Sari la conținut

Decan (hidrocarbură)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dezambiguizare Acest articol este despre o hidrocarbură. Pentru o funcție din educație vezi Decan (educație).
Decan
Denumiri
Alte denumirin-decan
Identificare
Număr CAS124-18-5
ChEMBLCHEMBL134537
PubChem CID15600
Informații generale
Formulă chimicăC10H22
Aspectlichid incolor
Masă molară142,28 g/mol
Proprietăți
Densitate0,730 g/mL
Starea de agregarelichidă
Punct de topire−30,5 până la -29,2 °C
Punct de fierbere173,8 până la 174,4 °C
Solubilitateîn apă: 0,007 mg/dm3 (la 20°C)
Mirosasemănător benzinei
Presiune de vapori195 Pa
Indice de refracție(nD)1,411–1,412
Viscozitatedinamică 2,19 millipascal secondi[1]  Modificați la Wikidata
cimenatică 1,16 square millimetre per secondi[2]  Modificați la Wikidata
Pericol
X : Nociv
Nociv,

Pericol
H226, H304,
NFPA 704

2
1
0
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Decanul [3] este un alcan superior cu formula chimică C10H22 și cu formula structurală restrânsă CH3(CH2)8CH3. Decanul are 75 de izomeri de structură [4], aceștia fiind lichide inflamabile. Decanul este un component al benzinei (petrolului). Ca și restul alcanilor, are o moleculă nepolară și nu se dizolvă în solvenți polari, cum ar fi apa. Are o tensiune superficială de 0,0238 N/m. [5]

Decanul dă reacții de ardere asemănător celorlalți alcani. În prezență de oxigen în exces, decanul arde, iar în urma reacției rezultă apă și dioxid de carbon:

2C10H22 + 31O2 → 20CO2 + 22H2O

Când nu este destul oxigen pentru a se putea face arderea completă, decanul formează apă și monoxid de carbon:

2C10H22 + 21O2 → 20CO + 22H2O
  1. ^ CRC Handbook of Chemistry and Physics (97th edition)[*][[CRC Handbook of Chemistry and Physics (97th edition) |​]], p. 6-244  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ GESTIS database, accesat în  
  3. ^ en „nonan - date sumare”. PubChem Compound. USA: Centrul Național pentru Informații din Biotehnologie. . Identification and Related Records. Accesat în . 
  4. ^ „Cei 75 de izomeri ai decanului”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Situl Krüss (8.10.2009)