Degețica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

„Degețica”
Calineczka VP ubt.jpeg
Ilustrație cu Degețica de Vilhelm Pedersen
AutorHans Christian Andersen  Modificați la Wikidata
Titlu originalTommelise
Țara primei aparițiiDanemarca  Modificați la Wikidata
LimbăLimba daneză  Modificați la Wikidata
Genbasm  Modificați la Wikidata
Publicată în Eventyr og historier[*][[Eventyr og historier (second edition of collection of Hans Christian Andersen's works)|​]]  Modificați la Wikidata
Data publicării  Modificați la Wikidata

Degețica (în daneză Tommelise) este un basm de Hans Christian Andersen. A fost publicat prima oară în 1835 în volumul Eventyr, fortalte for Børn. Første Samling. Andet Heft. Desenele animate și traducerea îi aparțin artistului Lică Săiniciuc.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.
Ilustrație cu Degețica, 1872

O femeie singură și săracă își dorea foarte mult un copil. Într-o zi acesta s-a dus la o vrăjitoare să îi ceară un leac. Vrăjitoarea i-a dat un bob de orez pe care să îl planteze într-un ghiveci cu flori și din el va răsări un copilaș. Din acest bob de orez a ieșit prima dată o lalea. Femeia a sărutat bobocul de lalea. Acesta s-a desfăcut iar în mijlocul său se afla o fată cât un deget de mare. Din acel moment fetița s-a numit Degețica. Aceasta dormea într-o coajă de alun atunci când la fereastra s-a apăruse o broască râioasă care a răpit-o deoarece considera că era numai bună de soție pentru fiul său. A dus-o pe malul unui râu iar dimineața când Degețica s-a trezit i-a spus că o va mărita cu fiul ei. Fetița a început să plângă. Un peștișor care a auzit discuția, a ros lujerul frunzei iar aceasta a fost luată de apa râului cu tot cu fetiță. După o vreme un cărăbuș a răpit-o pe Degețica. Toții cărăbuși au spus că fetița este foarte frumoasă. În schimb femelele cărăbuș aveau altă părere, o considerau urâtă. După un timp cărăbușul i-a dat drumul. Fata a ajuns în vizuina unui șoarece care i-a spus că o va lăsa să stea la el dacă îi spune povești și îi face curat. Șoarecele i-a spus fetei că va veni în vizită un sobol. Degețica le-a cântat un cântec iar sobol i-a propus fetiței să se însoare cu el. Aceasta nu a fost de acord.[1]

Într-o zi Degețica văzuse pe jos o pasăre rănită, aceasta a îngrijit-o până când rândunica s-a însănătoșit. După ce și-a revenit pasărea a plecat spre țările calde. Degețica pentru că nu mai suporta să fie umilită a decis să plece cu pasărea. Rândunica își avea cuibul în grădina Duhului florilor.[2] Acesta văzând-o pe fata s-a îndrăgostit de ea și a cerut-o de soție. Aceasta a acceptat și așa și-a împlinit dorința.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Andersen, Hans Christian (), Degețica, Florin Savu, Mihaela Istrati, Loredana Ștefan, Steaua Nordului, ISBN 978-973-8459-62-5, OCLC 895205100, accesat în  
  2. ^ Andersen, Hans Christian (), Degețica, Florin Savu, Mihaela Istrati, Loredana Ștefan, Steaua Nordului, ISBN 978-973-8459-62-5, OCLC 895205100, accesat în  
  3. ^ Strinu, Zinaida (). „Povestiri pe scurt de lecturi școlare: DEGEȚICA. Povestire pe scurt”. Povestiri pe scurt de lecturi școlare. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Alte proiecte Wikimedia conțin de asemenea materiale despre acest subiect:
Wikisource-logo.svg Texte originale la Wikisursă
Commons-logo.svg Categorie la Commons
Wikidata-logo.svg Degețica la Wikidata