or orice intervenție din partea altor tabere”, cerând întoarcerea la negocierile pașnice.[138]

Reprezentanții a numeroase țări, printre care Arabia Saudită,[139] Albania,[140] Argentina,[141] Canada,[142] Chile,[143] China,[144] Franța,[145] Georgia,[146] Germania,[133] Grecia,[147] Iran,[148] Moldova,[149][150] Polonia,[151] Regatul Unit,[152] România,[153][154] Rusia,[155] Turcia,[33] Statele Unite,[156] Uruguay[157] și Vaticanul,[133] au cerut pace între cele două țări.

Figuri politice[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

^ c: Pretins de către Azerbaijan[55][162] și de către OSDO.[163]
^ e: Pretins de către diverse surse,[105][107][108], negat de către Iran.[106][112]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Syrian rebel fighters prepare to deploy to Azerbaijan in sign of Turkey's ambition”. . Accesat în . Ankara is already engaged in a volatile power struggle with Russia in the conflicts in Syria and Libya and tensions could now spill over into Nagorno-Karabakh. 
  2. ^ Nagorno-Karabakh says the region has lost some territory to Azerbaijan's army
  3. ^ Nagorno-Karabakh: what we know about the deadly fighting between Azerbaijan and Armenian separatists
  4. ^ Azerbaijani Defense Ministry: Murovdag peak of Murov mountain system liberated
  5. ^ „Azərbaycan Ordusu daha bir kəndi erməni ișğalından azad edib”. report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  6. ^ „Azərbaycan Ordusu 6 kəndi erməni ișğalından azad edib”. report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  7. ^ Bagirova, Nvard Hovhannisyan, Nailia (). „Fiercest clashes since 1990s rage in Azerbaijan's ethnic Armenian enclave” – via www.reuters.com. 
  8. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Spiralconflict
  9. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Russiaceasefire
  10. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Conflictplot
  11. ^ „Fighting erupts between Armenia, Azerbaijan over disputed region”. Al Jazeera. . Accesat în . 
  12. ^ a b „Armenia and Azerbaijan erupt into fighting over disputed Nagorno-Karabakh”. BBC News (în engleză). . Accesat în . 
  13. ^ a b „Nagorno-Karabakh announces martial law and total mobilization”. Reuters. . Accesat în . 
  14. ^ „Azerbaijan's parliament approves martial law, curfews – president's aide”. Reuters. . Accesat în . 
  15. ^ „Vilayət Eyvazov komendant saatının tətbiq edildiyi ərazilərin komendantı təyin olunub”. report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  16. ^ „Partial mobilization announced in Azerbaijan”. Azeri Press Agency. . Accesat în . 
  17. ^ Department Of State. The Office of Electronic Information, Bureau of Public Affairs. „1993 UN Security Council Resolutions on Nagorno-Karabakh”. 2001-2009.state.gov (în engleză). Accesat în . 
  18. ^ „HUMAN RIGHTS SITUATION OF INTERNALLY DISPLACED PERSONS IN AZERBAIJAN · Human Rights Club”. Human Rights Club (în engleză). . Accesat în . 
  19. ^ „Recognition of the territorial integrity of Azerbaijan by Armenia”. www.assembly.coe.int. Accesat în . 
  20. ^ „Military occupation of Azerbaijan by Armenia | Rulac”. www.rulac.org. Accesat în . 
  21. ^ Ministère de l'Europe et des Affaires étrangères. „Armenia/Azerbaijan – Border clashes between the two countries (15 Jul. 2020)”. France Diplomacy – Ministry for Europe and Foreign Affairs (în engleză). Accesat în . 
  22. ^ „Армения и Россия проводят в Закавказье учения Объединённой системы ПВО”. EADaily (în rusă). Accesat în . 
  23. ^ „Азербайджан и Турция приступили к военным учениям”. Euronews. 
  24. ^ „Совместные учения армий Азербайджана и Турции впечатляют масштабами”. CBC. . 
  25. ^ „Игра мускулами: зачем Азербайджан проводит учения с Турцией”. Газета.Ru (în rusă). Accesat în . 
  26. ^ „Turkey-Azerbaijan military drills intimidate Armenia, President Aliyev says”. Daily Sabah. . Accesat în . 
  27. ^ „Эрдоган на Генассамблее ООН поддержал территориальную целостность Грузии”. rossaprimavera.ru. Accesat în . 
