Margareta Pâslaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Margareta Pâslaru
Margareta Pâslaru Foto 2014.jpg
Date personale
Născută (75 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGheorghe Sencovici
CopiiAna-Maria Sencovici
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiesolist vocal, compozitoare, textieră, actriță, realizator TV și Radio
Activitate
Origine România
Gen muzicalmuzică ușoară, pop
Ani de activitate1958-prezent
Prezență online

Margareta Pâslaru (n. 9 iulie 1943, București) este o cântăreață, compozitoare și textieră română de muzică ușoară-pop, muzică populară, actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio. A scris cartea „Eu și Timpul”.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariție în public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini. [2]

Încununând o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistică. Pe 29 martie 2018 artista a fost sărbătorită pentru 60 de ani de activitate neîntreruptă pe multiple planuri la Magazinul Muzica prin lansarea noului album de autor “Providența”. 28 iunie 2018, sărbătorirea Margaretei Pâslaru în anul aniversar a continuat și la Muzeul Național al Literaturii, invitatā de onoare - poeta Ana Blandiana.

Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film - UARF îi oferă în 2016 Premiul de Excelență pentru întreaga activitate, placheta „Margareta Pâslaru Artist Plurivalent”.

Activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități Margareta Pâslaru, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori.[3]

Impresionat de timbrul aparte al elevei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru Margareta Pâslaru, în 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Și-n apa mării"). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 Casa de Discuri Electrecord înregistrează cu Margareta Pâslaru primul disc, nr.3002, cu aceeasi piesă; în 1961 discul bate recordul vânzărilor de muzică ușoară - 26.000 exemplare (sursa: Revista Flacara nr.52/30.12.1961). Discul de Aur primit în 1968, o catapultează la Cannes în 1969, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M., și apare pe aceeași scenă cu Ginette Reno, James Last, Dizzie Tunes, Muslim Magomayev, Patty Pravo, Yafa Yarkoni, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.[4]

A studiat: pian, balet la clasa Floria Capsali, pictură, cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă - CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu, studentă la Facultatea de Drept.

Încă din 1993 Margareta Pâslaru a donat toate drepturile ce-i revin din vânzarea discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, UCIN pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campania Națională “Artiștii pentru Artiști”- UNITER, Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu”, Căminul de Copii “Grădinari”.

Începând cu 2009 Margareta Pâslaru sprijină tineri talentați prin emisiuni la România Actualități, România Cultural, Radio Clasic

Între 2010-prezent artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000$ oferit unor tineri valoroși din diverse domenii de activitate: muzică, teatru, film, dans, pictură.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.

Vocea succesului[modificare | modificare sursă]

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" - George Grigoriu, "Cum e oare?" - Florin Bogardo, "Două rândunici" - Radu Șerban, "Va veni o clipă" - Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica - Temistocle Popa, "O mască râde, o mască plânge" - Vasile Veselovschi, "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" - Ion Cristinoiu, "Cine știe" - Horia Moculescu și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagare internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” - Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues, „Poate vreți să dansați” - Prego, „Gelosul”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate aproximativ 800 de melodii la Radio, pe discuri, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.

În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi ofera Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969, face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație - Rolf Albricht și creându-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani.[5]

În 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei.

Discografie[modificare | modificare sursă]

In 1960 Margareta Pâslaru a înregistrat primul disc – EDA 3002 care în 1961 a bătut recordul de vânzări.

Urmăriți o parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, începând cu 1960 până în prezent:

Vocea Margaretei Pâslaru figurează și în repertoriul caselor de discuri Victor World Group – Japonia, Recordings Tel-Aviv, Melodia – URSS, Muza – Polonia, VDE – Elveția.

Artista a înregistrat pe discuri de ebonita, vinil, casete audio, DVD și CD-uri.

