Niels Bohr

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Niels Bohr
Niels Bohr.jpg
Nimic nu există până când nu se măsoară - Niels Bohr
Date personale
Nume la naștere Niels Henrik David Bohr Modificați la Wikidata
Născut 7 octombrie 1885
Copenhaga Danemarca
Decedat 18 noiembrie 1962
Copenhaga
Înmormântat cimitirul Assistens[*] Modificați la Wikidata
Părinți Christian Bohr[*]
Ellen Bohr[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Harald Bohr Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Margrethe Nørlund[*] Modificați la Wikidata
Copii Aage Niels Bohr
Ernest Bohr[*]
Erik Bohr[*]
Hans Bohr[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Danemarca[1] Modificați la Wikidata
Ocupație fizician
chimist
filozof
profesor universitar
matematician
fotbalist
fizician teoretician[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesului Insuficiență cardiacă
Domiciliu Danemarca
Suedia
Anglia
Statele Unite ale Americii
Danemarca
Alma mater Universitatea din Copenhaga[*], Trinity College
Organizație Universitatea din Copenhaga[*], Universitatea Manchester
Premii Premiul Nobel pentru Fizică ()[2][3]
Franklin Medal[*] ()
Ordinul Elefantului[*] ()
Atoms for Peace Award[*] ()
Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Medalia Internațională Niels Bohr[*]
Medalia Copley ()
Faraday Lectureship Prize[*] ()
Medalia Max Planck[*] ()
Pour le Mérite
Ordinul Șoimului în grad de Mare Cruce[*]
Medalia Hughes[*] ()
Medalia Helmholtz[*] ()
Matteucci Medal[*]
Semnătură
Niels Bohr Signature.svg
Prezență online
Medalia Premiului Nobel

Niels Henrik David Bohr (n. 7 octombrie 1885, Copenhaga - d. 18 noiembrie 1962), fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice. Niels Bohr a fost profesor de fizică și directorul Institutului de Fizică Teoretică din Copenhaga. A fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară. Pentru contribuțiile sale fundamentale, Bohr a fost laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1922. Fiul său, Aage Niels Bohr a primit premiul Nobel în 1975 pentru cercetările sale, iar fratele, Harald Bohr, a fost un cunoscut matematician.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut în Copenhaga, fiul lui Christian Bohr, un luteran devotat și profesor de fiziologie la Universitatea din oraș, și Ellen Adler, descendentă dintr-o familie de evrei bogați de mare importanță în sectorul bancar danez și in "cercurile Parlamentului." În 1891, Niels Bohr a fost botezat ca luteran. După doctoratul la Universitatea din Copenhaga în 1911, lucrează în educație în continuare în laboratorul Cavendish din Cambridge cu chimistul Joseph John Thomson, descoperitorul electronului (subiectul tezei de doctorat a lui Bohr) și laureat al Premiului Nobel 1906, care nu a arătat mare interes pentru Bohr și tineri; el a terminat studiile la Manchester, după ce a studiat sub Ernest Rutherford, cu care a stabilit o relație științifică și de prietenie de durată. În 1916, Bohr a început să practice ca profesor de fizică teoretică la Universitatea din Copenhaga, ocupindu-se de obtinerea de fonduri pentru a crea Institutul Nordic pentru Fizică Teoretică, pe care l-a condus din 1920 până la moartea sa. În 1943, în plină desfășurare a celui de al doilea Război Mondial, Bohr a fugit în Suedia, pentru a evita arestarea sa de către poliția germană; mai târziu, a plecat la Londra. Odată sigure, sprijinit de anglo-americani, încearcă să dezvolte arme nucleare, în credința că bomba germană era iminentă, și a lucrat pentru ea în Proiectul Manhattan în Los Alamos, New Mexico (USA). După război, pledând utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare, a revenit la Copenhaga, unde a locuit până la moartea sa în 1962. Fratele său mai mic, Harald Bohr (1887-1951), a fost, de asemenea, un matematician de renume și fotbalist olimpic[1]. Fiul lui Niels, Aage Niels Bohr (1922-2009) a călcat pe urmele tatălui său, el activând la institutul înființat de tatăl său, reușind să-l ia în conducere (1963-1970). A câștigat, de asemenea, Premiul Nobel pentru Fizică în 1975.

