Pornografie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pictură de Édouard-Henri Avril

Pornografie este un termen care desemnează o lucrare artistică, precum o scriere, un desen, o gravură, o fotografie sau un film, care prezintă scene explicite destinate a fi comunicate publicului[1] cu scopul excitării și satisfacerii sexuale.

Etimologia[modificare | modificare sursă]

Cuvântul pornografie derivă din limba greacă πορνογράφος / pornografos având înțelesul de a scrie despre prostituate, fiind la rândul său compus din πόρνη /pórnê, cu înțelesul de prostituată și γράφω /gráfô, cu înțelesul de a picta, a scrie, a descrie. Cuvântul grec πόρνη /pórnê la rândul său provine dintr-un cuvânt Indo-European cu înțelesul a vinde, făcând referire directă la faptul că prostituatele pun în vânzare trupul lor.

Istoric[modificare | modificare sursă]

S-ar putea spune ca pornografia e la fel de veche precum pământul. În timpuri preistorice se desenau sau se făceau statui cu caracteristice sexuale exagerate: sâni enormi precum Venus din paleolitic sau membre proeminente. Dar în acea epocă intenția acestor reprezentări nu era să excite sexual, ci să ceară fertilitate și recolte bune.

În India există temple hinduse clădite cu mai mult de 2500 de ani în urmă, care au cu decorațiuni în relief sau sculpturi ce arată perechi în momentul copulării. În China s-au descoperit desene și gravuri din epoca dinastiei Chin cu reprezentări din actul sexual. În ruinele cetăților grecești s-au găsit căni cu desene de perechi în momentul actului sexual. S-au găsit de la căni până la ziduri și texte cu o clară intenție erotică.

Farfurie din Grecia Antică

Ruinele cetății Pompei, în sudul Italiei, îngropată de o erupție vulcanică din anul 78 după Hristos, sunt ca o capsulă a timpului, care a permis contemporanilor să afla cum se distrau romanii. Resturile principalului bordel al orașului arată numeroase scene de sex.

Apariția creștinismului a transformat manifestările grafice ale sexualității într-un tabu, dar fără ca acestea să dispară cu totul. Ele au reapărut în timpul Renașterii sub o formă deschisă sau disimulată. Sculptura pe care a făcut-o Bernini reprezentând-o pe Tereza de Ávila o înfățișează pe aceasta într-o poziție pe care mulți o interpretează ca un extaz orgasmic. În concret, extazul mistic se consideră echivalentul spiritual al orgasmului fizic.

Pornografia, așa cum este cunoscută în ziua de azi, a apărut o dată cu apariția fotografiei. După puțini ani după ce Daguerre a inventat dagherotipia se făceau deja primele fotografii de nuduri și primele fotografii de perechi în momentul actului sexual. În Marea Britanie există o fotografie făcută în jurul anului 1890 care arată o femeie făcând felație unui bărbat, ceea ce ar fi prima fotografie pornografică dintr-o țară anglo-saxonă. Inventarea cinematografului a mărit producerea pornografiei, mai ales după al Doilea Război Mondial în Statele Unitele așa-numita revoluție sexuală a anilor 60 a permis ca tema sexualității să se discute mai deschis. O consecință indirectă a acestor schimbări sociale a fost creșterea producției grafice a materialului cu conținut erotic.

Impact social[modificare | modificare sursă]

Liberalizarea pornografiei nu a dus la creșterea numărului de violuri, ci dimpotrivă, rata violurilor a scăzut după liberalizarea pornografiei.[2][3][4][5][6][7][8]

Majoritatea bărbaților din SUA sunt consumatori de porno (o dată pe lună sau mai des).[9][10][11][12][13] Conform The Huffington Post, 70% dintre bărbați și 30% dintre femei se uită la porno.[14]

Conform unui studiu din 2002, majoritatea populației Norvegiei folosește pornografie.[15]

Argumente conservatoare[modificare | modificare sursă]

Argumente conservatoare susținând cenzurarea materialelor de tip pornografic s-au asociat cu ideea că pornografia este „un material cu conținut explicit sexual, menit a trezi în consumatori un ecou sexual care este dăunător într-un anumit fel”.[16]

Lyman Stone scriind pentru revista evanghelică Christianity Today a declarat că „Bărbații protestanți care merg des la biserică sunt practic singurii bărbați din SUA care rezistă față de norma culturală de a folosi pornografie în mod frecvent.”[9]

Viziunea liberală[modificare | modificare sursă]

Ca o reacție împotriva acestor tipuri de argumente, liberali precum John Stuart Mill,[17] au susținut că cenzura de acest tip este un pericol la adresa libertății de exprimare a indivizilor.[18]

Liberalii consideră că pericolul cenzurării constă în dificultatea de a formula o definiție exactă a pornografiei, ceea ce ar duce la o pantă alunecoasă în ceea ce privește interzicerea diferitelor materiale.

Liberalism și feminism[modificare | modificare sursă]

Dezbaterea actuală se desfășoară între mișcarea liberală și o anumită parte din cea feministă, unele feministe considerând că pornografia este un afront adus demnității unei femei și că ar trebui interzisă prin lege.[19] Există și feministe care sunt de acord cu pornografia,[20] cum sunt Betty Friedan, Kate Millett, Karen DeCrow, Wendy Kaminer și Jamaica Kincaid.[21]

Argumente medicale[modificare | modificare sursă]

Adicția de pornografie nu este o tulburare recunoscută.[22] DSM-5 nu recunoaște nicio adicție, acestea fiind înlocuite de tulburări de control al impulsului.[23] DSM-5 nu admite că a consuma pornografie ar fi o problemă de sănătate.[24]

ICD-11 admite existența tulburării de comportament sexual compulsiv dar nu folosește modelul adicției.[25] OMS pentru această tulburare nu recunoaște diagnosticul de adicție sexuală.[26][27][28] Probabil există „compulsie de porno/masturbare”, dar nu este dovedit că există „adicție de porno/masturbare”.[29][30]

„Deși există o anumită literatură cu privire la formele tradiționale de mass-media (de exemplu, televiziune, radio, reviste), cercetarea empirică care examinează impactul expunerii la materiale sexuale non-violente asupra copiilor este extrem de limitată.[31]
—National Academy of Sciences, Youth, Pornography, and the Internet

Presupusele efecte negative ale vizionării pornografiei de către copii/adolescenți au rămas nedovedite.[32][33] Rolul pe care vizionarea de pornografie îl joacă în dezvoltarea copiilor și tinerilor este necunoscut, datorită lipsei de cercetări empirice pe tema asta.[34] Există probleme etice majore cu a face astfel de cercetări.[35] Deoarece astfel de probleme sunt un obstacol redutabil, probabil că aceste cercetări nu vor fi permise, deci nu vom ști niciodată.[36][37] Rory Reid (UCLA) a declarat „Universitățile nu vor ca numele lor să apară pe prima pagină a ziarelor legat de un studiu neetic care expune minorii la porno.”[36][37]

Potrivit lui Gunter de Win, un profesor universitar belgian și cercetător sexual, referitor la disfuncția erectilă presupus indusă de pornografie (PIED): „Pur și simplu, respondenții care urmăresc 60 de minute pe săptămână și cred că sunt dependenți au fost mai predispuși să raporteze disfuncții sexuale decât persoanele fără astfel de griji care privesc 160 minute săptămânal.”[38][39]

Autorii unui manual universitar introductiv de psihologie Coon, Mitterer și Martini, menționând în treacăt NoFap, discută de pornografie drept „stimul supranormal”, dar folosesc modelul compulsiei și nu pe cel al adicției.[40] The Daily Dot și Der Spiegel au făcut legături între NoFap, inceli, asasinate recente din SUA și cuib de dezvoltare a terorismului autohton.[41][42] Grupări creștine de extrema dreaptă cu ideologie de naționalism alb și neonazism au trimis amenințări cu moartea managerilor Pornhub și actrițelor porno, asociindu-se cu grupări contra traficului de exploatare sexuală și contra pornografiei.[43]

Conform profesoarei universitare E.T.M. Laan⁠(nl), sexolog de la Centrul Medical Academic din Amsterdam, de obicei dreapta religioasă americană este cea care susține existența adicției de pornografie și a problemelor de sănătate produse de a privi porno, iar astfel de susțineri sunt rare (neobișnuite) din partea sexologilor.[44]

Majoritatea covârșitoare a tuturor site-urilor web și canalelor YouTube dedicate propagandei anti-masturbare și anti-dependență de porno, inclusiv canalele și site-urile web care susțin NoFap, sunt, potrivit mai multor surse, deținute de fundamentaliști religioși de extremă dreaptă și inerantiști biblici conservatori și sunt, de asemenea, în întregime de natură politică.[45][46]