În 2018, aniversează 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă prin apariția albumului de autor “Providența” produs de E-Media, 25 piese. A fost precedat de “Cum să te las?” 2016 album de autor produs de Eurostar 16 piese; album de autor “Stelele filmului cântă” 2015 produs de UCIN, 21 piese; album de autor “Actorii cântă” 2014 produs de UNITER 20 piese; albumul aniversar “Margareta 70” 2013 produs de Fundația Radio România, 23 piese; 3 audiobook-uri - Editura Litera 2012 în care Margareta Pâslaru a jucat rolul povestitorului; album aniversar de autor “Margareta, 50 de ani de la primul disc” 2010 produs de Electrecord, 25 piese; “Basme fermecate” cu 5 basme de H.Ch.Andersen povestite Margareta Paslaru - Editura Curtea Veche 2009; albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008 produs de Fundația Radio România, 26 piese; DVD “Margareta de dragul copiilor” 2007 produs de UNICEF; “Muzică de colecție Margareta Pâslaru” 2007 produs de Jurnalul Național, 23 piese; “Margareta forever” 2006 produs de Electrecord, 26 piese, “Margareta, 40 de ani de la primul disc” 2000 produs de Electrecord, 25 piese; “Margareta Best of …” 1996 produs de Electrecord, 22 piese.

De asemenea artista este prezentă pe numeroase CD-uri medalion - compozitor și tematice.

Jurnalul Național - 06.12.2011: De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete si 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete, 4 CD-uri.

Compozitoare, textieră, autoarea cărții "Eu și Timpul"[modificare | modificare sursă]

Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "Lasă-mi toamnă pomii verzi!", inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio și pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" Radio România Actualitați, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La invitația celebrului caricaturist Nell Cobar, Margareta Pâslaru a compus muzica pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș.

Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian):

Timpul - muzica si text, Pasiunea - muzica si text, Diamant fermecat - text Eugen Rotaru, Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri Ana Blandiana, Era o fantană - versuri Elena Farago, , A nimănui sunt - muzica si text, Ceasul e un vrăjitor - muzica si text, Bunicii mei - muzica si text, Romanța soarelui - versuri Ion Minulescu, Spune tu care știi atât de multe - muzica si text, Eu și timpul - versuri Virgil Carianopol, Ghimpii - versuri Lucian Blaga, Păsările nu mor niciodată - text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după Mihai Eminescu, Tare-am fost - versuri versuri Virgil Carianopol, Cheia - versuri Ion Minulescu, Iubindu-te - versuri Mariana Dumitrescu, Țigara - muzica si text, Fericirea mult visată - muzica si text, Bucuria de a cânta - muzica si text, Flăcări - versuri Virgil Carianopol, Mai bine soarta lui Sisif - versuri Ion Horea, Soldățelul - muzica si text, Alergători de cursă lungă - muzica si text, Nu! - versuri Virgil Carianopol, Despotici în uimire - versuri Constanța Buzea, Am cântat - versuri Virgil Carianopol, Balada focului - muzica si text, Aș vrea să fiu o stâncă - muzica si text, Ce bine ar fi - muzica si text, Nu vreau să moară florile de măr - versuri Agatha Bacovia

Selecțiuni din Caietul II tipărit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Libertatea nu se învață“ (voce și pian):

Libertatea nu se învață - muzica si text, Ce suflet trist - versuri Mihai Eminescu, Setea de a cunoaște - muzica si text, Fără să vrei - muzica si text, Să fie oare adevărat - muzica si text, Amanții mei sunt cărțile înțelepte - versuri Agatha Bacovia, Dacă ai ghici - muzica si text, Our day, children's day - muzica si text, Septembrie - versuri Romulus Vulpescu, Emoții, ciudate sentimente - muzica si text, Fii voluntar! - muzica si text, Riscul - versuri Adrian Păunescu, Sărbători fericite - muzica si text, Un pod peste ocean - muzica si text, Un copil uitat - muzica si text, Ecou, ecou, ecou - muzica si text, Cu cine vorbeai la telefon - muzica si text, Omul bun învinge - muzica si text, Turneul - muzica si text, Se bâlbâia - muzica si text, Viața merge mai departe - versuri Constanța Buzea, Cheia fericirii - muzica si text

Alte compoziții semnate Margareta Pâslaru:

