Fluoren
| Fluoren | |
 | |
 | |
 | |
| Nume IUPAC | 9H-fluoren |
|---|---|
| Identificare | |
| Număr CAS | 86-73-7 |
| ChEMBL | CHEMBL16236 |
| PubChem CID | 6853 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | C13H10 |
| Masă molară | 166,223 g/mol |
| Punct de topire | 116-117 °C |
| Punct de fierbere | 295 °C |
| Solubilitate | în apă: 1,992 mg/L; solubil în solvenți organici (CS2, eter, benzen, toluen, acetonă |
| Aciditate (pKa) | 22,6 |
| Temperatură de aprindere | 152 °C |
| Pericol | |
 | |
| Fraze R | R50/53 |
| Fraze S | S60, S61 |
 Atenție | |
| NFPA 704 | |
1
1
0
| |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Fluorenul este o hidrocarbură aromatică policiclică. Acest compus formează cristale care prezintă un miros aromatic, asemănător celui de naftalină. Poate fi folosit pe post de combustibil. Sub lumină fluorescentă, are o culoare violet-albăstruie [1], de unde vine și denumirea sa. Este insolubil în apă, dar este solubil în benzen și eter. Este izomer cu fenalenul și are caracter aromatic.
Obținere
[modificare | modificare sursă]În scopuri comerciale, poate fi obținut prin distilări ale gudronelor de cărbune de pământ (în acest caz de antracen). Se obține prin încălzirea la temperaturi înalte a difenilmetanului.[1]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- 1 2 C.D.Nenițescu Chimie Organică, vol. I, ediția a VII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1973, pag. 326, 246, 370
 |
Acest articol despre chimia organică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |