Incest

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Prin incest (în latină incestus) se înțeleg raporturile sexuale între rude în linie directă sau între frați și surori. În majoritatea culturilor, incestul reprezintă un tabu, deoarece are implicații neplăcute din punct de vedere biologic/genetic, social și religios.

Deoarece consangvinitatea prin incest apare doar după un număr de generații și având în vedere că acest raport de rudenie apare între persoane care au același tată, dar nu și aceeași mamă, este permisă căsătoria între veri primari.[1]

Civil[modificare | modificare sursă]

Societățile umane diferă mult în atitudinile lor față de incest. Deși unele societăți sunt tolerante, majoritatea descurajează incestul în mod activ, de la propagarea tabuurilor până la extrema criminalizării în coduri penale.

Franța, Olanda, Spania, Turcia, China, Rusia, Coasta de Fildeș și Israel nu au interdicții legale asupra incestului între adulți, iar Elveția și Germania au luat în considerare legalizarea sa.

În România, Codul Penal pedepsește incestul cu severitate. Articolul 203 stipulează că „Raportul sexual între rude în linie directă sau între frați și surori se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani” (rude în linie directă desemnează străbunici, bunici, părinți, copii, nepoți, strănepoți, etc).

Infracțiunea se realizează, sub aspectul elementului material, printr-un raport sexual, adică un act sexual între două persoane. Infracțiunea se săvârșește cu intenție directă, se consumă în momentul realizării raportului sexual, putând îmbrăca și forma unei infracțiuni săvârșită în forma continuată, când actul sexual se referă la anumite intervale de timp. Tentativa este pedepsită de lege.[2]

Incidența reală a incestului cu minori (atât cât și între minori) este dificil de evaluat din cauza lipsei unei statistici la nivel național.[3]

Religie[modificare | modificare sursă]

Vechiul Testament interzice incestul, prin textul din Levitic 18:6, în care se prescrie că: Nici unul din voi să nu se apropie de ruda lui de sânge, ca să-i descopere goliciunea. Eu sunt Domnul.[4] Iar textul care urmează poruncii definește clar cine sunt considerate rude de sânge, respectiv cu cine este interzisă căsătoria. Aceea sunt părinții, părinții vitregi, soră, frate, nepot sau nepoată, mătușă, soția fratelui, mătușa de pe unchi, noră, etc.

După altă traducere, textul sună astfel: Nimeni să nu se apropie de nici o rudă după trup, cu gândul ca să-i descopere goliciunea. Eu sunt Domnul![5][6] Sensul este același.

Mitologie și Istorie[modificare | modificare sursă]

În istorie și mitologie sunt citate cazuri celebre de incest. Astfel, Antigona a fost fiica lui Oedip, regele cetății Teba, născută din dragoste incestuoasă a acestuia cu mama sa, Iocasta.

Lucrezia Borgia a fost bănuită de relații incestuoase cu fratele său, Cesare Borgia, și cu tatăl său, Rodrigo Borgia, ajuns papă sub numele de Papa Alexandru al VI-lea.[7]

La 16 octombrie 1793, Maria Antoaneta, regină a Franței a fost executată prin ghilotinare, fiind acuzată de înaltă trădare și de un așa-zis incest cu fiul său, în vârstă de numai 9 ani, ambele acuzații nedovedite însă.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]