Providența - muzica si text, Morfeu - muzica si text, Avantaj-Dezavantaj - muzica si text, Time is a monster - muzica si text, Dragoste flamandă - muzica si text, Dâmboviță apă dulce - muzica si text, Regret - muzica si text, Tata - muzica si text, Avioane de hârtie - muzica si text, Duminica fără el - muzica si text, E o luptă în toate cele - muzica si text, Mulți ani fericiți - muzica si text, Bătrânul comisionar - muzica si text, Cât mai aproape cât mai departe - muzica si text, Cu haina pe umeri - muzica si text, Dar speri - muzica si text, Indiferentul - muzica si text, Mă strigai, Pace- să fie pace, Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith), Un mărțișor, Tulburătoare e această primăvară, Toate toate trec, Anotimpurile dragostei, Veniți la București, Mâinile sale te-au atins Cumințenie - muzica si text. O furnică poetă - versuri Ana Blandiana, Tags - veșnic, singur, plouă - versuri (Rar) George Bacovia, Nani Făt-Frumos - versuri George Țărnea, The Ballad of Reading Gaol - versuri Oscar Wilde, Cântecul jucăriilor părăsite - versuri George Țărnea, Părinții - versuri Ana Blandiana, Acei copii, acei bătrâni - versuri Ion Horea, Vreo zgâtie de fată - versuri Mihai Eminescu, Înapoierea cheii (Mi-e dor) - versuri Nichita Stănescu, Voroneț - versuri Constanța Buzea, La un capăt al lumii EU, la celălalt EU - versuri Marius Tucă, Pansele negre - versuri George Bacovia, Cum să te las? - versuri Virgil Carianopol, Câmpia mea - text Eugen Rotaru, Șah mat - text Mihai Dumbravă.

Pentru aniversarea Bucureștiului la 555 de ani, Margareta Pâslaru a compus, muzică și text, „Veniți la București”.

Actriță de teatru și film[modificare | modificare sursă]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Impresii[modificare | modificare sursă]