  28. ^ „Turkey – President Addresses General Debate, 75th Session”. United Nations Web TV (în engleză). Accesat în . 
  29. ^ „Reports Turkey is transferring Syrian militants to Azerbaijan as hostilities against Armenia increases” (în English). Greek City Times. . Accesat în . 
  30. ^ „Armenia transfers YPG/PKK terrorists to occupied area to train militias against Azerbaijan”. Daily Sabah (în engleză). . Accesat în . 
  31. ^ „Азербайджан бомбит Степанакерт, власти призывают население прятаться в убежищах”. PanARMENIAN.Net. Accesat în .  Parametru necunoscut |lang= ignorat (posibil, |language=?) (ajutor)
  32. ^ a b „President of European Council appeals for military action to stop within Nagorno Karabakh conflict”. Trend News Agency. . Accesat în . 
  33. ^ a b „Armenia says it shot down two Azerbaijani copters in dispute”. Stars and Stripes. . Accesat în . 
  34. ^ „Tensions flare between Armenia and Azerbaijan over new clashes”. Gulf Times. . Accesat în . 
  35. ^ „Azerbaijan and Armenia clash over disputed Nagorno-Karabakh region”. BBC. . Accesat în . 
  36. ^ „Bütün cəbhə boyu qoșunlarımız əks-hücum əməliyyatına bașlayıb” (în Azerbaijani). Ministry of Defense of Azerbaijan. . Accesat în . 
  37. ^ „President Ilham Aliyev: Azerbaijani Army is currently firing on and dealing blows to the enemy's military positions”. Azerbaijan State News Agency. . Accesat în . 
  38. ^ a b „Fighting Erupts Between Azeris and Armenians Over Disputed Land”. Bloomberg. . Accesat în . 
  39. ^ „Առավոտյան նաև եղել են Վարդենիսի ուղղությամբ հարվածներ Հայաստանի տարածքին. Հովհաննիսյան”. «Ազատ Եվրոպա/Ազատություն» ռադիոկայան. 
  40. ^ „Azərbaycan Ordusu 6 kəndi erməni ișğalından azad edib”. Report.az. . Accesat în . 
  41. ^ „Azərbaycan Ordusu daha bir kəndi erməni ișğalından azad edib”. report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  42. ^ LLC, Academy Of Development. „Հաղորդագրություն | ԼՂՀ պաշտպանության նախարարության պաշտոնական կայք”. nkrmil.am. 
  43. ^ „Ermənistan hərbi birləșməsinin komandanlığına təslim olmaq barədə təklif edilib”. mod.gov.az (în azeră). . Accesat în . 
  44. ^ „Murov dağı silsiləsindəki əhəmiyyətli yüksəklik azad olunub” (în Azerbaijani). Ministry of Defence of Azerbaijan. . Accesat în . 
  45. ^ „MN: Murov dağı silsiləsindəki Murov zirvəsi ișğaldan azad olunub”. report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  46. ^ „Shushan Stepanyan”. www.facebook.com. 
  47. ^ „Azerbaijan's Defense Ministry: Armenian army ammunition depot was destroyed”. azertag.az (în engleză). Azerbaijan State News Agency. . Accesat în . 
  48. ^ Hashemzadeh, Mehri (), Teymouri, Robab, ed., اصابت راکت به روستای خلف بیگلو خسارت مالی و جانی نداشت (în persană), Iranian Students News Agency, accesat în  
  49. ^ „MN: Düșmənin 3 silah-sursat anbarı, onlarla texnikası məhv edilib, 550-dən artıq canlı qüvvə itkisi var” (în azeră). . Accesat în . 
  50. ^ „Azerbaijani army continue to destroy enemy equipment”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  51. ^ „Defense Ministry: The enemy is warned for the last time”. azertag.az (în engleză). Azerbaijan State News Agency. . Accesat în . 
  52. ^ „MFA: Azerbaijan's Tartar city intensively fired by the Armenian side”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  53. ^ „Two more enemy tanks were destroyed – VIDEO”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  54. ^ „Президент Арцаха: Армия обороны осуществила несколько блестящих военных действий”. news.am (în rusă). . Accesat în . 
