Sin-Itiro Tomonaga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Sin-Itiro Tomonaga
Tomonaga.jpg
Date personale
Născut31 martie 1906
Tokio, Japonia
Decedat8 iulie 1979
Tokio, Japonia, la vârsta de 73 de ani
Naționalitatejaponez
CetățenieFlag of Japan (1870–1999).svg Japonia Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician teoretician[*]
profesor universitar
fizician Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăJaponia Japonia
Domeniufizician
InstituțieUniversitatea Educațională Tokio
Institutul pentru Studii Avansate
Alma MaterUniversitatea din Kyoto[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Leopoldină
Academia de Științe a URSS[*]
Academia Japoniei[*]
Academia Regală Suedeză de Științe
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia Rusă de Științe
Bavarian Academy of Sciences and Humanities[*]  Modificați la Wikidata
PremiiNobel prize medal.svg Premiul Nobel pentru Fizică 1965
Medalia Premiului Nobel

Sin-Itiro Tomonaga sau Shinichirō Tomonaga (japoneză 朝永 振一郎 Tomonaga Shin'ichirō, 31 martie 19068 iulie 1979) a fost un fizician japonez, care a avut o importantă influență în dezvoltarea electrodinamicii cuantice pentru care a câștigat în 1965 Premiul Nobel pentru Fizică împreună cu Richard Feynman și Julian Schwinger.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Tokyo în Japonia, a absolvit Universitatea din Kyoto în anul 1929, după ce a revenit în orașul de baștină. A rămas în acest oraș pentru tot restul carierei sale academice, devenind, profesor de fizică în anul 1941 și Președinte al Universității în anul 1956.

Creația științifică[modificare | modificare sursă]

A fost unul dintre primii care a dezvoltat o teorie cuantică consistentă a electrodinamicii relativiste cuantice. La acele timpuri dificultatea principală consta în slaba aplicare a teoriei cuantice pentru descrierea proceselor din lumea subatomică cu energii foarte înalte. Ideea principală a lui Tomonaga a fost aceea că interacțiunea particulelor în electrodinamica cuantică are loc prin schimb de cuante, aidoma războiului naval între două nave militare, când una dintre nave este atacată de o alta printr-un al treilea obiect —rachetă sau torpilă. În anii 1941–1943 a aplicat acest concept pentru dezvoltarea teoriei cuantice în concordanță cu teoria relativității restrânse. Derularea celui de al Doilea Război Mondial a făcut ca cercetările lui să nu fie cunoscute în Occident până în anul 1947, când atât Richard Feynman, cât și Julian Schwinger publicaseră deja cercetările proprii în același domeniu. Toți trei au împărțit Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 1965.

Publicații[modificare | modificare sursă]

Despre[modificare | modificare sursă]

  • Dicționar cronologic al științei și tehnicii universale, București, editura Enciclopedică și științifică, 1977
  • Personalități ale științei. Mic dicționar, București, Editura științifică și enciclopedică, 1978
  • Dicționar Enciclopedic Cartier, Ed. Cartier, București-Chișinău, 2004
  • Ioan Ioviț-Popescu și Alexandru Dima, Laureați, PREMIILE NOBEL PENTRU FIZICA, (1998), Editura Academiei Romane, București
  • The Oxford Dictionary of Scientists, Oxford University Press