Creația științifică[modificare | modificare sursă]

Niels Bohr este pe drept considerat a fi unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului XX, atît pentru contribuția sa excepțională la crearea mecanicii cuantice, a teoriei ucleului și a teoriei fisiunii nucleare, pentru crearea școlii de fizică teoretică de la Copenhaga, care a stabilit unul dintre cele mai înalte standarde a cercetării științifice din lume, cît și pentru contribuția sa excepțională la elucidarea legilor fundamnetale ale fizicii secolului XX, a relației dintre noile teorii fundamentale ale naturii: mecanica cuantică și teoria relativității. În anul 1913 a formulat postulatele teoriei cuantice ale atomului, conform cărora 1) atomul se află în stări staționare cu energie (sau alți parametri) constantă în care nu emite radiație și nu absoarbe radiație 2) Radiația are loc doar la tranzițiile cuantice ale atomului de pe un nivel cuantic pe altul. În cazul cînd atomul coboară de pe un nivel cu energie totală mai mare pe un nivel cu energie totală mai mică, are loc radiața de fotoni (luminii=, iar în cazul când atomul trece de pe un nivel inferior de energie totală pe un nivel superior are loc absorbția de fotoni (luminii). Frecvența luminii (radiației) emise (absorbite) este proporțională cu diferența de energie dintre nivelul inițial și final, iar coeficientul de proporționalitate dintre diferența de energii și frecvența luminii emise (absorbite) este constanta lui Plank.

Ulterior aceste postulate au fost precizate prin formularea așa numitor reguli de cuantificare Bohr-Sommerfeld. Aceste postulate ale lui Bohr au permis să elucideze problema stabilitații atomului, care conform teoriei clasice a radiației, formulate de James Clerck Maxwell, ar fi trebuit să se dezintegreze prin căderea electronilor radianți pe nucleu. Formularea postulatelor cuantice ale lui Bohr a constituit următorul pas și o perfecționare a modelului atomic adoptat la acea vreme de Rutherford, lord Kelvin și alți fizicieni. În anul 1939 împreună cu discipolul său John Archibald Wheeler a propus teoria cantitativă a fisiunii nucleului de uraniu. Bohr elaborează modelul picăturii de lichid al nucleului atomic și demonstrează că nu toți izotopii de uraniu pot fi fisionați, ci numai U-235. Lui Niels Bohr îi aparține un rol remarcabil în stabiliraea caracterului probabilistic al legilor naturii la nivel cuantic, prin care aceasta se deosebește de legile deterministe ale fizicii clasice. În speță, Niels Bohr a accentuat acest caracter în discuțiile sale aprinse cu Albert Einstein. Lui Niels Bohr îi aparține formularea principiul fundamental al corespondenței, care spune , că orice teorie nouă , mai avansată, trebuie să corespundă, pentru valori limită ale unor parametri teoriilor mai vechi. Un caz particular al acestui principiu general îl constituie aproximația quasiclasică din mecanica cuantică, care este valabilă pentru numere cuantice mari. În colaborare cu Werner Heisenberg a formulat principiul complementarității, conform căruia mărimile fizice se împart în grupe complementare, relația dintre mărimile dintre aceste grupe, stabilindu-se prin rincipiul incertitudii, formulat anterior de Werner Heisenberg. Niels Bohr a creat la Copenhaga așa numita școală de mecanică cuantică de la Copenhaga, printre discipolii căruia s-au aflat fizicieni din toate colțurile lumii, cum ar fi:

ș.a.

Niels Bohr și bomba atomică [4][modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ion Ceapraz, Tiberiu Nicola, Conceptul de realitate obiectivă - Considerații logico-epistemologice, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1976
  • A. A. Boiu, Celebrități ale științei, Editura Litera, 1982, p 32-35
  • Dicționar cronologic al științei și tehnicii universale, B., Edit.șt și encicl, 1979
  • Enciclopedia Universală Britannica, B.- Ch.,Ed. Litera, 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Niels Bohr
  1. ^ http://www.nytimes.com/2005/12/27/science/27eins.html?oref=login  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ The Nobel Prize in Physics 1922, Nobel Foundation[*], accesat la 3 august 2015 
  3. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Missing or empty |title= (ajutor)
  4. ^ Enciclopedia Universală Britannica, B.- Ch., 2010