  • Supervedeta anilor '60-'70 evoluează în deceniile următoare, devenind „O legendă vie a României, o artistă cu totul specială“ cum scria Jurnalul Național în 9 iulie 2008. Florence Bedreaga spunea „Ați revoluționat muzica ușoară românească, deschizând calea multor artiști. Genul și vocea inconfundabile continuă să încânte și astăzi generații mai noi sau mai vechi. Va mulțumim că existați“. Revista Cinema prin Mircea Alexandrescu a numit-o „personajul Margareta Pâslaru” în anul 1969.
  • Margareta, având „un timbru cu rezonanțe de violoncel” -Doru Popovici, compozitor, Informația, 11.07.1981- a ocupat primul loc în clasamentul de popularitate publicat în revista "Flacăra" 1967-1972. Sondajul a fost întrerupt, dar ascensiunea Margaretei Pâslaru a continuat.
  • Din simpatie, Margareta Pâslaru a mai fost numită în presă vedetă, zână, regină, divă, dar în diferite interviuri, inclusiv în emisiunea «Nașu'» din 12.02.2009, domnia sa a declarat: „eu rămân un artist“.
  • Edmond Deda “Parada muzicii usoare romanesti" 1968: Margareta Pâslaru s-a impus în viața muzicii ușoare românesti, printr-un stil personal de interpretare, la crearea căruia au contribuit calitățile de timbru și inflexiuni ale vocii sale dar, mai cu seama, talentul ei actoricesc înăscut, de unde rezultă grija deosebită pe care solista o arată față de interpretare. Margareta Pâslaru a știut - intuitiv - să creeze un stil atât de original, încat mulți dintre interpreții noștri apăruti ulterior au fost tentați să o imite.
  • Scânteia Tineretului - 18.03.1969: Margareta Pâslaru ne răspunde „Cum vă simțiți ca vedetă internațională?” - Drept să vă spun, am auzit atâtea interpretări date termenului de vedetă, încât nu mă angajez cu vreun răspuns până ce nu definesc eu ce înțeleg prin aceasta. Ar exista o variantă a termenului, caracterizată prin ifose, atotștiutorism, indecență, mă rog tot ceea ce se spune despre un artist care „face pe vedeta”. Dacă e să accept realmente denumirea de vedetă, apoi înțeleg prin ea muncă, seriozitate, pasiune, perseverență, tot ceea ce face ca prin comportament artistic să dobândești aprecierea unanimă. [6]
  • Compozitorul Doru Popovici - Informația 11.07.1981: În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenția prin talentul ei - real - de compozitoare. Se remarcă din ce în ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică și ritmică și acea intuiție rară de a genera mult râvnitele șlăgare, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate! [7]
  • Regizorul Liviu Ciulei octombrie 2005 - cartea „Eu și Timpul“: A început să joace și "iepurașul" a dispărut și s-a născut o actriță: Margareta Pâslaru. Și, sigur, glasul Margaretei și inteligența ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului (...) Polly devenea mai prezentă, mai conturată și la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată și consacrarea unui talent autentic. [8]
  • Compozitorul Paul Urmuzescu - CD „Margareta forever“ 2006 - Părerea mea este că ce a reprezentat Maria Tănase pentru muzica populară, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica ușoară și va rămâne în istoria marilor artiști
  • Muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 2008: O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică ușoară dar, în același timp, chiar și de compozitoare. Margareta Pâslaru figurează în Lexiconul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. [9]
  • Prof. univ. Mihai Cosma - TVR3, noiembrie 2010, lansarea CD-ului „Margareta - 50 de ani de la primul disc - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“: Am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domnia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri. [10]
  • Academicianul Mihnea Gheorghiu: „(...) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artiști, încă din vremuri memorabile. O asemenea asristă este actrița Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios și în teatru, și în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noștri regizori, a ocupat scena și ecranul cu egală distincție și emoție. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori prețul talentului și al frumuseții. Jocul și cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare și senzualitate.“ [11]
  • Ruxandra Săraru 22.10.2012: „Dacǎ pentru noi, muritorii de rând, timpul n-are rǎbdare și trece ca tǎvǎlugul printre noi și peste noi, de cele mai multe ori, iatǎ instituția Margareta Pâslaru a încremenit într-o poză de statuie antică, în care ne-a făcut mai bine de 50 de ani nouă, românilor, și nu numai lor, și pe multe alte meridiane ale lumii, viața mai trăibilă, mai posibilă, ne-a făcut să visăm, ne-a făcut să ne identificăm cu ochii aceia frumoși, o izbândă de fiecare dată precum farul din Alexandria.” [12]
  • George Grigoriu Super Magazin Anul 2 Nr.7 (25) 1994: Margareta Pâslaru - Un mit al muzicii ușoare românești. [13]
  • Ecaterina Stan 24.11.2010: A reușit timp de decenii să ne tulbure cu cântecele ei, cu glasul ei, cu felul ei de a fi pe scenă, într-un mod de necopiat și de neatins de nimeni altcineva. Margareta Pâslaru a reușit să schimbe culoarea copacilor care râmăn și toamna, verzi. [14]
  • Zinaida Strinu - lecturirecenzate.ro - 02.10.2011: Prima interpretă de muzică ușoară lansată de televiziune a fost Margareta Pâslaru.
  • Prima TV “Doamne de excepție” 08.03.2013: Cinci decenii și jumătate publicul s-a pierdut în ochii ei de un albastru tulburător. A revoluționat muzica ușoară românească și strălucește mereu în lumina reflectoarelor. Un artist îndrăzneț, imprevizibil, care s-a dăruit totat mai ales în muzică dar și în teatru și în film și care le-a întins o mână și celor fără de șansă. În 2013, Margareta Pâslaru, căci despre ea vorbim, sărbătorește 55 de ani de carieră.(…) O flacără care arde de cinci decenii și jumătate. (…) Stilul propriu, ambiția, dorința de a sparge tipare și unicitatea vocii i-a făcut pe mulți s-o numească mit, legendă, copil minune al muzicii. [15]
