TASS
| TASS | |
 | |
 Здание ИТАР-ТАСС в Москве | |
| Tip | întreprindere deținută de guvernul Federației Ruse[*]  |
|---|---|
| Fondată | |
| Fondator(i) | Sovietul Comisarilor Poporului[*] |
| Țara |  Imperiul Rus.svg){kind=small} Uniunea Sovietică Rusia |
| Sediu | Zdanie TASS[*] |
| Oameni cheie | Andrei Kondrașov[*] |
| Produse | agenție de știri |
| Angajați | 1.500 |
| Prezență online | |
| http://www.itar-tass.com | |
Modifică date / text  | |
TASS (rusă Информационное агентство России ТАСС; anterior și ITAR-TASS) este agenția de știri de stat a Rusiei. Acronimul ITAR-TASS este format din denumirile Agenția de Informații și Telegrafie a Rusiei — Agenția de Telegrafie a Uniunii Sovietice. În martie 2014, agenția a revenit la numele său din epoca sovietică, TASS.[1]
Agenția de știri a fost fondată sub numele TASS în 1925. Agenția consideră Agenția de Telegrafie din Sankt Petersburg, fondată în 1904, ca fiind predecesoarea sa. Se estimează că 80% dintre angajații TASS din timpul Uniunii Sovietice erau angajați ai agențiilor de informații (KGB, GRU etc.).[2][3][4]
Controverse
[modificare | modificare sursă]Agenția TASS a fost citată ca sursă de dezinformare în cadrul operațiunilor de influență rusească.[5]
La 27 februarie 2022, „în circumstanțele noii reglementări privind mass-media impuse de guvernul rus, care restricționează puternic libertatea presei”, Alianța Europeană a Agențiilor de Știri (EANA) a decis în unanimitate să suspende TASS pentru că „nu este capabilă să ofere știri imparțiale”, în așteptarea unei decizii de excludere. O încercare de excludere definitivă a TASS din EANA nu a reușit să întrunească majoritatea necesară într-un vot din septembrie 2023, agenția fiind suspendată, dar nu exclusă.[6][7][8]
În martie 2022, în contextul invaziei rusești a Ucrainei, TASS a difuzat mai multe afirmații false sau nefondate, inclusiv declarația lui Veaceslav Volodin potrivit căreia președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi fugit din Kiev, precum și afirmația nefondată că Ucraina ar fabrica o „bombă nucleară murdară”. Pentru a contracara aceste informații false, Zelenski a folosit rețelele de socializare pentru a publica declarații, videoclipuri și fotografii care demonstrau că se afla în continuare la Kiev.[9][10][11][12]
Jurnaliști notabili
[modificare | modificare sursă]- Ștefan Foriș, corespondent comunist român[13]
- Vsevolod Kukușkin, corespondent sportiv și de hochei pe gheață[14]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ http://itar-tass.com/pages/kontakty ИТАР-ТАСС: ОФИЦИАЛЬНОЕ НАЗВАНИЕ
- ↑ ИТАР-ТАСС вернется к советскому названию (în rusă), Lenta.RU
- ↑ Radia, Kirit (). „Putin Rules the Rink”. ABC News. Accesat în .
- ↑ FEBRUARY 8, 1956, SCOPE OF SOVIET ACTIVITY IN THE UNITED STATES
- ↑ Mölder, Holger; Sazonov; Chochia; Kerikmäe, ed. (). The Russian Federation in Global Knowledge Warfare: Influence Operations in Europe and Its Neighbourhood. Contributions to International Relations (în engleză). Cham: Springer International Publishing. p. 310. doi:10.1007/978-3-030-73955-3. ISBN 978-3-030-73954-6. OCLC 1261878464.
- ↑ „The European Alliance of News Agencies (EANA) suspends TASS from Alliance pending exclusion decision”. Forbes. . Accesat în .
- ↑ „European News Agencies Alliance Suspends Russia's TASS”. The Moscow Times. . Accesat în .
- ↑ „PAP president: Russia's TASS ridicules the European Alliance of News Agencies”. Polish Press Agency. . Accesat în .
- ↑ Champion, Marc; Krasnolutska, Daryna (). „Ukraine's TV comedian President Volodymyr Zelenskyy finds his role as wartime leader”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Zelensky hastily fled Kiev, Russian State Duma Speaker claims”. TASS.
- ↑ „Russia, without evidence, says Ukraine making nuclear "dirty bomb"”. Reuters. . Accesat în .
- ↑ Klepper, David (). „Russian propaganda 'outgunned' by social media rebuttals”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Tismăneanu, Vladimir (). Stalinism for All Seasons: A Political History of Romanian Communism. University of California Press. p. 95. ISBN 0-520-23747-1.
- ↑ „Всеволод Кукушкин: "У каждого игрока есть свое место в истории хоккея"”. chitaem-vmeste.ru (în rusă). . Arhivat din original la . Accesat în .