Psihologii, medicii și oamenii de științe sociale au observat că obsesia tradițională creștină de a combate activitățile sexuale, inclusiv masturbarea,[47][48][49][50][51] este nesănătoasă și problematică, iar acest lucru este valabil și pentru activismul secular al anti-pornografiei și anti-masturbării,[52][53] inclusiv al legislativelor din 16 state din SUA care au declarat că pornografia este o „criză de sănătate publică”.[52][54]

Asociația Americană de Psihiatrie⁠(en) respinsese deja, înainte de momentul respectiv, o astfel de panică morală („truc publicitar politic”)[52] în DSM-5 (din anul 2013),[24] iar DSM-5-TR va fi lansat în martie 2022 și a revizuit semnificativ caracteristicle diagnostice pentru tulburările legate de sex și gen.[55]

DSM-5-TR, publicat în martie 2022, nu recunoaște diagnosticul de adicție/compulsie sexuală.[56][57]

ICD-11 a adăugat pornografia la CSBD.[58] Aceasta este însă o tulburare de control al impulsurilor, nu o tulburare adictivă.[58]

Industria pornografică[modificare | modificare sursă]

Turnarea unui film porno

Conform datelor din anul 2011, din totalitatea site-urilor care există pe internet, 12% par să fie cu caracter pornografic.[59] În fiecare secundă, aproape 30.000 de utilizatori se uită la imagini cu caracter pornografic pe internet.[59] În Statele Unite, există 40 de milioane de utilizatori care consumă cu regularitate conținut pornografic, iar ca venituri, un dolar din doi generat de industrie este cheltuit de un american.[59] Unul din 3 americani care se uită la imagini porno este femeie.[59]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Pornografie”. dexonline.ro. Accesat în . 
  2. ^ Pornography, Sex Crime, and Public Policy by Berl Kutchinsky.
  3. ^ Kutchinsky, Berl (). „The Effect of Easy Availability of Pornography on the Incidence of Sex Crimes: The Danish Experience”. Journal of Social Issues. Wiley. 29 (3): 163–181. doi:10.1111/j.1540-4560.1973.tb00094.x. ISSN 0022-4537. 
  4. ^ Diamond, Milton (). „Pornography, public acceptance and sex related crime: A review”. International Journal of Law and Psychiatry. Elsevier BV. 32 (5): 304–314. doi:10.1016/j.ijlp.2009.06.004. ISSN 0160-2527. PMID 19665229. 
  5. ^ Slade, Joseph W. (). Pornography and Sexual Representation: A Reference Guide. Greenwood Press. p. 997. ISBN 978-0-313-31521-3. 
  6. ^ Kutschinsky, Berl (). Studies on Pornography and Sex Crimes in Denmark: A Report to the US Presidential Commission on Obscenity and Pornography. New Social Science Monographs. ISBN 978-87-7034-041-0. 
  7. ^ Kendall, Todd D. (iulie 2007). „Pornography, rape and the internet” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  8. ^ D'Amato, Anthony (). „Porn Up, Rape Down”. Elsevier BV. doi:10.2139/ssrn.913013. ISSN 1556-5068. 
  9. ^ a b Stone, Lyman (). Harrell, Daniel M., ed. „Conservative Protestant Men Are Still Resisting Porn”. Christianity Today. Carol Stream, Illinois. ISSN 0009-5753. Arhivat din original la . Accesat în . By contrast, Protestant men today who attend church regularly are basically the only men in America still resisting the cultural norm of regularized pornography use. 
  10. ^ Brenner, Grant Hilary (). „When Is Porn Use a Problem?”. Psychology Today. Accesat în . 
  11. ^ Ritzenhoff, K.A.; Hermes, K.A. (). Sex and Sexuality in a Feminist World. EBSCO ebook academic collection. Cambridge Scholars. p. 102. ISBN 978-1-4438-0426-4. 
  12. ^ Grubbs, Joshua B.; Perry, Samuel L.; Grant Weinandy, Jennifer T.; Kraus, Shane W. (). „Porndemic? A Longitudinal Study of Pornography Use Before and During the COVID-19 Pandemic in a Nationally Representative Sample of Americans”. Archives of Sexual Behavior. Springer Science and Business Media LLC. doi:10.1007/s10508-021-02077-7. ISSN 0004-0002. PMC 8288831Accesibil gratuit. PMID 34282505. At baseline, 43.4% of participants reported not having viewed pornography in the past year and 38% of participants reported using pornography, on average, at least once per month (59% of men and 21% of women). 
