Acetilenă
| Acetilenă | |
 Formula structurală | |
 | |
 | |
| Denumiri | |
|---|---|
| Alte denumiri | Etină |
| Identificare | |
| Număr CAS | 74-86-2 |
| ChEMBL | CHEMBL116336 |
| PubChem CID | 6326 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | C2H2 |
| Aspect | gaz incolor |
| Masă molară | 26,04 g/mol |
| Proprietăți | |
| Densitate | 1,175 g/l |
| Starea de agregare | gazoasă |
| Punct de topire | −80,8 °C |
| Punct de fierbere | −84 °C (sublimă) |
| Solubilitate | în apă și bună în acetonă |
| Pericol | |
 | |
| Fraze R | R5, R6, R12 |
| Fraze S | (S2), S9, S16, S33 |
  Pericol | |
| NFPA 704 | |
4
0
3
| |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Acetilena (nume sistematic etină) este o hidrocarbură alifatică nesaturată, cu o triplă legătură, descoperită de Humphry Davy în 1836 și sintetizată din elemente de Marcellin Berthelot în 1862; este un gaz incolor, fără miros în stare pură, foarte solubil în acetonă. Formează acetiluri de cupru, argint și mercur. Dă reacții de adiție, de polimerizare etc. Se poate obține prin reacția dintre carbura de calciu (carbid) și apă sau din metan, prin oxidare parțială cu oxigen ori prin cracare în arc electric.
Este un compus de mare importanță, constituind baza pentru obținerea unui număr foarte mare de compuși în industria chimică. Din acetilenă se prepară aldehida acetică, acetona, clorura de vinil, acetatul de vinil, vinilacetilena, nitrilul acrilic.
Se folosește de asemenea la sudura oxiacetilenică și la iluminat. Acetilena se păstrează în tuburi sub presiune. În 1962, în R.P.R. se fabrica la Râșnov din gaz metan, iar la Turda (reg. Cluj) și Târnăveni (reg. Mureș) din carbid.
Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]
Polimerizare[modificare | modificare sursă]
Acetilena poate suferi reacții de polimerizare, pentru a se obține compuși ciclici: benzenul (prin trimerizare) și ciclooctatetraena (prin tetramerizare):
Siguranță[modificare | modificare sursă]
Acetilena este foarte periculoasă, deoarece este reactivă și se aprinde ușor, datorită legăturilor triple (dintre atomii de carbon.)
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică Română, 1974, p 10
| |||||
- ^ „Acetilenă”, Ethyne (în engleză), PubChem, accesat în
