Propan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Propan
Formula structurală
Formula structurală
Propane-3D-balls-B.png
Propane-3D-vdW-B.png
Denumiri
Identificare
Număr CAS74-98-6
ChEMBLCHEMBL135416
PubChem CID6334
Informații generale
Formulă chimicăC3H8
Aspectgaz incolor
Starea de agregaregazoasă
Punct de topire−187,7 °C
Punct de fierbere−42,25
Presiune de vapori8,4 Atmosferă fizică[2]  Modificați la Wikidata
| colspan="2" style="line-height: 1.0;|
F : Inflamabil
Inflamabil,
NFPA 704

NFPA 704.svg

4
1
0
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Propanul este compus organic din categoria alcanilor, o hidrocarbură saturată aciclică, cu o catenă alcătuită din trei atomi de carbon legați prin legături simple. Propanul face parte din categoria alcanilor inferiori și în condiții standard de temperatură și presiune este prezent în stare gazoasă. Formula chimică este CH3-CH2-CH3.

Compusul este inodor, așadar pentru a se depista scăpările de gaz de propan, acesta este amestecat cu compuși ai sulfului, numiți mercaptani. Propanul prezintă moleculă nepolară, cu forțe de atracție de tipul forțelor de dispersie. Este unul dintre componentele principale ale gazului petrolier lichefiat (GPL).

Prefixul prop-, utilizat pentru propan și alți compuși organici formați din trei atomi de carbon, a fost derivat de la acid propionic,[3] care la rândul său provine de la termenii grecești protos („primul”) și pion („grăsime”).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Propanul a fost descoperit de către chimistul francez Marcellin Berthelot în anul 1857.[4] De asemenea, propan gazos dizolvat a fost identificat în petrolul din Pennsylvania de către Edmund Ronalds în 1864.[5][6]

Obținere[modificare | modificare sursă]

Propanul este obținut în mare parte în urma purificării gazelor naturale și ca produs secundar al rafinării petrolului. Fiind un component principal al gazului petrolier lichefiat (GPL), poate fi obținut prin distilarea acestuia.[7]

O altă metodă de preparare, în laborator, presupune o reacție de adiție a hidrogenului la propenă, reacția fiind catalizată de un catalizator de platină sau de paladiu:

Propan-Synthese V1.svg

Proprietăți fizice[modificare | modificare sursă]

Propanul este un compus gazos incolor și inodor. La presiune normală, lichefiază la temperatura de fierbere −42 °C și se solidifică sub punctul de topire de −187,7 °C. În fază solidă prezintă un grup spațial P21/n. [8][9]

Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]

Oxidare[modificare | modificare sursă]

Combustie / ardere

Propanul suferă aceeași reacție de combustie ca restul alcanilor. În prezență de oxigen în exces (O2), propanul arde formând dioxid de carbon (CO2), apă (H2O) și căldură.

Combustia completă a propanului produce aproximativ MJ/kg de energie.[10]

Ardere incompletă

Când cantitatea de oxigen nu este suficientă pentru combustia completă, reacția de oxidare poate să fie o reacție de ardere incompletă, ceea ce duce la formarea de monoxid de carbon și / sau carbon:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Propan”, PROPANE (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0524.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Online Etymology Dictionary entry for propane”. Etymonline.com. Accesat în . 
  4. ^ „Comptes rendus hebdomadaires des séances de l'Académie des sciences” (în franceză). 140. . 
  5. ^ Roscoe, H.E.; Schorlemmer, C. (). Treatise on Chemistry. 3. Macmillan. pp. 144–145. 
  6. ^ Watts, H. (). Dictionary of Chemistry. 4. p. 385. 
  7. ^ Karl Griesbaum, Arno Behr, Dieter Biedenkapp, Heinz-Werner Voges, Dorothea Garbe, Christian Paetz, Gerd Collin, Dieter Mayer, Hartmut Höke (). Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry: Hydrocarbons (PDF). Wiley-VCH Verlag GmbH & Co. 
  8. ^ geometry of crystalline propane
  9. ^ „The melting point alternation in the short-chain n-alkanes: Single-crystal X-ray analyses of propane at 30 K and of n-butane to n-nonane at 90 K”. Angew Chem Int Ed. 38: 988–992. . doi:10.1002/(SICI)1521-3773(19990401)38:7<988::AID-ANIE988>3.3.CO;2-S.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  10. ^ Propane. NIST Standard Reference Data referring to Pittam, D. A.; Pilcher, G. (). „Measurements of heats of combustion by flame calorimetry. Part 8.—Methane, ethane, propane, n-butane and 2-methylpropane”. Journal of the Chemical Society, Faraday Transactions 1: Physical Chemistry in Condensed Phases. 68: 2224. doi:10.1039/f19726802224.  and Rossini, F.D. (). „Calorimetric determination of the heats of combustion of ethane, propane, normal butane, and normal pentane”. Bureau of Standards Journal of Research. 12 (6): 735–750. doi:10.6028/jres.012.059.