  13. ^ Regnerus, Mark; Gordon, David; Price, Joseph (). „Documenting Pornography Use in America: A Comparative Analysis of Methodological Approaches”. The Journal of Sex Research. Informa UK Limited. 53 (7): 873–881. doi:10.1080/00224499.2015.1096886. ISSN 0022-4499. PMID 26683998. If estimates generated from the RIA or NFSS are more valid, then pornography use is—or perhaps has become—a common and frequent experience among men, with just under half of all men using pornography in an average week. It is also not an uncommon or infrequent occurrence for women, with nearly one in five reporting pornography use in the past week. 
  14. ^ Kleinman, Alexis (). „Porn Sites Get More Visitors Than Netflix, Amazon And Twitter Combined”. HuffPost. Accesat în . 
  15. ^ Træen, Bente; Spitznogle, Kristin; Beverfjord, Alexandra (mai 2004). „Attitudes and Use of Pornography in the Norwegian Population 2002”. The Journal of Sex Research. Taylor & Francis, Ltd. 41 (2): 193–200. doi:10.1080/00224490409552227. ISSN 0022-4499. JSTOR 3813653. PMID 15326544. 
  16. ^ West, Caroline (). „Pornography and Censorship”. Stanford Encyclopedia of Philosophy. Accesat în . 
  17. ^ Emil Socaciu, John Stuart Mill[nefuncțională].
  18. ^ Argumentul se regăsește în lucrarea "Despre libertate".
  19. ^ Popeangă, Amalia (martie 2004). „Cadran politic - Idei contemporane - Feminismul”. cadranpolitic.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ McElroy, Wendy (). „A Feminist Defense of Pornography”. Free Inquiry. 17 (4). ISSN 0272-0701. Arhivat din original în . Accesat în . 
  21. ^ Carol, Avedon. „The Harm of Porn: Just Another Excuse to Censor”. The Law. London (June-July-August 1995). ISSN 1360-807X. 
  22. ^ Duffy, Athena; Dawson, David L.; das Nair, Roshan (). „Pornography Addiction in Adults: A Systematic Review of Definitions and Reported Impact” (PDF). The Journal of Sexual Medicine. 13 (5): 760–777. doi:10.1016/j.jsxm.2016.03.002. ISSN 1743-6109. PMID 27114191. 
  23. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. p. 485. ISBN 978-0-89042-555-8. Note that the word addiction is not applied as a diagnostic term in this classification, although it is in common usage in many countries to describe severe problems related to compulsive and habitual use of substances. 
  24. ^ a b Weir, Kirsten (aprilie 2014). „Is pornography addictive?”. Monitor on Psychology (în engleză). 45 (4): 46. ISSN 1529-4978. OCLC 612512821. Arhivat din original la . 
  25. ^ Ley, David J. (). „Compulsive Sexual Behavior Disorder in ICD-11”. Psychology Today. Accesat în . 
  26. ^ Sassover, Eli; Weinstein, Aviv (). „Should compulsive sexual behavior (CSB) be considered as a behavioral addiction? A debate paper presenting the opposing view”. Journal of Behavioral Addictions. Akademiai Kiado Zrt. doi:10.1556/2006.2020.00055. ISSN 2062-5871. 
  27. ^ a verified Counsellor or Therapist (). „Do I have compulsive sexual behaviour?”. Counselling Directory. Accesat în . "Materials related to the ICD-11 make very clear that CSBD is not intended to be interchangeable with 'sex addiction', but rather is a substantially different diagnostic framework." ICD-11. World Health Organisation. 
  28. ^ Neves, Silva (). Compulsive Sexual Behaviours: A Psycho-Sexual Treatment Guide for Clinicians. Taylor & Francis. p. 14. ISBN 978-1-000-38710-0. Accesat în . materials in ICD-11 make very clear that CSBD is not intended to be interchangeable with sex addiction, but rather is a substantially different diagnostic framework 
  29. ^ Pietrangelo, Ann (). Legg, Timothy J., ed. „How to Identify and Treat a Pornography Addiction”. Healthline. Accesat în . 
  30. ^ Ferguson, Sian (). Litner, Jennifer, ed. „Is 'Masturbation Addiction' Possible?”. Healthline. Accesat în . 
