Cântarea Cântărilor
Cântarea Cântărilor (în ebraică: שיר השירים, Shir ha-Shirim, cunoscută și sub denumirea Cântarea lui Solomon,în latină Canticum Canticorum, în greacă - Το Άσμα Ασμάτων) este cel dintâi dintre cele cinci suluri („meghilot”) ale Bibliei ebraice, aflat în secțiunea a treia, "hagiografică"Ketuvim, "Scrieri". În cadrul Bibliei creștine, ea face parte din a doua secțiune, numită „poetică-didactică” a Vechiului Testament. Cântarea Cântărilor este alcătuită dintr-o serie de cântece de dragoste ale unei perechi - bărbat și femeie - care se adresează unul altuia. Este o cântare lirică, caracterizată prin „frumusețe, simplitate, gingășie și noblețe spirituală” [1] Este singura carte a Bibliei in care nu se proferează numele Divinității [2]și una din cele mai vechi poeme pastorale din istoria literaturii universale[3]. În tradiția rabinică, a părinților sinagogii (Hazal), poemul este interpretat ca fiind o alegorie a relației dintre poporul Israelului și Dumnezeu. În tradiția creștină apare o interpretare alegorică asemănătoare, după care Cântarea Cântărilor reflectă relația dintre Isus Hristos și Biserică. Poemul a influențat mult poezia și arta evreiască, ca și poezia și arta universală.
Citirea Cântării Cântărilor la evrei
[modificare | modificare sursă]La evreii așkenazi se citește cartea Cântării Cântărilor sâmbăta care cade în săptămâna Paștelui (Pesah), potrivit cu obiceiul general din tradiția așkenază de a se citi la fiecare din cele trei mari sărbători Regalim o carte din Hagiografie (Ketuvim) potrivită cu atmosfera sărbătorii.
În alte comunități se deschide sulul Cântării Cântărilor în noaptea de Seder (Leil Seder, din ajunul primei zi de Paște), în a șaptea zi de Paște sau la rugăciunea de seară (Arvit) din sâmbetele [[Numărătoarea Omerului|Numărătorii Omer.
La unele comunități evreiești, mai ales din Orient, se obișnuiește citirea Cântării în fiecare vineri, înainte de primirea Shabatului, potrivit concepției kabaliștilor, după care toată ziua de Sâmbătă (Șabat) și mai ales noaptea de vineri spre sâmbătă - Noaptea sâmbetei (Leil Shabat) sunt ceasuri de apropiere și reunire dintre Israel și Divinitate.
Paralele cu literatura mesopotamiană
[modificare | modificare sursă]Odată cu descoperirea mitologiei mesopotamiene si a altor mitologii din Orientul Apropiat antic, s-au găsit tăblițe de lut pe care erau scrise poezii de dragoste de origine sumeriană, akkadiană și asiro-babiloniană care au elemente lingvistice și stilistice asemănătoare cu Cântarea Cântărilor. Astfel, de pildă, în cântarea relației erotice dintre zeul Dumuzi sau Tamuz și zeița Innana sau Ishtar. Unii cercetători au fost de părere aceasta a fost cântată la ritualurile de prostituție rituală sau „nuntă divină” între preoți si preotese în templele mesopotamiene. [4] În timp ce în cultele politeiste instincte omenești erau atribuite, chiar în mod fățiș, zeilor, în Cântarea Cântărilor atracția sexuală este atribuită oamenilor și a fost interpretată uneori ca alegorie a pactului sau logodnei dintre Dumnezeu si poporul Israel stabilită în cursul adunării poporului la Muntele Sinai .articol de rabinul Yair Weitz,
Paralele cu poeziile de dragoste din Egiptul Antic
[modificare | modificare sursă]Origene credea că poemul biblic era,la origine, un epitalam (epithalamium) cântat la nunta lui Solomon cu fiica faraonului. [5] Poeziile de dragoste din Cântarea Cântărilor conțin unele motive care le apropie de cântecele de nuntă și de dragoste din cultura egipteană antică, ceea ce ar putea dovedi o influență reciprocă. Un exemplu de motiv comun este planta cunoscută ca Mandragora officinalis, in ebraica Dudá refuiyi, la plural Dudayim דודאים care, spre deosebire de poeziile mespotamiene. apare atât în poeziile de dragoste și în arta egipteană antică cât și în cele literatura ebraică biblică. Mandragora apare în scena în care este înfățișat faraonul Tutankhamon, stând pe tron și ținand în mână fructul de mandragoră, iar alături șade soția lui. Fructul de mandragoră apare în Biblie in contextul povestirilor despre Iacob (Yaakov) și soțiile sale, Lia (Lea) și Rahila (Rahel). (Cartea Genezei, 30, 14-18) În Cântarea Cântărilor 7, 14 este amintit când tânăra își invită iubitul să iasă cu ea pe câmp:
„Mandragorele miresme varsă și la noi acasă sunt multe fructe vechi și noi pe care, iubitul meu, pentru tine le-am păstrat.”