  55. ^ a b c „Vagif Dargahli: "There are mercenaries of Armenian origin from Syria and different countries of the Middle East among the losses of the enemy". APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  56. ^ „Azerbaijani MoD: The two more enemy tanks were destroyed – VIDEO”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  57. ^ „На территории Вардениса армянская сторона сбила азербайджанский БПЛА”. armenpress.am (în rusă). Armenpress. . Accesat în . 
  58. ^ „Армия обороны НКР наносит сокрушительные контрудары азербайджанским войскам”. armenpress.am (în rusă). Armenpress. . Accesat în . 
  59. ^ „Vagif Dargahli: "The Armenian Army is facing a shortage of food and medicines". APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  60. ^ „MoD: Enemy artillery units in the Aghdara direction were hit – VIDEO”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  61. ^ „Azerbaijani MoD: Several more enemy military vehicles were destroyed – VIDEO”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  62. ^ „Vagif Dargahli: "The enemy fired at the territory of the Goranboy region". APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  63. ^ „Армянская сторона улучшила свои позиции на некоторых участках: АО Арцаха”. armenpress.am (în rusă). Armenpress. . Accesat în . 
  64. ^ „АО Арцаха уже пресекла атаку врага и способна продвинуться на ее территорию: Товмасян”. armenpress.am (în rusă). Armenpress. . Accesat în . 
  65. ^ „Azerbaijan suffers serious manpower losses – 370 servicemen killed within few hours”. armenpress.am (în engleză). Armenpress. . Accesat în . 
  66. ^ „Artsakh downs hostile airplane”. armenpress.am (în engleză). Armenpress. . Accesat în . 
  67. ^ „MoD: "Information spread about shooting down of aircraft of Azerbaijani Air Force is false". APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  68. ^ „MoD: Information spread by the Armenian side on firing F-16 fighters of Azerbaijan Air Forces is false, Azerbaijan does not have F-16”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  69. ^ „Iran tells Armenia, Azerbaijan region cannot afford another war”. presstv.com (în engleză). . Accesat în . 
  70. ^ Drugă, Ovidiu (). „Momente de groază ! Președintele Parlamentului, aproape linșat de manifestanți”. evz.ro. Accesat în . 
  71. ^ Drugă, Ovidiu (). „Stupoare la Moscova. Putin își trădează atât aliații, cât și misiunea istorică a Rusiei”. evz.ro. Accesat în . 
  72. ^ „Karabakh woman, child killed in Azerbaijan's shelling”. PanARMENIAN.Net. 
  73. ^ „Միայն Ստեփանակերտում 10-ից ավելի վիրավոր կա, ներառյալ՝ երեխաներ ու կանայք. Արցախի ՄԻՊ”. «Ազատ Եվրոպա/Ազատություն» ռադիոկայան. 
  74. ^ „Azerbaijan Army does not shell civilians”. mod.gov.az (în engleză). Accesat în . 
  75. ^ a b „Ermənilərin təxribatı nəticəsində yaralanan mülki șəxslərin sayı 35 nəfərə çatmıșdır”. genprosecutor.gov.az (în azeră). Prosecutor General's Office of the Republic of Azerbaijan. . Accesat în . 
  76. ^ „Ceyhun Bayramov: "Ermənistanın təxribatı nəticəsində 6 mülki șəxs ölüb, 19 nəfər yaralanıb". report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  77. ^ „XİN-dən ermənilərin mülki șəxsləri atəșə tutması ilə bağlı açıqlama”. Report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  78. ^ „Projectile shelled by Armenia falls near Tartar court, there are dead and injured”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  79. ^ „Criminal case launched into provocation committed by Armenians against civilians in Tartar – OFFICIAL”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  80. ^ „One more civil person killed as a result of shelling of residential settlements by Armenia”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  81. ^ „Ermənilər mülkü əhaliyə atəș açır: Tərtərdə iki qardaș həlak oldu, 2 nəfər isə yaralandı - FOTO”. APA.az (în azeră). . Accesat în . 
  82. ^ "'Armenia lacks incentives to launch military action now, Azerbaijan moved in first' – Thomas de Waal." Ahval News. 27 September 2020.
  83. ^ „Агрессия со стороны Азербайджана была спланирована заранее: Пашинян”. armenpress.am (în rusă). Armenpress. . Accesat în . 
  84. ^ „Народ Арцаха воюет с турецко-азербайджанским альянсом: МИД Республики Армения”. armenpress.am (în rusă). Armenpress. . Accesat în . 