  31. ^ Thornburgh, Dick; Lin, Herbert S., ed. (). Youth, pornography and the Internet. Washington, D.C: National Academy Press. p. 155. ISBN 978-0-309-08274-7. OCLC 52856244. Although some literature exists on traditional forms of media (e.g., television, radio, magazines), the empirical research that examines the impact on children of exposure to non-violent sexual material is extremely limited. 
  32. ^ Blumner, Robyn E. (). „Moralists wrongfully punish youth for being curious about sex”. St. Petersburg Times. St. Petersburg, Florida. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Heins, Marjorie (). Not in Front of the Children: 'Indecency,' Censorship, and the Innocence of Youth. Rutgers University Press. pp. 80, 86. ISBN 978-0-8135-4388-8. 
  34. ^ Brown, Jennifer A.; Wisco, Jonathan J. (). „The components of the adolescent brain and its unique sensitivity to sexually explicit material”. Journal of adolescence. Elsevier BV. 72: 10–13. doi:10.1016/j.adolescence.2019.01.006. ISSN 0140-1971. PMID 30754014. Conclusions: The literature suggests that the adolescent brain may indeed be more sensitive to sexually explicit material, but due to a lack of empirical studies this question cannot be answered definitively. [...] 
  35. ^ Binik, Yitzchak M.; Mah, Kenneth; Kiesler, Sara (). „Ethical issues in conducting sex research on the internet”. Journal of Sex Research. Informa UK Limited. 36 (1): 82–90. doi:10.1080/00224499909551971. ISSN 0022-4499. 
  36. ^ a b Segal, David (). „Does porn harm children?”. Dallas News. Accesat în . 
  37. ^ a b Segal, David (). „Opinion - Does Porn Hurt Children?”. The New York Times. Accesat în . 
  38. ^ Boom, Daniel Van (). „Porn addiction is ruining lives, but scientists aren't convinced it's real”. CNET. Accesat în . 
  39. ^ Jacobs, Tim; Geysemans, Björn; Van Hal, Guido; Glazemakers, Inge; Fog-Poulsen, Kristian; Vermandel, Alexandra; De Wachter, Stefan; De Win, Gunter (). „Is online pornography consumption linked to offline sexual dysfunction in young men? A multivariate analysis based on an international web-based survey. (Preprint)”. JMIR Public Health and Surveillance. JMIR Publications Inc. doi:10.2196/32542. ISSN 2369-2960. PMID 34534092. Conclusions: This prevalence of ED in young men is alarmingly high and the results of presented study suggest a significant association with PPC. 
  40. ^ Coon, Dennis; Mitterer, John O.; Martini, Tanya S. (). Psychology: Modules for Active Learning. Cengage Learning. pp. 413–414. ISBN 978-1-337-51708-9. 
  41. ^ Valens, Ana (). „It's easy to see the role 'NoFap' played in yesterday's violence against Asian women”. The Daily Dot. Accesat în . 
  42. ^ Rosenbach, Marcel; Müller, Ann-Katrin; Höfner, Roman; Baumgärtner, Maik; Spiegel, Der (). „Hatred Against Women: The Dark World of Extremist Misogyny”. DER SPIEGEL. Accesat în . 
  43. ^ Cole, Samantha (). „The Crusade Against Pornhub Is Going to Get Someone Killed”. VICE. Accesat în . 
  44. ^ van der Veen, Casper (). 'Erectieproblemen bij jongeren door porno op internet' - NRC”. Accesat în . 
  45. ^ Burnett, Scott (mai 2021). Barber, Kristen; Bridges, Tristan; Nelson, Joseph Derrick, ed. „The Battle for "NoFap": Myths, Masculinity, and the Meaning of Masturbation Abstention”. Men and Masculinities. SAGE Publications: 1–20. doi:10.1177/1097184X211018256Accesibil gratuit. ISSN 1552-6828. LCCN 98659253. OCLC 321242407. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  46. ^ Ley, David J. (). „Is One Sexual Behavior Triggering Certain Groups?”. Psychology Today. Accesat în . 
  47. ^ Mbuwayesango, Dora R. () [2015]. „Part III: The Bible and Bodies – Sex and Sexuality in Biblical Narrative”. În Fewell, Danna N. The Oxford Handbook of Biblical Narrative. Oxford and New York: Oxford University Press. pp. 456–465. doi:10.1093/oxfordhb/9780199967728.013.39. ISBN 9780199967728. LCCN 2015033360. 
  48. ^ Gnuse, Robert K. (mai 2015). „Seven Gay Texts: Biblical Passages Used to Condemn Homosexuality”. Biblical Theology Bulletin. SAGE Publications on behalf of Biblical Theology Bulletin Inc. 45 (2): 68–87. doi:10.1177/0146107915577097. ISSN 1945-7596. 
