Pornografie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Pictură de Édouard-Henri Avril

Pornografie este un termen care desemnează o lucrare artistică, precum o scriere, un desen, o fotografie sau o gravură, care prezintă scene explicite destinate a fi comunicate publicului[1] cu scopul excitării și satisfacerii sexuale a publicului.

Etimologia[modificare | modificare sursă]

Cuvântul pornografie derivă din limba greacă πορνογράφος / pornografos având înțelesul de a scrie despre prostituate, fiind la rândul său compus din πόρνη /pórnê, cu înțelesul de prostituată și γράφω /gráfô, cu înțelesul de a picta, a scrie, a descrie. Cuvântul grec πόρνη /pórnê la rândul său provine dintr-un cuvânt Indo-European cu înțelesul a vinde, făcând referire directă la faptul că prostituatele pun în vânzare trupul lor.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Venus din Willendorf

S-ar putea spune ca pornografia e la fel de veche precum pământul. În timpuri preistorice se desenau sau se făceau statui cu caracteristice sexuale exagerate: sâni enormi precum Venus din paleolitic sau membre proeminente. Dar în acea epocă intenția acestor reprezentări nu era să excite sexual, ci să ceară fertilitate și recolte bune.

În India există temple hinduse clădite cu mai mult de 2500 de ani în urmă, care au cu decorațiuni în relief sau sculpturi ce arată perechi în momentul copulării. În China s-au descoperit desene și gravuri din epoca dinastiei Chin cu reprezentări din actul sexual. În ruinele cetăților grecești s-au găsit căni cu desene de perechi în momentul actului sexual. S-au găsit de la căni până la ziduri și texte cu o clară intenție erotică.

Farfurie din Grecia antică

Ruinele cetății Pompei, în sudul Italiei, îngropată de o erupție vulcanică din anul 78 după Hristos, sunt ca o capsulă a timpului, care a permis contemporanilor să afla cum se distrau romanii. Resturile principalului bordel al orașului arată numeroase scene de sex.

Apariția creștinismului a transformat manifestările grafice ale sexualității într-un tabu, dar fără ca acestea să dispară cu totul. Ele au reapărut în timpul Renașterii sub o formă deschisă sau disimulată. Sculptura pe care a făcut-o Bernini reprezentând-o pe Tereza de Ávila o înfățișează pe aceasta într-o poziție pe care mulți o interpretează ca un extaz orgasmic. În concret, extazul mistic se consideră echivalentul spiritual al orgasmului fizic.

Pornografia, așa cum este cunoscută în ziua de azi, a apărut o dată cu apariția fotografiei. După puțini ani după ce Daguerre a inventat dagherotipia se făceau deja primele fotografii de nuduri și primele fotografii de perechi în momentul actului sexual. În Marea Britanie există o fotografie făcută în jurul anului 1890 care arată o femeie făcând felație unui bărbat, ceea ce ar fi prima fotografie pornografică dintr-o țară anglo-saxonă. Inventarea cinematografului a mărit producerea pornografiei, mai ales după al Doilea Război Mondial în Statele Unitele așa-numita revoluție sexuală a anilor 60 a permis ca tema sexualității să se discute mai deschis. O consecință indirectă a acestor schimbări sociale a fost creșterea producției grafice a materialului cu conținut erotic.

Impact social[modificare | modificare sursă]

Liberalizarea pornografiei nu a dus la creșterea numărului de violuri, ci dimpotrivă, rata violurilor a scăzut după liberalizarea pornografiei.[2][3][4][5][6][7][8]

Argumente conservatoare[modificare | modificare sursă]

Argumente conservatoare susținând cenzurarea materialelor de tip pornografic s-au asociat cu ideea că pornografia este „un material cu conținut explicit sexual, menit a trezi în consumatori un ecou sexual care este dăunător într-un anumit fel”.[9]

Viziunea liberală[modificare | modificare sursă]

Ca o reacție împotriva acestor tipuri de argumente, liberali precum John Stuart Mill,[10] au susținut că cenzura de acest tip este un pericol la adresa libertății de exprimare a indivizilor.[11]

Liberalii consideră că pericolul cenzurării constă în dificultatea de a formula o definiție exactă a pornografiei, ceea ce ar duce la o pantă alunecoasă în ceea ce privește interzicerea diferitelor materiale.

Liberalism și feminism[modificare | modificare sursă]

Dezbaterea actuală se desfășoară între mișcarea liberală și o anumită parte din cea feministă, unele feministe considerând că pornografia este un afront adus demnității unei femei și că ar trebui interzisă prin lege.[12] Există și feministe care sunt de acord cu pornografia,[13] cum sunt Betty Friedan, Kate Millett, Karen DeCrow, Wendy Kaminer și Jamaica Kincaid.[14]

Argumente medicale[modificare | modificare sursă]

Adicția de pornografie nu este o tulburare recunoscută.[15] DSM-5 nu recunoaște nicio adicție, acestea fiind înlocuite de tulburări de control al impulsului.[16] DSM-5 nu admite că a consuma pornografie ar fi o problemă de sănătate.[17]

ICD-11 admite existența tulburării de comportament sexual compulsiv dar nu folosește modelul adicției.[18]

Presupusele efecte negative ale vizionării pornografiei de către copii/adolescenți au rămas nedovedite.[19][20] Rolul pe care vizionarea de pornografie îl joacă în dezvoltarea copiilor și tinerilor este necunoscut, datorită lipsei de cercetări empirice pe tema asta.[21]

Autorii unui manual universitar introductiv de psihologie Coon, Mitterer și Martini, menționând în treacăt NoFap, discută de pornografie drept „stimul supranormal”, dar folosesc modelul compulsiei și nu pe cel al adicției.[22] The Daily Dot și Der Spiegel au făcut legături între NoFap, asasinate recente din SUA și cuib de dezvoltare a terorismului autohton.[23][24]