  85. ^ „Вардан Тоганян не исключил, что Армения может обратиться к РФ для новых поставок оружия”. armenpress.am (în rusă). Armenpress. . Accesat în . 
  86. ^ „26 September 2020 09:40” (în engleză). Defence Ministry of Azerbaijan. . Accesat în . 
  87. ^ „Heavy fighting erupts in Nagorny Karabak” (în engleză). Gulf Times. . Accesat în . 
  88. ^ „Hikmat Hajiyev: Armenia's deliberate targeting of residential areas and the civilians is a gross violation of international humanitarian law”. azertag.az (în engleză). Azerbaijan State News Agency. . Accesat în . 
  89. ^ „Hikmət Hacıyev: "Ordumuz Azərbaycan ərazisinin təhlükəsizliyini təmin edir". report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  90. ^ „Prezidentin köməkçisi: "Bu, Azərbaycan xalqının Böyük Vətən Müharibəsidir". report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  91. ^ „Hikmat Hajiyev: "Armenia prepares very false and needless information". APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  92. ^ „Dövlət Komitəsi Ermənistan silahlı qüvvələrinin qadın və ușaqları qətlə yetirməsinə dair bəyanat yayıb”. APA.az (în azeră). . Accesat în . 
  93. ^ „Азербайджан ответил на обвинения Армении в привлечении наёмников”. regnum.ru (în rusă). REGNUM News Agency. . Accesat în . 
  94. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite SOHR1
  95. ^ Syrian rebel fighters prepare to deploy to Azerbaijan in sign of Turkey’s ambition, The Guardian, Sep 29, 2020. Accessed Sep 29, 2020.
  96. ^ „Azerbaijan denies Turkey sent Syria fighters to support it”. middleeastmonitor.com (în engleză). Middle East Monitor. . Accesat în . 
  97. ^ Turkey Vows Support for Azerbaijan in Escalating Nagorno-Karabakh Conflict, Voice of America, Sep 28, 2020. Accessed Sep 29, 2020.
  98. ^ Beirut, Hannah Lucinda Smith, Istanbul | Marc Bennetts, Moscow | Richard Spencer. „Nagorno-Karabakh clashes: Turkey sends Syrian mercenaries into combat against Armenians”. The Times (în engleză). ISSN 0140-0460. Accesat în . 
  99. ^ „SOHR reveals | Turkish security companies transfer Syrian mercenaries to Azerbaijan, total number of fighters now in Azerbaijan increases to 850, and death toll jumps to three • The Syrian Observatory For Human Rights”. The Syrian Observatory For Human Rights (în engleză). . Accesat în . 
  100. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite dailysabahPKK
  101. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite PKKInvolvement
  102. ^ „Hikmet Hajiyev: "International community should adequately respond to the use of terrorist forces by Armenian against Azerbaijan". APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  103. ^ Ishaan Tharoor. "Turkey and Russia preside over a new age of mercenary wars." The Washington Post. https://www.washingtonpost.com/world/2020/09/30/armenians-azerbaijan-turkey-russia-clashes/
  104. ^ Paul Antonopoulos. "Turkey could use fake news of Kurdish PKK operating in Artsakh to attack Armenian forces." Greek City Times. https://greekcitytimes.com/2020/09/29/turkey-could-use-fake-news-of-kurdish-pkk-operating-in-artsakh-to-attack-armenian-forces/
  105. ^ a b „Iran denies allowing passage of weapons into Armenia after video emerges on social media”. intellinews.com (în engleză). bne IntelliNews. . Accesat în . 
  106. ^ a b „Spokesman Denies Claim That Arms Transferred via Iran to Armenia”. mfa.gov.ir (în engleză). Ministry of Foreign Affairs of the Islamic Republic of Iran. . Accesat în . 
  107. ^ a b „Video footages spread regarding weapons and military equipment transport from Iran to Armenia - NEW FACTS - VIDEO”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  108. ^ a b „Military supplies for Armenia being shipped through Iran [PHOTO/VIDEO]”. azernews.az (în engleză). AzerNews. . Accesat în . 
  109. ^ „Military supplies for Armenia being shipped through Iran (PHOTO/VIDEO)”. trend.az (în engleză). Trend News Agency. . Accesat în . 