  49. ^ Sauer, Michelle M. (). „The Unexpected Actuality: "Deviance" and Transgression”. Gender in Medieval Culture. London: Bloomsbury Academic. pp. 74–78. doi:10.5040/9781474210683.ch-003. ISBN 978-1-4411-2160-8. 
  50. ^ Frontain, Raymond-Jean (). „Introduction”. În Frontain, Raymond-Jean. Reclaiming the Sacred: The Bible in Gay and Lesbian Culture (ed. 2nd). New York and London: Harrington Park Press. pp. 1–24, 53, 55. ISBN 9781560233558. LCCN 2002068889. 
  51. ^ Palmer, Randall; Winner, Lauren F. () [2002]. „Protestants and Homosexuality”. Protestantism in America. Columbia Contemporary American Religion Series. New York: Columbia University Press. pp. 149–178. ISBN 9780231111317. LCCN 2002023859. 
  52. ^ a b c Nelson, Kimberly M.; Rothman, Emily F. (februarie 2020). Morabia, Alfredo, ed. „Should Public Health Professionals Consider Pornography a Public Health Crisis?”. American Journal of Public Health. American Public Health Association. 110 (2): 151–153. doi:10.2105/AJPH.2019.305498Accesibil gratuit. ISSN 1541-0048. PMC 6951382Accesibil gratuit. PMID 31913670. 
  53. ^ Rothman, Emily F. (). „Pornography as a US Public Health Problem”. Pornography and Public Health. Oxford and New York: Oxford University Press. pp. 1–15. doi:10.1093/oso/9780190075477.003.0001. ISBN 9780190075477. LCCN 2021013439. 
  54. ^ Quinn, Mattie (). „Is Porn a Public Health Crisis? 16 States Say Yes”. Governing. Accesat în . 
  55. ^ Moran, Mark (). „Updated DSM-5 Text Revisions to Be Released in March”. Psychiatric News. American Psychiatric Association Publishing. 57 (01). doi:10.1176/appi.pn.2022.1.20. ISSN 0033-2704. 
  56. ^ American Psychiatric Association (). „Conditions for Further Study”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR(tm)). G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. American Psychiatric Association Publishing. p. 916. ISBN 978-0-89042-576-3. Excessive use of the Internet not involving playing of online games (e.g., excessive use of social media, such as Facebook; viewing pornography online) is not considered analogous to Internet gaming disorder, and future research on other excessive uses of the Internet would need to follow similar guidelines as suggested herein. Excessive gambling online may qualify for a separate diagnosis of gambling disorder. 
  57. ^ American Psychiatric Association (). „Substance-Related and Addictive Disorders”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR(tm)). G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. American Psychiatric Association Publishing. p. 543. ISBN 978-0-89042-576-3. In addition to the substance-related disorders, this chapter also includes gambling disorder, reflecting evidence that gambling behaviors activate reward systems similar to those activated by drugs of abuse and that produce some behavioral symptoms that appear comparable to those produced by the substance use disorders. Other excessive behavioral patterns, such as Internet gaming (see “Conditions for Further Study”), have also been described, but the research on these and other behavioral syndromes is less clear. Thus, groups of repetitive behaviors, sometimes termed behavioral addictions (with subcategories such as “sex addiction,” “exercise addiction,” and “shopping addiction”), are not included because there is insufficient peer-reviewed evidence to establish the diagnostic criteria and course descriptions needed to identify these behaviors as mental disorders. 
  58. ^ a b „ICD-11 for Mortality and Morbidity Statistics 6C72 Compulsive sexual behaviour disorder”. ICD-11. Accesat în . 
  59. ^ a b c d „Surprinzător: industria porno face 3.000 de dolari pe secundă > Capital.ro”. capital.ro. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de pornografie

Legături externe[modificare | modificare sursă]