Teorie conspirativă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

O teorie a conspirației este o ipoteză neverificată avansată de un individ sau un grup de indivizi, cu scopul de a comunica o informație drept veridică, demascând o conspirație care ar ascunde acest presupus adevăr. Teoriile conspirației s-au născut pentru a suplini lipsa informațiilor și explicațiilor publice. Cuvântul „teorie” poate fi folosit în mod abuziv, majoritatea teoriilor conspirative fiind mai degrabă ipoteze. Exemplele includ: atentatele din 11 septembrie 2001, înscenarea aselenizărilor sau atacul de la Pearl Harbor. Totuși, cu trecerea timpului, unele teorii s-au dovedit (și altele se vor dovedi) adevărate.

Orice teorie a conspirației se „fabrică” în primul rând pe baza unui subiect învăluit în mister. Acesta poate fi un eveniment neașteptat, incomplet sau neelucidat, un fenomen sau întâmplări ieșite din comun, un personaj sau o comunitate controversată. Este nevoie apoi de un autor sau creator al respectivei teorii, (de obicei este vorba despre un autor „din umbră” - servicii secrete, societăți secrete, sau chiar anumiți ziariști și paparazi). Teoria conspirației este de regulă răspândită prin mijloacele de mass-media disponibile, având publicul larg ca țintă principală.

O teorie a conspirației poate deveni oficial adevărată dacă conspiratorii au pierdut puterea politică și/sau financiară, de exemplu Incendierea Reichstag-ului sau Incidentul Gleiwitz și poate rămâne neadevărată dacă conspiratorii încă sunt la conducere, vezi invadarea Irakului ca urmare a unor presupuse arme chimice. Există și posibilitatea ca o nouă putere politico-financiară să promoveze unele vechi teorii conspirative ca fiind adevărate (și să fabrice dovezi) deși ele nu sunt adevărate.

Tipuri de teorii conspiraționale[modificare | modificare sursă]

Teoriile conspirative vehiculate în ultima sută de ani, pot fi clasificate, în trei tipuri distincte:

  • manipulatoare
  • de conjunctură
  • evenimențiale [1]

Teorii ale conspirației manipulatoare[modificare | modificare sursă]

Teoriile conspirației manipulatoare sunt create și răspândite de serviciile secrete ale unei țări pentru atingerea unor scopuri politice. Acest tip de teorii ale conspirației sunt cel mai ușor de deconspirat după ce regimul politic (de obicei unul de tip totalitar) dispare, arhivele acestuia devenind izvor istoric. Exemple de teorii conspirative manipulatoare sunt Protocoalele înțelepților Sionului, Testamentul lui Petru cel Mare, teoriile despre Illuminati, Biserica Scientologică, virusul SIDA etc.

Teorii ale conspirației de conjunctură[modificare | modificare sursă]

Acestea apar de regulă în mod spontan, pe fondul existenței în mass-media în acel moment a unei anumite teme, exprimată sub forma unei teorii a conspirației: OZN-urile și civilizațiile extraterestre, misiunea Apollo pe Lună etc.

Teorii ale conspirației evenimențiale[modificare | modificare sursă]

Marile evenimente petrecute pe neașteptate și cu deznodământ dramatic care au implicat personaje cu popularitate mondială sau au determinat mutații politice semnificative, au generat întotdeauna teorii ale conspirației: asasinarea președintelui J.F. Kennedy, moartea prințesei Diana, Revoluția Română din 1989, atentatele din 11 septembrie etc.

În psihologia clinică[modificare | modificare sursă]

Pentru unii indivizi o compulsie obsesivă de a crede, dovedi sau răspândi o teorie a conspirației poate indica o stare psihologică bine-cunoscută, una ipotetică sau combinații ale acestora, cum ar fi: paranoia, negarea, schizofrenia și sindromul lumii rele.[2]

Teorii dovedite[modificare | modificare sursă]

Există mai multe teorii conspirative care cu timpul s-au dovedit reale, de exemplu Afacerea Dreyfus (1894), Afacerea Des Fiches (1904-1905), Incidentul Gleiwitz (1939) sau COINTELPRO.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://revistaflacara.ro/teoria-conspiratiei/
  2. ^ "Top 5 New Diseases: Media Induced Post-traumatic Stress Disorder (MIPTSD)," The New Disease: A Journal of Narrative Pathology 2 (2004), (accesat pe 7 iunie 2005). apud Lance Boyle Truthers: the Mental Health Headache, The Westminster Journal, 27 decembrie 2007.

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]