Sari la conținut

Elisabeta Bostan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Elisabeta Bostan
Date personale
Născută (93 de ani)
Buhuși, județul Bacău, Regatul României
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieregizoare de film
scenaristă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Elisabeta Bostan (n. 1 martie 1931, Buhuși, județul Bacău, Regatul României) este o regizoare de film, scenaristă și profesoară universitară română. Este cunoscută drept regizor de filme pentru copii, deoarece lor le-a dedicat cea mai mare parte din creațiile sale cinematografice.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Elisabeta Bostan s-a născut la Buhuși, în data de 1 martie 1931. A absolvit Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț, iar în anul 1954, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" din București, secția regie.[1]

În 1955 Elisabeta Bostan devine asistent regie film și regizor secund la Studioul de film de la Buftea. Din 1990 ea a predat și a fost apoi șefă a catedrei de film la UNATC. În anul 1995 a devenit decan al Facultății de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografie.[2]. În 1996 ea a fondat festivalul de film studențesc CineMAiubit.[3]

Bostan a fost membră fondatoare a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) și președinte a Centrului Național Român de film pentru copii și tineret.[2]

Carieră cinematografică

[modificare | modificare sursă]

A debutat în anul 1958, cu două scurtmetraje, „Trei jocuri românești" și „Cloșca cu puii de aur”. Apoi în 1959 a semnat scenariul și regia pentru „Hora” și în 1960, a semnat scenariu și regia în colaborare cu Mihai Bucur pentru „Nuntă în Țara Oașului”.

Primul film de lung metraj regizat de Elisabeta Bostan este drama „Puștiul” realizat în 1962. În 1963, prin scurt-metrajul ”Năică” ea lansează seria filmelor cu același personaj: ”Năică și barza” – în 1966, ”Năică pleacă la București” – în 1967 și ”Năică și veverița” – 1967.[2]

Filmografie

[modificare | modificare sursă]

Ca regizor

[modificare | modificare sursă]

Ca scenarist

[modificare | modificare sursă]

Recunoaștere

[modificare | modificare sursă]

Premii

[modificare | modificare sursă]
  • 1964-1968: Marele premiu Pelagro d'oro și Marele premiu al juriului la Festivalul internațional al filmului pentru copii de la Gijon, Spania, Premiul pentru cel mai bun film pentru tineret la Festivalul internațional de la Tours și Marele premiu la Festivalul internațional al filmului de la Teheran; Mențiune specială la Cannes; Premiul pentru cel mai bun film pentru copii la Festivalul filmului de la Mamaia; Premiul pentru cel mai bun film la Festivalul internațional din La Plata, Argentina (seria Năica);
  • 1965: Premiul pentru cel mai bun film folcloric la Săptămâna internațională a filmului de folclor și turism de la Bruxelles ("Nunta în Țara Oașului");
  • 1967: Premiul Asturias pentru cea mai bună regie la Festivalul internațional al filmului de la Gijon ("Năică și barza");
  • 1967: Premiul pentru regie la Festivalul internațional al filmului pentru copii de la Moscova ("Năică și barza");
  • 1969: Premiul special al juriului la Festivalul internațional al filmului de la Moscova, Medalia de aur la Festivalul internațional al filmului de la Mar de Plata și Placheta de aur la Festivalul internațional al filmului de la Teheran ("Tinerețe fără bătrânețe");
  • 1969: Premiul special al juriului, Moscova (Tinerețe fără bătrânețe);
  • 1973: Medalie de bronz pentru cel mai bun musical la Festivalul internațional al filmului de la Moscova, (Veronica);
  • 1977: Premiul special al juriului la Festivalul internațional al filmului de la Moscova ("Mama");
  • 1977: Cupa de argint la Festivalul filmului pentru copii de la Giffoni Valle Pianna ("Mama");
  • 1982: Premiul de regie ACIN ("Saltimbancii")
  • 1985: Premiul de regie la Festivalul de la Costinești ("Promisiuni");
  • 1986: Premiul de regie ACIN ("Promisiuni");
  • 1990: Marele premiu la Festivalul internațional al filmului de la Cairo ("Campioana");
  • 2007: Premiul Aristizza Romanescu;
  • 2009: Premiul Gopo pentru întreaga activitate.[1]

Decorații și distincții

[modificare | modificare sursă]

În 2011 Elisabeta Bostan primește titlul de Doctor Honoris Causa din partea Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale".[2] Iar în anul 2000 ea primește din partea Președinției României Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii”.[4]

Festivaluri

[modificare | modificare sursă]

Din 2022 Casa de Cultură „Elisabeta Bostan” din Buhuși găzduiește Festivalul „CineCopilăria de Elisabeta Bostan“. Festivalul este organizat de Primăria orașului Buhuși, cu sprijinul Institutului Cultural Român, al Centrului Național al Cinematografiei, al Uniunii Cineaștilor și al Ministerului Culturii.[5][6]

Viață personală

[modificare | modificare sursă]

Elisabeta Bostan a fost căsătorită în anii ’60 cu regizorul Ion Bostan. S-a recăsătorit apoi cu doctorul Sandu Stoichiță.[2]

În 1990, în cadrul filmărilor la „Campioana”, o cunoaște pe Izabela Moldovan, care avea atunci 12 ani și decide să o adopte. Fata Elisabetei Bostan, Izabela Bostan Kevorkian este cadru didactic universitar la UNATC și regizoare.[7]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Iulia Blaga (), „Elisabeta Bostan va primi Trofeul Gopo pentru intreaga cariera”, Hotnews, accesat în  
  2. ^ a b c d e B, V. (). „PORTRET: Regizoarea Elisabeta Bostan împlineşte 90 de ani | Agenția de presă Rador”. Accesat în . 
  3. ^ AGERPRES, DOCUMENTAR: Regizoarea și scenarista Elisabeta Bostan împlinește 85 de ani, www.agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  4. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, d) 5.
  5. ^ „Festivalul „CineCopilăria de Elisabeta Bostan": filme, workshop-uri, lansări de carte, teatru și concurs de scurtmetraje”. www.icr.ro. Accesat în . 
  6. ^ „Festivalul CineCopilăria de la Buhuşi, inspirat de regizoarea Elisabeta Bostan, fiică a oraşului VIDEO”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  7. ^ „Povestea de film a Izabelei Bostan, fiica adoptivă a regizoarei de filme pentru copii Elisabeta Bostan”. adevarul.ro. . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Filme regizate de Elisabeta Bostan
Anii 1950
Anii 1960
Puștiul (1962)  · Năică și peștișorul (1963)  · Amintiri din copilărie (1965)  · Pupăza din tei (1965)  · Năică și barza (scurtmetraj, 1966)  · Năică pleacă la București (scurtmetraj, 1967)  · Năică și veverița (scurtmetraj, 1967)  · Tinerețe fără bătrînețe (1969)
Anii 1970
Veronica (1973)  · Veronica se întoarce (1973)  · Mama (1977)
Anii 1980
Saltimbancii (1981)  · Un saltimbanc la Polul Nord (1982)  · Fram (1983)  · Promisiuni (1985)  · Zîmbet de Soare (1988)  · Unde ești copilărie? (1988)  · Desene pe asfalt (1989)
Anii 1990
Campioana (1991)  · Telefonul (1992)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elisabeta_Bostan&oldid=16121166