„"הדודאים נתנו ריח ועל פתחינו כל מגדים"”
Un alt motiv comun este comparația dintre iubită și telegarul sau iapa cea nobilă înhămată la carul faraonului (Cânt.Cânt.1,8) Și caracterul dramatic al versurilor din Cântarea Cântărilor și apelativul foarte curent de soră, adresat iubitei de îndrăgostit, sunt aduse ca dovadă influenței egiptene.[6]
Interpretare iudeo-creștină
[modificare | modificare sursă]Tradiția iudaică citește cartea drept o alegorie a relației dintre Dumnezeu și Israel.[7] Tradiția creștină, pe lângă aprecierea înțelesului literal drept cântec romantic despre bărbat și femeie, o citește drept alegorie a lui Hristos și al miresei sale, Biserica Creștină.[8]
Interpretări contemporane
[modificare | modificare sursă]Interpretată literal, Cântarea Cântărilor este un poem erotic[9][10] despre dragostea între Solomon și Sulamita, fiind cântate iubirea fizică dintre cei doi, frumusețea creației divine și bucuria de a trăi. Cei mai mulți savanți biblici („consensul zdrobitor”) subscriu acestei idei.[11][12][13][14]
Evreii „obișnuiau s-o cânte în taverne”, „deoarece reproducerea era esențială” iar iudaismul aprecia pozitiv sexualitatea.[10]
Este o carte a Bibliei unică prin celebrarea dragostei sexuale.[15] Ea redă „vocile a doi ibovnici, care se laudă unul pe celălalt, dorindu-se unul pe altul și invitându-se la plăceri lumești”.[16] Cei doi se doresc unul pe altul și se bucură de intimitatea lor sexuală. Studiile moderne tind să susțină că iubiții din cântec sunt necăsătoriți,[17][18] ceea ce este în concordanță cu contextul său cultural din Orientul Apropiat.[19] „Fiicele Ierusalimului” formează un cor care funcționează drept public a cărui participare la aventurile erotice ale îndrăgostiților facilitează participarea cititorului.[20] Biblistica modernă tinde să susțină că personajele poemului sunt necăsătoriți,[21][22] susținere potrivită contextului Orientului apropiat antic.[23]
Conform Yale University Press „Marvin H. Pope sugerează că poemul este ceea ce pare, o sărbătoare a iubirii sexuale atât umană, cât și divină, care nu admite rușine, înrădăcinată în religiile fertilității din Orientul Apropiat antic, ritualul de căsătorie sacru și sărbătoarea funerară.”[24][25]
Alții îi atribuie „teo-erotism”.[26] Sau vorbesc de „frumosul poem de dragoste erotică”.[27]
Barnabas Aspray a scris „Cântarea Cântărilor în sensul său literal nu este altceva decât o sărbătoare a iubirii erotice între două ființe umane.”[28]
Cântarea Cântărilor: O colecție de poezii de dragoste cântate de el ei și de ea lui:
În timp ce scrierea este atribuită lui Solomon în primul său vers și de către tradiționaliști, MBS susțin că, deși cartea poate conține material mai vechi, nu există dovezi că Solomon a scris-o. Datat de MBS în secolele al IV-lea sau al III-lea î.Hr.
Ce caută o colecție de poezii erotice în Biblia ebraică? Într-adevăr, unii rabinii antici erau neliniștiți de includerea cărții în canon.