  • Irninis Miricioiu, Din arhiva TVR 23.08.2013: O ediție de colecție a emisiunii "Din arhiva TVR" realizată împreună cu una dintre vocile de platină ale muzicii ușoare. A dominat scena muzicii româneaști decenii la rând, a dāruit publicului tot ceea ce sufletul său cald a izvodit prin creație. O întâlnire de neuitat: Margareta Pâslaru și al său glas inconfundabil care stârnește doruri profunde. [16]
  • Daniela Mihai Soare, Ionuț Dragu "Prietenii de la zece" Radio România Actualități 15.01.2014: Astăzi de Ziua Culturii Naționale ne reîntâlnim cu cea care a purtat timp de 55 de ani flacăra aprinsă a muzicii ușoare românești, Margareta Pâslaru. A făcut istorie ca interpretă, compozitoare, textieră, actriță de film și teatru numele ei confundându-se cu muzica ușoară românească de calitate. Cred ca nu greșim atunci când spunem că și activitatea ei artistică este de actualitate, Margareta Pâslaru fiind adeseori invitată în emisiuni de radio și televiziune, a scris și o carte pe care a denumit-o “Eu și Timpul” și a lansat noi albume cu piese inedite.
  • Marina Constantinescu Metropolis 5 Dec. 2014: Margareta Pâslaru a continuat să-și poarte numele cu mândrie, pentru că numele ei adună oameni și forțe, în sprijinul celor care au nevoie de ajutor: copiii și artiștii pensionați.
  • Dănuț Deleanu 09.12.2015: Neîndoielnic, ani în șir, Margareta Pâslaru a fost vocea feminină de necontestat a muzicii ușoare autohtone. Evident că, în răstimpul în care a dominat piața muzicală, au fost și alte interprete excepționale, alături de care a sprijinit, umăr la umăr, consolidarea universului muzical românesc, dar parcă, totuși, nici o alta nu a fost ca domnia sa. Răsfățată a televiziunii, a radioului, a cinematografiei românești și-a risipit energia creatoare cu o voluptate profesională greu de egalat. Îmbucurător este însă faptul că, Margareta Pâslaru păstrează aceeași debordantă implicare în proiecte muzicale chiar și acum, după 57 de ani de activitate artistică. Ba mai mult, unele proiecte, cum este ultimul CD de autor „Stelele filmului cântă”, lansat spre sfârșitul lunii trecute, sunt în scopuri caritabile.
  • Titus Andrei, “Colecția de muzică” – Radio România Actualități 11.10.2015: Pana și cei mai distanți maeștri față de muzica ușoară au recunoscut-o ca fiind o foarte talentată interpretă, compozitoare cu inventivitate melodică, ea ocupând scena și ecranul cu egală disctincție. O carieră impresionantă răsplătită cu peste 80 de premii, onoruri și diplome.
  • Florentina Iana, OK Magazine nr. 1(127) 08-21.01.2015: N-a fost greu să înțeleg, deși n-am trăit fenomenul Pâslărismului, ce-i fascina pe părinții sau chiar bunicii noștri la această mare doamnă (…) Astăzi, este la fel: compune, cântă la pian, scrie, are planuri, este activă. Pe scurt, Margareta Pâslaru nu trăiește în trecut.
  • Agerpres Documentar Margareta Pâslaru la aniversare 09.07.2015: Margareta Pâslaru este artista care a revoluționat muzica ușoară românească și care, în cei 58 de ani de carieră artistică, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci și prin multitudinea de valențe ale talentului său.
  • radioromaniacultural.ro 24.11.2015: Muzeul Municipiului București o sărbătorește, printr-o expoziție de afișe, pe Margareta Pâslaru, artista care a revoluționat muzica ușoară românească prin cei 58 de ani de carieră artistică.
  • Mașina timpului – 9 iulie - TVR3: O zi interesantă pentru muzica ușoară românească. Șirul l-a deschis Margareta. La doar 15 ani și jumătate era deja apreciată drept o voce unică. Restul e istorie și va deveni legendă.
  • Gabriela Atanasov Popa 06.06.2015: Știu că își schița și singură costumele iar multe dintre ele pot fi acum găsite la Muzeul Național de Istorie. (…) Toată nebunia asta a ei și stilul jucăuș au reușit să-i oprească un loc în istorie pentru că a spart tiparele într-o epocă în care nu existau decât bariere. Margareta Pâslaru, atunci și acum, fascinează. [17]
  • radioromaniacultural.ro - 24.11.2015: Muzeul Municipiului București o sărbătorește, printr-o expoziție de afișe, pe Margareta Pâslaru, artista care a revoluționat muzica ușoară românească prin cei 58 de ani de carieră artistică.
  • mișcareaderezistență.ro - 09.07.2016 - autor Danuț Deleanu ”Astăzi e ziua ta Margareta Pâslaru”: povestea numită Margareta Pâslaru face cât jumătate din muzica ușoară românească!
  • Dr. STEPHAN POEN Doctor în Medicină și în Muzicologie - Recenzie CD de autor "Cum sa te las?" 2017: Artista continuă să se exprime în deplinătatea forței emotive și estetice a talentului său inepuizabil. (…) Toate albumele pe care le-a lansat în noua eră tehnologică a masterizărizărilor digitale sunt expresia interpretării artistice ale timpului prezent.
  • Prezentare Gala Gopo 2017: Pentru a prezenta Premiul pentru cel mai bun sunet, invit pe scenă pe cineva care a reușit să schimbe culoarea copacilor care rămân și toamna verzi, a dat voce copilăriei prin “Veronica”, a fost numită de presă vedetă, zâna, regină, divă dar, după cum ea însăși a declarat, a rămas un artist; doamnelor și domnilor, Margareta Pâslaru.
  • Radu Croitoru, Music Show, 01.10.2017, Radio România Cultural: „Dacă muzica ușoară românească a avut vreodată o vedetă de magnitudine internațională, aceasta vedetă este cu siguranță doamna Margareta Pâslaru”
  • Gheorghe Chelu, click.ro, 29.03.2018: Soliști, compozitori, textieri, vedete din lumea televiziunii, dar și numeroși fani au luat cu asalt Magazinul Muzica de pe Calea Victoriei, pentru a-i fi alături Margaretei Pâslaru. Interpreta celebrelor melodii ”Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” și ”Diamant fermecat” a lansat albumul "Providența", (…) Cu acest prilej, Margareta Pâslaru aniversează și 60 de ani de activitate neîntreruptă.
  • Florin Ghioca, Libertatea.ro, 29.03.2018: Artista iubită de milioane de români are o carieră fabuloasă, de 60 de ani împliniți și sărbătoriți cu acest prilej, și ne-a dat multe melodii de neuitat, precum “Diamant fermecat”, “Să nu uităm să iubim trandafirii” sau piesa pe care mulți o fredonăm la schimbarea anotimpurilor “Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”. Să nu uităm însă nici de apariția ei în filmul copilăriei noastre, “Veronica”.

