Philipp Lenard

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Philipp Lenard
Phillipp Lenard in 1900.jpg
Philipp Lenard în 1900
Date personale
Nume la nașterePhilipp Eduard Anton von Lenard Modificați la Wikidata
Născut7 iunie 1862
Pressburg, Austro-Ungaria
Decedat20 mai 1947
Messelhausen, Germania
ÎnmormântatStuttgart Modificați la Wikidata
Naționalitategerman
CetățenieFlag of Germany.svg Germania
Flag of Hungary (1915-1918, 1919-1946).svg Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
om politic
inventator
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăGermania
Domeniufizician
InstituțieUniversitatea Breslau
Universitatea Aachen
Universitatea Heidelberg
Universitatea Kiel
Alma MaterUniversitatea din Heidelberg  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia de Științe din Berlin
Academia Regală Suedeză de Științe
Militant League for German Culture[*]
Academia de Științe din Ungaria
Heidelberg Academy for Sciences and Humanities[*]
Royal Society of Arts and Sciences in Gothenburg[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratRobert Bunsen
Cunoscut pentruRaze catodice
PremiiNobel prize medal.svg Premiul Nobel pentru Fizică 1905

Philipp Eduard Anton von Lenard (n. 7 iunie 1862, Pressburg, Austro-Ungaria, astăzi Bratislava, Slovacia - d. 20 mai 1947, Messelhausen, Germania) a fost fizician german, profesor universitar la Breslau (Wrocław) și la Heidelberg, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1905, pentru munca sa în domeniul razelor catodice.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Philipp Lenard s-a născut la Pressburg (astăzi Bratislava, Slovacia), Austro-Ungaria, pe 7 iulie 1862. A studiat cu Bunsen și Helmholtz, și a obținut doctoratul în anul 1886 la Universitatea Heidelberg. După posturile de la Aachen, Bonn, Breslau, Heidelberg (1896-1898), și Kiel (1898-1907), revine la Universitatea din Heidelberg în 1907.

Philipp Lenard a studiat comportamentul în aer, în afara tubului, a gazelor ionizate. A cercetat fotoelectricitatea, fosforescența și radiațiile catodice (radiațiile Lenard). A demonstrat că electronii pot străbate straturi relativ groase de substanță solidă, dovedind structura lacunară a atomilor. În cercetările sale a utilizat un tub de raze catodice precursor al tubului cu raze X[2]. În anul 1905 obține Premiul Nobel.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Premiul Nobel pentru Fizică 1905”. Accesat în . 
  2. ^ Dicționar Enciclopedic, Ed. Enciclopedică, București, 2001, vol IV, pag. 74

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]