Alegorie (bărbat = Dumnezeu; femeie = Israel) atât pentru evrei, cât și pentru creștini; utilizare liturgică; cântec de nuntă.[29][30]
— Shaye J. D. Cohen
(MBS = Modern Bible Scholarship = Biblistica Modernă)
Fiona Black (2001) a comentat: „« Găsirea » și dezbrăcarea, bătaia și « rănirea » unei femei pe timp de noapte de către un grup de bărbați este extrem de sugestivă pentru viol... și aceasta este o posibilitate care nu ar trebui exclusă din această scenă”.[31]
Flora și fauna în Cântarea Cântărilor
[modificare | modificare sursă]În poem sunt menționate numele a următoarelor plante: Acorus (קנה -kanè - trestie mirositoare 4:14); Aloe (אהלות - ahalot); cedrul (ארז, ארזים - erez, arazim - 1:17); chiparosul (ברותים - 1:17 brotim - de obicei -ברוש brosh);Cyperus (כופר - אשכול הכופר tradus prin ienupăr, ciorchinele de ienupăr, sau strugure de măliniță);grâul (חטה - חטים hittá , hittim 7:3 );mărul (תפוח tapuakh 2:3 ) ; mirul sau smirna (מור - mor 5:5) ;narcis sau trandafir (traducere pentru trandafir din Saron - חבצלת השרון havatzelet hasharon 2:1);nardul (נרד nerd - 1:11 4:13-14) ;palmierul sau finicul (azi, termenul pentru curmalul - תמר tamar 7:8) ; rodia (rimon - רימון 4:13); scorțișoară kinamon - קנמון) ;smochinul (teena - תאנה 2:13 ;spinul (hoakh - חוח ); safranul (brândușă, Crocus, - traducere pentru karkom כרכם); tămâie (levoná - לבונה); viță de vie (ghefen - גפן)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Ioan Alexandru Cuvântul traducătorului, Cântarea Cântărilor,Bibliotheca Orientalis, Editura științifică și enciclopedică, București, 1977
- ^ Zoe Dumitrescu Bușulenga 1977 p.8
- ^ Zoe Dumitrescu Bușulenga 1977 p.7
- ^ [1]
- ^ T.Meek 1956 p.92
- ^ Zoe Dumitrescu Bușulenga 1977 p.8
- ^ Sweeney (2011).
- ^ Norris (2003), p. 1.
- ^ Miller, Lisa (). „What the Bible Really Says About Sex”. Newsweek. Accesat în .
- ^ a b Silver, Alexandra (). „Q&A: 'God and Sex' Author Michael Coogan on the Bible”. TIME.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Barton, John (). How the Bible Came to be. Presbyterian Publishing Corporation. p. 54. ISBN 978-0-664-25785-9. Accesat în .
For example, most scholars think that the Song of Songs originated as a set of erotic poems of very high quality, which were only later treated as scriptural: this was achieved by regarding the lovers in the poems as representative, allegorically, of God and Israel (Jesus and the Church, in the Christian version of the allegory).
- ^ Hamilton, Adam (). Making Sense of the Bible: Rediscovering the Power of Scripture Today. HarperCollins. p. 20. ISBN 978-0-06-223497-1. Accesat în .
most scholars see it as a bit of erotic poetry to remind us that God invented sexual desire, and it is a good gift.
- ^ Fant, Clyde E.; Reddish, Mitchell Glenn (). Lost Treasures of the Bible: Understanding the Bible Through Archaeological Artifacts in World Museums. Eerdmans Publishing Company. p. 250. ISBN 978-0-8028-2881-1. Accesat în .
The view of most scholars today is that the Song of Songs should be taken at face value as erotic love poetry celebrating human love and sexuality, rather than as a divine allegory.
- ^ Kling, David W. (). The Bible in History: How the Texts Have Shaped the Times. Oxford University Press. p. 115. ISBN 978-0-19-531021-4. Accesat în .
The reigning consensus among contemporary scholars is that the Song is a collection of poems about human love.
- ^ Garrett 1993, p. 366.
- ^ Alter 2011, p. 232.
- ^ Fox, Michael V. The Song of Songs and the Ancient Egyptian Love Songs. 2005. Pages 231–232 [arguing the lovers are not married], 414–415 [see the following quote]. "…a poem that accepts premarital sexuality so naturally that it does not even try to draw attention to its own liberality. But of vast areas of Israelite life, society, and attitudes we know nothing."