  110. ^ „Deputat: "İran müxtəlif ölkələrdən gələn silah-sursatı Ermənistana dașımaqla məșğuldur". Report.az (în azeră). Report Information Agency. . Accesat în . 
  111. ^ „Opening Azerbaijani Embassy to Israel suggested in Azerbaijani Parliament”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  112. ^ a b „شایعات مبنی بر کمک ایران به ارمنستان کاملا بی اساس است”. iribnews.ir (în persană). Islamic Republic of Iran Broadcasting. . Accesat în . 
  113. ^ „انتقال کامیونهای روسی از خاک ایران!”. iribnews.ir (în persană). Islamic Republic of Iran Broadcasting. . Accesat în . 
  114. ^ „Armenian cabinet bans all men from mobilization reserve aged over 18 from leaving state”. tass.com (în engleză). TASS. . Accesat în . 
  115. ^ „Kocharyan trial delayed as indicted ex-defense minister Seyran Ohanyan heads to Artsakh amid attack”. armenpress.am (în engleză). Armenpress. . Accesat în . 
  116. ^ „Tik Tok fails operating in Armenia”. armenpress.am (în engleză). Armenpress. . Accesat în . 
  117. ^ „Armenia ex-military official charged with high treason on suspicion of spying for Azeri intelligence”. armenpress.am (în engleză). Armenpress. . Accesat în . 
  118. ^ „NSS Armenia arrests foreign citizens on intelligence suspicions”. armenpress.am (în engleză). Armenpress. . Accesat în . 
  119. ^ „Armenia recalls ambassador to Israel over arms sales to Azerbaijan”. Reuters. . 
  120. ^ Melman, Yossi (). „As Nagorno-Karabakh Conflict Expands, Israel-Azerbaijan Arms Trade Thrives”. Haaretz. Accesat în . 
  121. ^ „Власти Азербайджана ограничили доступ к интернету после обстрелов в Карабахе”. tvrain.ru (în rusă). Dozhd. . Accesat în . 
  122. ^ „Diaspor Komitəsi xaricdə yașayan azərbaycanlılara müraciət edib”. ordu.az (în azeră). . Accesat în . 
  123. ^ „Azərbaycanda komendant saatı elan olundu”. www.azerbaycan24.com (în azeră). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  124. ^ „Bu gecədən komendant saatı elan olunur”. aqreqator.az (în azeră). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  125. ^ „Mətbuat xidmətinin məlumatı”. azal.az (în azeră). Azerbaijan Airlines. . Accesat în . 
  126. ^ „Mətbuat xidmətinin MƏLUMATI – cəbhədəki son vəziyyət”. genprosecutor.gov.az (în azeră). Prosecutor General's Office of the Republic of Azerbaijan. . Accesat în . 
  127. ^ „Partial mobilization announced in Azerbaijan”. APA.az (în engleză). . Accesat în . 
  128. ^ Uras, Mersiha Gadzo,Umut. „Armenia-Azerbaijan clashes: Live news”. www.aljazeera.com (în engleză). Accesat în . 
  129. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite :2
  130. ^ Gumrukcu, Tuvan; Tétrault-Farber, Gabrielle; Soldatkin, Vladimir (). Heritage, Timothy; Evans, David; Wallis, Daniel, ed. „Armenia-Azerbaijan clashes kill at least 16, undermine regional stability”. Reuters. Accesat în . 
  131. ^ „Statement of the Secretary General of the Turkic Council”. turkkon.org. Turkic Council. . Accesat în . 
  132. ^ OAS (). „OAS – Organization of American States: Democracy for peace, security, and development”. OAS – Organization of American States (în engleză). Accesat în . 
  133. ^ a b c „Armenia-Azerbaijan clashes: How the world reacted”. www.aljazeera.com (în engleză). Accesat în . 
  134. ^ „Armenia and Azerbaijan erupt into fighting over disputed Nagorno-Karabakh”. BBC News. . 
  135. ^ „Pakistan expresses 'deep concern', assures support to Azerbaijan over Nagorno-Karabakh conflict”. The News International (în engleză). Karachi. . Accesat în . 
  136. ^ „Turkish Cypriot side sends messages of support to Azerbaijan”. . 
  137. ^ „Džaferović i Izetbegović podupiru Azerbajdžan i osuđuju Armeniju, nadaju se trajnom rješenju”. Jutarnji list. Zagreb. . Accesat în . 