Premii și onoruri[modificare | modificare sursă]

Este câștigătoare a numeroase premii peste hotare și în țară. De-a lungul Concursului de Creație și Festivalului de muzică ușoară românească Mamaia, între anii 1963-1976 (cu întreruperea festivalului in anii '66, '67, '70 si '77-'82) Margaretei Pâslaru i s-au încredințat 38 de melodii în numai 8 ani în care a participat. Vă prezentăm lista premiilor caștigate de Margareta Pâslaru în ordine cronologică:

1961 - Premiul I solist vocal - la Faza Orașenească, ediția a VI-a, Concursul Artiștilor Amatori

1963 - Premiul Uniunii Scriitorilor - Cum e oare? - de Florin Bogardo / Madeleine Fortunescu - Fest. Mamaia

Mențiune - creație - Soarele e-ndrăgostit de Mamaia - Dinu Șerbănescu / Aurel Felea - Fest. Mamaia

1964 - Premiul Uniunii Compozitorilor - creație - Ca-n prima zi - de Elly Roman / Eugen Mirea - Fest. Mamaia

Premiul Uniunii Tineretului Muncitor - creație - Două rândunici - de Radu Șerban / Constantin Cârjan - Fest. Mamaia
Mențiune - creație - Ochii tăi - de Gelu Solomonescu / Teodor Balș - Fest. Mamaia

1965 - Premiul Radioteleviziunii - Cu tine - de V.Veselovschi / Aurel Storin - Fest. Mamaia

Premiul Uniunii Scriitorilor - Dorule - de Temistocle Popa, Aurel Storin - Fest. Mamaia
Mențiune - creație - Seri la malul mării - de (Sile Dinicu / Aurel Felea) - Fest. Mamaia

1966 - Diploma de debut în cinematografie, în coproducția „Tunelul” - rolul Iulia, Fest. Național de Film „Pelicanul de Aur” Mamaia, editia a III-a

1968 - Mențiunea „Cerbul de Aur” - la Fest. Internațional Cerbul de aur BrașovRomânia

1968 - Premiul III la Fest. Internațional Sopot - Polonia

1968 – Discul de Aur acordat de Electrecord și Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) România pentru vânzări constante de-a lungul anilor