- ^ Alter, Robert. Strong as Death Is Love: The Song of Songs, Ruth, Esther, Jonah, and Daniel, A Translation with Commentary. 2016. ISBN: 9780393352252. See his commentary on "My vineyard I have not kept" in Song of Songs 1:6.
- ^ Andruska, J. L. "Unmarried Lovers in the Song of Songs". The Journal of Theological Studies, Volume 72, Issue 1, April 2021, Pages 1–18, https://doi.org/10.1093/jts/flab019. "Unmarried human lovers appear to have been characteristic of the love song genre in the ancient Near East."
- ^ Exum 2012, p. 248.
- ^ Andruska 2022, p. 202.
- ^ Alter, Robert (). Strong As Death Is Love: The Song of Songs, Ruth, Esther, Jonah, and Daniel, A Translation with Commentary. W. W. Norton & Company. p. PT23. ISBN 978-0-393-24305-5.
- ^ Andruska, J. L. (). „Unmarried Lovers in the Song of Songs”. The Journal of Theological Studies. 72 (1): 1–18. doi:10.1093/jts/flab019. ISSN 0022-5185.
- ^ „Song of Songs”. Yale University Press. . Accesat în .
- ^ Pope, Marvin H. (). Song of Songs. Yale University Press. ISBN 978-0-300-13949-5.
- ^ Nagy, Gregory (). „The theo-eroticism of mythmaking about Aphrodite's love for boys like Adonis”. Classical Inquiries. Harvard University. Accesat în .
- ^ Paulsell, Stephanie (). „Devotion in the Study of Religion”. Harvard Divinity Bulletin. Accesat în .
- ^ Aspray, Barnabas (). „From Exegesis to Allegory: Ricœur's Challenge to Biblical Scholarship”. În Edelheit, Joseph A.; Moore, James F. Reading Scripture with Paul Ricoeur. Studies in the Thought of Paul Ricoeur. Lexington Books. p. 62. ISBN 978-1-7936-2562-5. Accesat în .
the Song of Songs in its literal sense is nothing more than a celebration of erotic love between two human beings.
- ^ „Free Hebrew Bible Course with Shaye Cohen”. Biblical Archaeology Society. . Accesat în .
- ^ Hoffman, Joel E (). „Shaye J.D. Cohen's Lecture Notes: INTRO TO THE HEBREW BIBLE @ Harvard (BAS website) (78 pages)”. Academia.edu. Accesat în .
- ^ Exum 2012, p. 493.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ioan Alexandru Cuvântul traducătorului, Cântarea Cântărilor,Bibliotheca Orientalis, Editura științifică și enciclopedică, București, 1977
- Alter, Robert (). The Art of Biblical Poetry. Basic Books. ISBN 0465028195.
- Andruska, Jennifer L. (). „The Song of Songs”. În Dell, Katherine J.; Millar, Suzanna R.; Keefer, Arthur Jan. The Cambridge Companion to Biblical Wisdom Literature. Cambridge University Press. ISBN 978-1-108-66581-0.
- Exum, Jo Cheryl (). „Song of Songs”. În Newsom, Carol Ann; Lapsley, Jacqueline E. Women's Bible Commentary. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664237073.
- Zoe Dumitrescu Bușulenga - studiu introductiv la Cântarea Cântărilor în traducerea lui Ioan Alexandru, Bibliotheca Orientalis, Editura științifică și enciclopedică, București 1977
- Garrett, Duane (). Proverbs, Ecclesiastes, Song of Songs. B&H Publishing Group. ISBN 9780805401141.
- Theophile J. Meek, Introduction and Exegesis to The Song of Songs, The Interpreters' Bible, 1956, volume V, p. 92
- Norris, Richard Alfred (). The Song of Songs: Interpreted by Early Christian and Medieval Commentators. Eerdmans.
- Sweeney, Marvin A. (). Tanak: A Theological and Critical Introduction to the Jewish Bible. Fortress Press. ISBN 9781451414356.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- ro BibliaOrtodoxa.ro
- en Catholic Encyclopedia
- en Jewish Encyclopedia
- Cantarea Cantarilor, 22 iulie 2010, Stelian Gomboș, CrestinOrtodox.ro
- Interpretarea alegorica a Cantarii Cantarilor in traditia iudaica si in traditia crestina, 25 mai 2007, Protos. lect. dr. Justinian Carstoiu, CrestinOrtodox.ro
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||