Comuna Măicănești, Vrancea

45°30′6″N 27°29′27″E (Comuna Măicănești, Vrancea) / 45.50167°N 27.49083°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Măicănești
—  comună  —
Măicănești se află în România
Măicănești
Măicănești
Măicănești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°30′6″N 27°29′27″E ({{PAGENAME}}) / 45.50167°N 27.49083°E

Țară România
Județ Vrancea


ReședințăMăicănești
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Măicănești[*]Răzvan-Adrian Pascu[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total145 km²

Populație (2021)
 - Total3.826 locuitori
 - Densitate26 loc./km²

Fus orarUTC+2

Localități înfrățite
 - Wolnzach, Germania

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Măicănești
Poziția localității Măicănești
Poziția localității Măicănești

Măicănești este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Belciugele, Măicănești (reședința), Râmniceni, Slobozia Botești, Stupina și Tătaru.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județele Brăila, Galați și Buzău, aflându-se pe malul drept al râului Râmnicu Sărat, aproape de vărsarea acestui râu în Siret.

Poziții geografice[modificare | modificare sursă]

Distanța până la:

  • Focșani - 39 km
  • București - 188 km
  • Brăila - 52 km
  • Galați - 61 km
  • Râmnicu Sărat - 41 km
  • Buzău - 76 km
  • Bacău - 143 km
  • Onești - 123 km
  • Roman - 189 km
  • Piatra Neamț - 212 km
  • Suceava - 297 km
  • Brașov - 221 km
  • Constanța - 253 km

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele comunei Măicănești provine de la intemeietorul Târgului Măicănești, Iorgu Măicănescu.[2][3]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Măicănești

     Români (91,17%)

     Romi (2,93%)

     Alte etnii (5,91%)




Componența confesională a comunei Măicănești

     Ortodocși (92,11%)

     Alte religii (1,99%)

     Necunoscută (5,91%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Măicănești se ridică la 3.826 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.612 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,17%), cu o minoritate de romi (2,93%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,11%), iar pentru 5,91% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Măicănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Răzvan-Adrian Pascu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța PNL-USR-PLUS10          
Partidul Social Democrat3          
   PartidMandateMandate după afiliere ale alianței PNL–USR–PLUS
Partidul Național Liberal9         
Uniunea Salvați România1         
Lista primarilor comunei
Primar Partide Ocupare Eliberare Notă
Răzvan Pascu PNL-USR-PLUS 22 octombrie 2020 în funcție
Costel Necula PSD 1996 22 octombrie 2020 data ocupării funcției necunoscută

Dezvoltare și economie[modificare | modificare sursă]

În fiecare duminică, se organizează piața din centrul comunei Măicănești, reabilitată în 2018. Comuna are trotuare reabilitate în 2019, în Râmniceni, Tătaru și Măicănești, o stradă reabilitată (DN 23 B) în iulie 2019 ce conectează punctul de est la intersecția cu DN 23 de punctul de vest, la Ciorăști. Digul de apărare Măicănești-Râmniceni a fost finalizat în 2013. În 2021 a fost deschis un magazin de retail, acesta revigorând comerțul de tranzit din comună.

Transport[modificare | modificare sursă]

Rutier[modificare | modificare sursă]

Este traverastă de șoseaua națională DN23, care leagă Focșaniul de Brăila. La Măicănești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN23B care duce spre sud-vest la Ciorăști și din DN23B se ramifică la Tătaru șoseaua județeană DJ204B, care duce vest la Tătăranu. Comuna are patru direcții:

  • spre Râmnicu Sărat (și implicit spre Buzău)
  • spre Focșani (via Nănești către Galați și Tecuci)
  • spre Brăila (din iulie 2023[8] și implicit spre județele Tulcea și Constanța)
  • spre Tătăranu (și implicit spre tot sudul județului Vrancea, până în comuna Vintileasca)

Așadar centrul comunei Măicănești este un tranzit rural important în zona sud-estică a României, împreună cu comunele Liești, Vulturu și Pechea.

Feroviar[modificare | modificare sursă]

Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt:

  • Ciorăști (neinteroperabilă începând cu 1997) (15 km depărtare de comună)
  • Șerbănești (Liești, interoperabilă) (18 km față de comună)
  • Gara Focșani (interoperabilă) (42 km depărtare)
  • Gara Râmnicu Sărat (interoperabilă) (45 km depărtare de comună)

Aerian[modificare | modificare sursă]

Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul "George Enescu" din Bacău, aflat la 139 km față de comuna Măicănești.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Măicănești, Tătaru, Belciugu, Grădinile-Gârlești și Crângeni, cu o populație de 2050 de locuitori. În comună funcționau două biserici — una la Măicănești și cealaltă la Tătaru, ultima datând din 1842 — și două școli — una de băieți, cu 97 de elevi, și una de fete, cu 38 de eleve.[9] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Râmniceni, cu satele Râmniceni și Slobozia-Râmniceni, cu 1523 de locuitori, și în care funcționau o biserică zidită în 1834 și o școală mixtă cu 121 de elevi.[10]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Măicănești în aceeași plasă, cu 1302 locuitori în satele Bolboaca, Belciug, Gârleasca, Măicănești, Tătaru și în cătunele Crângeni și Grădinile.[11] Comuna Râmniceni, din aceeași plasă, cu satele Râmniceni și Slobozia-Botești, avea 1577 de locuitori.[12]

În 1950, comunele au fost arondate raionului Măicănești (comuna Măicănești fiind reședința acestuia) din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Galați; în 1956, raionul Măicănești s-a desființat și cele două comune au trecut la raionul Brăila, regiunea Galați. În 1968, ele au trecut la județul Vrancea, iar comuna Râmniceni s-a desființat, satele ei fiind arondate comunei Măicănești, în timp ce satul Crângeni a fost arondat comunei Nămoloasa din județul Galați.[13][14]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Măicănești inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este Monumentul Eroilor din Războiul Ruso-Turc din 1877–1878, ridicat în anul 1912 în fața primăriei comunei. Monumentul este, începând cu 2021, într-un proiect de reabilitare.

Note și referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Constantin Manole, Monografia comunei Măicănesti”. www.ziaruldevrancea.ro. Accesat în . 
  3. ^ „Comuna Măicănești, Vrancea”. Localități Wiki. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Începând cu data de 6 iulie 2023, prin deschiderea podului rutier ce leagă municipiul Brăila de județul Tulcea, se face deschiderea directă și către județele Tulcea și Constanța.
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Măicănești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 267–268. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Rîmniceni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 238–239. 
  11. ^ „Comuna Măicănești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Comuna Râmniceni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Măicănești, Constantin Gh Manole, Editura Terra, Focșani, 2006