Holbav, Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Holbav
—  sat și reședință de comună  —

Holbav se află în România
Holbav
Holbav
Holbav (România)
Localizarea satului pe harta României
Holbav se află în Județul Brașov
Holbav
Holbav
Holbav (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°39′33″N 25°23′14″E ({{PAGENAME}}) / 45.65917°N 25.38722°E

Țară România
Județ Brașov
ComunăHolbav

Atestare documentară1589

Suprafață
 - Total20,94 km²
Altitudine[2]705 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.234 locuitori
 - Densitate66 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507272
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Holbav în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Holbav în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Holbav în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
(Click pentru imagine interactivă)
Biserica din sat
Biserica din sat

Holbav (în germană Hohlbach [Pârâul găunos, Valea găunoasă, Găunoasa], în maghiară Holbák) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Pe teritoriul său se aflau mine de plumb, cărbune și argint (primele extracții s-au făcut în secolul XIX, rudimentar). Deține elemente de floră din jurassic.

Din februarie 2004, Holbav s-a desprins de comuna Vulcan, din care făcuse parte până atunci. Este reședința comunei Holbav.

Istorie[modificare | modificare sursă]

În anul 1733, când episcopul unit Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensământ în Ardeal, în localitatea Holbav, ortografiat Holbák, au fost recenzate 24 de familii[3], adică vreo 120 de persoane. Din registrul aceluiași recensământ, mai aflăm numele preotului care servea la biserica din sat: Komán (=Coman), ortodox[4],[3]. Din același document mai aflăm că de pe fânețele parohiei se aduna cantitatea de 1 car de fân[3]. Denumirea satului, Holbák, precum și numele preotului, Komán erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri[5].

Demografie[modificare | modificare sursă]

În 1910, Holbavul avea 1.299 locuitori (români), iar în 1992 - 1.506. Astăzi, numărul de holboșeni se situează undeva în jur de 1.520 de oameni.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia Holbavului se bazează în principal pe agricultură. De asemenea, mai există aici cinci firme care se ocupă de comerț și prestări servicii.

Turism[modificare | modificare sursă]

În Holbav, turiștii pot participa la Ziua Holbavului (pe 12 iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”).

De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesați, pot vizita stațiunea paleontologică de argilă, aflată sub egida Academiei Române.

Învățământ[modificare | modificare sursă]

Holbavul are 2 școli și 2 grădinițe.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ a b c Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751) de ..., p. 409.
  4. ^ Neunit, în documentul original, în latină: Non unitus
  5. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751) de ..., p. 303.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751) de ..., Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200., Blaș [Blaj], Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.

Legături externe[modificare | modificare sursă]