  138. ^ „Statement by the Ministry of Foreign Affairs on the situation in Nagorno Karabakh”. Press and Information Office (Press release) (în engleză). Ministry of Interior, Republic of Cyprus. . Accesat în . 
  139. ^ „Bahrain News Agency”. www.bna.bh. Accesat în . 
  140. ^ „16 killed as fighting erupts between Armenia, Azerbaijan in disputed area”. cbc.ca. CBC. . Accesat în . 
  141. ^ „Preocupación argentina por los enfrentamientos entre Armenia y Azerbaiyán” [Argentine concern over the clashes between Armenia and Azerbaijan]. cancilleria.gob.ar (în Spanish). Ministry of Foreign Affairs and Worship. . Accesat în . 
  142. ^ FP_Champagne (). „Canada is very concerned by the violence along the Armenia-Azerbaijan border. We call for immediate cessation of hostilities, strict observance of ceasefire and the protection of civilians. We urge a fast return to negotiations under auspices of @OSCE” (Tweet). Accesat în . 
  143. ^ „Chile expresa su preocupación por enfrentamientos entre Armenia y Azerbaiyán”. Ministerio de Relaciones Exteriores de Chile. Accesat în . 
  144. ^ Staff, Reuters (). „China says hopes Armenia, Azerbaijan resolve differences via talks”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
  145. ^ Blamont, Matthias (). Evans, Catherine, ed. „France calls on Armenia, Azerbaijan to end hostilities”. Reuters. Accesat în . 
  146. ^ „Georgia concerned with resumption of hostilities between Armenia, Azerbaijan”. Agenda.ge. . Accesat în . 
  147. ^ Simos, Andriana (). „Greece calls on Armenia-Azerbaijan to stop military operations immediately”. The Greek Herald. Accesat în . 
  148. ^ Hafezi, Parisa (). Evans, Catherine, ed. „Iran calls for immediate end to the conflict between Armenia, Azerbaijan – TV”. Reuters. Accesat în . 
  149. ^ „Президент Молдовы обратился к Армении и Азербайджану с призывом к миру”. Sputnik Armenia (în rusă). . 
  150. ^ Avanesov, Alexander (). „Президент Молдовы призывает Армению и Азербайджан остановить огонь”. Arminfo (în rusă). 
  151. ^ „Polish MFA expresses deep concern with reported military clashes around Nagorno-Karabakh”. en.trend.az. Trend News Agency. . Accesat în . 
  152. ^ News, Mirage (). „By Canada and United Kingdom on Armenia-Azerbaijan conflict | Mirage News”. www.miragenews.com (în engleză). Accesat în . 
  153. ^ „Conflict militar între Armenia și Azerbaidjan în regiunea Nagorno-Karabah”. Radio Europa Liberă România. . 
  154. ^ Grigoryan, Anna (). „Ռումինիան հայկական, ադրբեջանական կողմերին կոչ է անում վերսկսել քաղաքական երկխոսությունը”. Armenpress (în armeană). Yerevan. 
  155. ^ Темникова, Ксения (). „Россия призвала Ереван и Баку прекратить огонь в Нагорном Карабахе”. Известия. 
  156. ^ Schroeder, Pete (). Cooney, Peter, ed. „U.S. urges immediate halt to violence between Azerbaijan and Armenia”. Reuters. Accesat în . 
  157. ^ „Gobierno del Uruguay expresa preocupación por escalada de violencia en la región de Nagorno - Karabaj” [Government of Uruguay expresses concern over escalation of violence in the Nagorno-Karabakh region]. www.gub.uy (în Spanish). Ministry of Foreign Relations (Uruguay). . Accesat în . 
  158. ^ Didili, Zoe. „Biden tells Turkey to stay out of Karabakh conflict”. New Europe. New Europe. Accesat în . 
  159. ^ „Albanian ex-president: I call on int'l community to engage with greater serosity in full resolution of Karabakh conflict”. Trend AZ. Trend. Accesat în . 
  160. ^ „Armenia-Azerbaijan conflict: Macron warns Turkey on 'warlike' rhetoric”. BBC News (în engleză). . Accesat în . 
  161. ^ „Putin, Macron discuss Nagorno-Karabakh”. TASS. Accesat în . 
  162. ^ Azerbaijan: Armenian-Syrian mercenaries helping Armenia
  163. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite SyrianArmenian