Comuna Năruja, Vrancea
| Năruja | |
| — comună — | |
 | |
  Năruja Năruja (România) | |
| Coordonate: 45°49′36″N 26°46′40″E / 45.82667°N 26.77778°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Județul Vrancea |
| SIRUTA | 176891 |
| Atestare | [1]  |
| Reședință | Năruja |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Năruja[*] | Grigore Mihăeș[*][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 33,37 km² |
| Altitudine | 354 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.806 locuitori |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Năruja este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Năruja (reședința), Podu Nărujei, Podu Stoica și Rebegari.[3]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Toponimicul Năruja este asociat cu termenul maghiar nyires care înseamnă mestecăniș,[4] de unde s-a dat numele atât comunei cât și afluentului Zăbalei cu aceiași denumire.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în vestul județului, în zona de munte, pe valea râului Zăbala și a afluentului său Năruja. Prin comună trece șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Paltin, Spulber și Nereju, și spre nord la Valea Sării (unde se termină în DN2D). La Podu Stoica, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205M, care o leagă spre vest de Nistorești.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară a Nărujei se face în 1688. Istoricii M. Canianu și A. Candrea, în monografia Dictionarul județului Putna (din 1893), o consideră a fi cea mai veche așezată de răzeși (sate-stup sau matcă) din Vrancea. Pe harta lui Dimitrie Cantemir este consemnat satul Vranciza, care este identificată ulterior cu Năruja de astăzi. De altfel, datorită particularităților sociale, economice, religioase s.a.m.d., Cantemir i-a conferit acestei zone, denumirea de Republica Vrânceană în lucrarea sa Descriptio Moldavae, ca un corolar la spiritul de egalitate, liber și hotărât pentru apărarea moșiilor comune ale țăranilor răzeși.[5]
Sfârșitul secolului al XIX-lea
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna, și era formată din satele Lunca, Năruja, Petrești, Podu Năruja, Podu Stoica, Poenița, Reghiu și Stroești, având în total 997 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 29 de elevi.[6][7]
Anuarul Socec consemnează în 1925 comuna ca reședință a plășii Vidra din același județ, având în aceleași opt sate, o populație de 1210 locuitori.[8] Oficialitățile acelei vremi, au socotit Năruja, ca fiind locul indicat pentru a construi un castel regal, până la construirea castelului Peleș din Sinaia.[9]
Regimul comunist – până în prezent
[modificare | modificare sursă]În timpul regimului comunist, comuna a devenit reședința raionului Năruja din regiunea Putna, dar după doi ani, în 1952, a fost inclusă în raionul Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna – cu satele Năruja, Podu Nărujei și Podu Stoica a fost transferată la județul Vrancea, primind și satul Rebegari (anterior la comuna Nistorești);[10][11]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Năruja
Români (97,01%)
Alte etnii (2,99%)
Componența confesională a comunei Năruja
Ortodocși (97,07%)
Alte religii (0%)
Necunoscută (2,93%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Năruja se ridică la 1.806 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.659 de locuitori.[12] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,01%).[13] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,07%), iar pentru 2,93% nu se cunoaște apartenența confesională.[14]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Năruja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Grigore Mihăeș[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[15]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||||
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]
Singurul obiectiv din comuna Năruja inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este biserica „Cuvioasa Paraschiva” din centrul satului Năruja. Ea este clasificată drept monument de arhitectură și datează din 1788.
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Muntele Lapoş
- Platou Podul Nărujii
- Lunca Deasă[16]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ Tamara Daniela Mocanca. „Țara Vrancei, dincolo de legenda Tudorei Vrâncioaia şi a celor şapte feciori”. p. 113.
- ↑ „Istoric”. Primăria Năruja. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Năruja, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 452.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Rebegari, cătun” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 221.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Năruja”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 604.
- ↑ „Istoric”. Primăria Năruja. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ „Turism”. Primăria Năruja. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Biserica Cuvioasa Paraschiva din Năruja
- Râul Putna (sit de importanță comunitară)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Năruja la Wikimedia Commons- Primăria Năruja
- Școala Gimnazială „Barbu Ștefănescu Delavrancea” Năruja