1969 - Premiul II - Să nu uităm să iubim trandafirii - de Florin Bogardo / Ovidiu Dumitru - Fest. Mamaia

1969 - Trofeul M.I.D.E.M. - Discul de marmură - la Cannes, Franța

1970 - Premiul I - Această taină să rămână între noi - de Radu Șerban / Mihai Maximilian - Concursul Național de Muzică Ușoară, București

Premiul II - Mamă, dă-mi un sfat - de Vasile Veselovschi / Mihai Maximilian - Concursul Național de Muzică Ușoară, București

1970 – Premiul Sony (creație) și Premiul Mitsukoshi (interpretare) - Fest. Internațional Tokyo, Japonia

1971 - Mentiune - creație - Soarele dragostei - de George Grigoriu / text Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia

1971 - Premiul Presei ls Festivalul Presei Ankara - Turcia

1971 - Premiul special al Presei, Festivalul Internațional - Malta

1973 - Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste - Stelele - de George Grigoriu / Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia

Mențiune a Consiliului Culturii și Educației Socialiste - creație - La noi - de Aurel Manolache / Sașa Georgescu - Fest. Mamaia
Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române - creație - Cânta un ciobanaș - de Temistocle Popa) - Fest. Mamaia
Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române - creație - Și m-am trezit că iubesc - de Temistocle Popa / Aurel Storin - Fest. Mamaia

1975 - Premiul I - Melodiile dragostei - de Ion Cristinoiu / Mihai Dumbravă - Fest. Mamaia

Premiul II - Aici la mine acasă - de George Grigoriu / Angel Grigoriu-Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia

1976 - Premiul II - Un roman de dragoste - de Temistocle Popa / text Mihai Dumbravă - Fest. Mamaia

1979 - Premiul la creație - Pasărea maiastră - muzica Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, Fest. Tineretului București

1981 - Premiul la creație - Diamant fermecat - muzica Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru, concurs TV „Șlagare în devenire

1996 - Membră de Onoare - UNICEF România

1996 - Membră de Onoare - UNESCO Romania - Club

1997 - Invitată de Onoare la Fest. Internațional Cerbul de AurBrașov

1998 - Distincția Umanitarismului - Los Angeles - US oferită de Camera de Comerț California-România

1999 - Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc” - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor

2000 - Cetățean de Onoare al Municipiului București

2000 - Membră de Onoare a Crucea Roșie Română

2002 - Premiul „Women of Excellence” categoria Arts & Humanities - Union County - NJ, USA

2003 - Telly Award - finalist bronz - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională Telly * Awards, Cincinnati Ohio

2004 - Gold Classic Telly Winner - categoria Cultural - la cea de a 25 aniversare Telly Awards Cincinnati, Ohio

2004 - The Communicator Award of Distinction for „Forever Music“ -Cable TV/ Educational program category, Arlington Texas

2005 - The Videographer Award of Distinction categoria TV/Program/Arts „The Best Of..Artists & Their Art”, Arlington Texas

2006 - Premiu pentru întreaga activitate - Gala „Femei de succes”

2006 - Premiul de Excelență VIP - Ediția LXXIIV

2006 - Radio România - 78 de ani, Diploma de Excelență pentru întreaga activitate

2006 - Trofeul TVR50 și Diploma de Excelența, cu ocazia jubileului TVR, pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române

2007 - Premiul de Excelență pentru întreaga activitate acordat de Radio România Actualități

2007 - Diploma de merit pentru excepționala implicare în sprijinirea persoanelor dezavantajate la seara România Actualități - Callatis

2007 - „Steaua Margareta Pâslaru“ inaugurată pe Aleea Stelelor de Mare - Mangalia

2008 - Medalie și Diploma de onoare „Cerbul de Aur 40” Fest. Internațional Brașov

2008 - Premiul de Excelență - 50 de ani de la debut - acordat de MediaS.