Conform profesoarei universitare E.T.M. Laan, sexolog de la Centrul Medical Academic din Amsterdam, de obicei dreapta religioasă americană este cea care susține existența adicției de pornografie și a problemelor de sănătate produse de a privi porno, iar astfel de susțineri sunt rare (neobișnuite) din partea sexologilor.[25]

Industria pornografică[modificare | modificare sursă]

Din totalitatea site-urilor care există pe internet, 12% par să fie cu caracter pornografic[26]. În fiecare secundă, aproape 30.000 de utilizatori se uită la imagini cu caracter pornografic pe internet[26]. În Statele Unite, există 40 de milioane de utilizatori care consumă cu regularitate conținut pornografic, iar ca venituri, un dolar din doi generat de industrie este cheltuit de un american[26]. Unul din 3 americani care se uită la imagini porno este femeie[26].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Pornografie”. dexonline.ro. Accesat în . 
  2. ^ Pornography, Sex Crime, and Public Policy by Berl Kutchinsky.
  3. ^ Kutchinsky, Berl (). „The Effect of Easy Availability of Pornography on the Incidence of Sex Crimes: The Danish Experience”. Journal of Social Issues. Wiley. 29 (3): 163–181. doi:10.1111/j.1540-4560.1973.tb00094.x. ISSN 0022-4537. 
  4. ^ Diamond, Milton (). „Pornography, public acceptance and sex related crime: A review”. International Journal of Law and Psychiatry. Elsevier BV. 32 (5): 304–314. doi:10.1016/j.ijlp.2009.06.004. ISSN 0160-2527. PMID 19665229. 
  5. ^ Slade, Joseph W. (). Pornography and Sexual Representation: A Reference Guide. Greenwood Press. p. 997. ISBN 978-0-313-31521-3. 
  6. ^ Kutschinsky, Berl (). Studies on Pornography and Sex Crimes in Denmark: A Report to the US Presidential Commission on Obscenity and Pornography. New Social Science Monographs. ISBN 978-87-7034-041-0. 
  7. ^ Kendall, Todd D. (iulie 2007). „Pornography, rape and the internet” (PDF). Accesat în . 
  8. ^ D'Amato, Anthony (). „Porn Up, Rape Down”. Elsevier BV. doi:10.2139/ssrn.913013. ISSN 1556-5068. 
  9. ^ West, Caroline (). „Pornography and Censorship”. Stanford Encyclopedia of Philosophy. Accesat în . 
  10. ^ Emil Socaciu, John Stuart Mill[nefuncțională].
  11. ^ Argumentul se regăsește în lucrarea "Despre libertate".
  12. ^ Popeangă, Amalia (martie 2004). „Cadran politic - Idei contemporane - Feminismul”. cadranpolitic.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ McElroy, Wendy (). „A Feminist Defense of Pornography”. Free Inquiry. 17 (4). ISSN 0272-0701. Arhivat din original în . Accesat în . 
  14. ^ Avedon Carol, „The Harm of Porn: Just Another Excuse to Censor”. www.fiawol.demon.co.uk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Duffy, Athena; Dawson, David L.; das Nair, Roshan (). „Pornography Addiction in Adults: A Systematic Review of Definitions and Reported Impact” (PDF). The Journal of Sexual Medicine. 13 (5): 760–777. doi:10.1016/j.jsxm.2016.03.002. ISSN 1743-6109. PMID 27114191. 
  16. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. p. 485. ISBN 978-0-89042-555-8. Note that the word addiction is not applied as a diagnostic term in this classification, although it is in common usage in many countries to describe severe problems related to compulsive and habitual use of substances. 
  17. ^ Weir, Kirsten (aprilie 2014). „Is pornography addictive?”. Monitor on Psychology (în engleză). 45 (4): 46. ISSN 1529-4978. OCLC 612512821. Arhivat din original la . 
  18. ^ Ley, David J. (). „Compulsive Sexual Behavior Disorder in ICD-11”. Psychology Today. Accesat în . 
  19. ^ Blumner, Robyn E. (). „Moralists wrongfully punish youth for being curious about sex”. St. Petersburg Times. St. Petersburg, Florida. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Heins, Marjorie (). Not in Front of the Children: 'Indecency,' Censorship, and the Innocence of Youth. Rutgers University Press. pp. 80, 86. ISBN 978-0-8135-4388-8. 
  21. ^ Brown, Jennifer A.; Wisco, Jonathan J. (). „The components of the adolescent brain and its unique sensitivity to sexually explicit material”. Journal of adolescence. Elsevier BV. 72: 10–13. doi:10.1016/j.adolescence.2019.01.006. ISSN 0140-1971. PMID 30754014. 
  22. ^ Coon, Dennis; Mitterer, John O.; Martini, Tanya S. (). Psychology: Modules for Active Learning. Cengage Learning. pp. 413–414. ISBN 978-1-337-51708-9. 
  23. ^ Valens, Ana (). „It's easy to see the role 'NoFap' played in yesterday's violence against Asian women”. The Daily Dot. Accesat în . 
  24. ^ Rosenbach, Marcel; Müller, Ann-Katrin; Höfner, Roman; Baumgärtner, Maik; Spiegel, Der (). „Hatred Against Women: The Dark World of Extremist Misogyny”. DER SPIEGEL. Accesat în . 
  25. ^ Casper van der Veen (). 'Erectieproblemen bij jongeren door porno op internet' - NRC”. Accesat în . 
  26. ^ a b c d Surprinzător: industria porno face 3.000 de dolari pe secundă, 7 august 2011, capital.ro, accesat la 8 august 2011

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de pornografie

Legături externe[modificare | modificare sursă]