2008 - Premiul pentru Întreaga Carieră - Premiile Confidențial ediția a III-a

2008 - Trofeul de Excelență „Gala Celebrităților anului 2008” la 50 de ani de la debut

2008 - Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public

2008 - Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României

2009 - TVR - Trofeul „Învingătorii Timpului” pentru o viață dedicată artei

2009 - Diploma „Mihai Maximilian“ oferită de Fundația StelaR pentru contribuția specială adusă revistei romanești

2009 - Importă din SUA conceptul "Food bank" - "Banca de Alimente" implementat de Crucea Roșie Română

2009 - Diploma de Excelență „Omul Anului 2009“ Israel pentru performanțe deosebite în domeniul teatrului și muzicii „10 pentru România - 10 pentru Israel“

2010 - "Excellence Award" The Social Inclusion Gala București pentru multiplele contribuții la promovarea egalității in accesul la educație - Campania "Școala te face mare", OvidiuRrom

2010 - Diploma de Excelență oferită de Casa de Discuri Electrecord pentru fidelitatea fața de Electrecord

2010 - Diploma de Excelență Artistică pentru colaborarea cu echipa „Top Romanesc“, Radio România Actualități.

2010 - "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord

2011 - Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania

2011 - Premiul pentru Excelență - o viață dedicată muzicii si carității - Premiile Confidențial TV

2011 - Trofeul „Crucea Roșie 135 ani de Umanitate“ Gala Societatii de Crucea Rosie Romana

2011 - Diplomă pentru contribuția la construcția brandului Realitatea TV

2011 - „Premiul Vasilica Tastaman“ acordat de Societatea Umoristică Păcală condusă de prof.univ.dr. Geo Saizescu

2012 - Lansează propria carte "Eu și Timpul" publicată la Editura Curtea Veche

2012 - „Premiul de Excelență“ acordat de Revista VIP la Gala Superlativelor Femeii 2012

2012 - Gala anuală „Femeia contează” Trofeul la sectiunea Muzică

2013 - Premiile Confidențial - „Premiul de excelență pentru 55 de ani de carieră artistică“

2013 - Casa Regală a României îi acordă Ordinul Coroana României în grad de Cavaler

2013 - Lansarea audiobook-urilor Motanul încălțat, Crăiasa Zăpezii și Degețica apărute la Editura Litera

2013 - Omagiată la Noaptea Albă a Filmului Românesc pentru rolurile interpretate pe marele ecran

2014 - Lansarea programului „Vise frumoase copii“ inițiat de Margareta Pâslaru la Spitalul Grigore Alexandrescu din București

2014 - Creații vestimentare ale Margaretei Pâslaru intrate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie au fost prezentate în „Expoziția Prietenilor Muzeului Național de Istorie” din cadrul expoziției “Haina îl face pe om” alături de trofee, afișe, discuri, amintiri de familie

2014 - Trofeul Gala Crucea Rosie 2014

2014 - Diploma de Excelență 'Allegretto 40 - Povestea continuǎ' pentru merite deosebite în colaborarea cu Corul de copii Allegretto

2015 - Membră a juriului de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor din România 2014

2015 - Muzeul Municipiului București o sărbătorește, prin expoziția de afișe rare "Lasǎ-mi toamnǎ, pomii verzi" organizatǎ la Palatul Suțu

2016 - Radio Itsy Bitsy i-a oferit „Premiul de Excelență Itsy Bitsy” la categoria „Muzică pentru copii”

2016 - „Premiul de Excelență pentru întreaga activitate Margareta Paslaru artist plurivalent“ oferit de UARF - Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Margareta Pâslaru”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012
  3. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012
  4. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012
  5. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012
  6. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012
  7. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013
  8. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012
  9. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010
  10. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013
  11. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013
  12. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013
  13. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul I”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010
  14. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică 2013
  15. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul II”, Editura Universității Naționale de Muzică, 2013
  16. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010
  17. ^ „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Caietul III”, Editura Universității Naționale de Muzică 2010

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • ROMÂNI ÎN ȘTIINȚA ȘI CULTURA OCCIDENTALĂ - Academia Americano-Româna de Științe și Arte-1992; Enciclopedie volumul 13 – Margareta Pâslaru
  • Viorel Cosma, Muzicieni din România – LEXICON, Editura Muzicală, vol. VII, pag. 319 – Pâslaru, Margareta
  • Margareta Pâslaru, Eu și Timpul, Editura Curtea Veche Publishing, 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri

Media

Vezi și[modificare | modificare sursă]