Sari la conținut

Comuna Năruja, Vrancea

45°49′36″N 26°46′40″E (Comuna Năruja, Vrancea) / 45.82667°N 26.77778°E45.82667; 26.77778
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Năruja
—  comună  —

Năruja se află în România
Năruja
Năruja
Năruja (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°49′36″N 26°46′40″E ({{PAGENAME}}) / 45.82667°N 26.77778°E45.82667; 26.77778
Țară România
Județ Vrancea
SIRUTA176891
ReședințăNăruja
Componență
Năruja
Podu Nărujei
Podu Stoica
Rebegari
Guvernare
 - primar al comunei Năruja[*]​Grigore Mihăeș[*]​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total33,37 km²
Altitudine354 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total1.806 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Năruja este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Năruja (reședința), Podu Nărujei, Podu Stoica și Rebegari.[2] Localitatea este numită simbolic și Comoara Vrancei și se află la o distanță de 50 km, față de Focșani, municipiul-reședință de județ, fiind situată la confluența râurilor Zăbala și Năruja.[3] În comună se află 3 grădinițe și 4 școli. Sunt 721 de gospodării și 844 de locuințe în toată comuna.[4]

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în vestul județului, în zona de munte, pe valea râului Zăbala și a afluentului său Năruja. Prin comună trece șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Paltin, Spulber și Nereju, și spre nord la Valea Sării (unde se termină în DN2D). La Podu Stoica, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205M, care o leagă spre vest de Nistorești.

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Năruja

     Români (97,01%)

     Alte etnii (2,99%)




Componența confesională a comunei Năruja

     Ortodocși (97,07%)

     Alte religii (0%)

     Necunoscută (2,93%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Năruja se ridică la 1.806 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.659 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,01%).[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,07%), iar pentru 2,93% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Năruja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Grigore Mihăeș[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Alianța pentru Unirea Românilor2         

Istorie

[modificare | modificare sursă]
Năruja pe harta interbelică a județului Putna (1938)

Năruja, conform istoricilor M. Canianu şi A. Candrea în monografia ,,Dictionarul judeţului Putna” (din 1893), este considerată ca fiind cea mai veche așezată de răzeși (sate-stup sau matcă) din Vrancea. Pe harta ilustrului domnitor al Moldovei, Dimitrie Cantemir, este consemnat satul Vranciza, care este identificată ulterior cu Năruja de astăzi. De altfel, datorită particularităţilor sociale, economice, religioase s.a.m.d., Cantemir i-a conferit acestei zone, denumirea de Republica Vrânceană în lucrarea sa ”Descriptio Moldavae”, ca un corolar la spiritul de egalitate, liber şi hotărât pentru apărarea moşiilor comune ale ţăranilor răzeşi.[9]

Conform unei legende, satul Năruja a luat ființă cu ajutorul celor șapte feciori ai Babei Tudora Vrâncioaia (Bârsan, Bodea, Pavel, Negrilă, Nistor, Spânea și Spulber) care au primit ca recompensă după victoria de la Războieni (Valea Albă), cei șapte munți ai Vrancei. Astfel, fiecare și-a ales un munte la poalele cărora s-au întemeiat mai târziu, câteva sate vrâncene: Bârsești, Negrilești, Nereju, Păulești, Spinești și Tulnici – printre care și satul Năruja.[10]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna, și era formată din satele Lunca, Năruja, Petrești, Podu Năruja, Podu Stoica, Poenița, Reghiu și Stroești, având în total 997 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 29 de elevi.[11][12] Anuarul Socec consemnează în 1925 comuna ca reședință a plășii Vidra din același județ, având în aceleași 8 sate, o populație de 1210 locuitori.[13] Oficialitățile acelei vremi, au socotit Năruja, ca fiind locul indicat pentru a construi un castel regal, până la construirea castelului Peleș din Sinaia.[14]

În 1950, a devenit reședința raionului Năruja din regiunea Putna, dar după doi ani, în 1952, a fost inclusă în raionul Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la județul Vrancea.[15][16]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Năruja.

Singurul obiectiv din comuna Năruja inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este biserica „Cuvioasa Paraschiva” din centrul satului Năruja. Ea este clasificată drept monument de arhitectură și datează din 1788.

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]

În comuna Năruja se pot vizita rezervele naturale turistice: Muntele Lapoş, Platou Podul Nărujii şi Lunca Deasă.[17]

Note

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Năruja
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „Localizare”. Primăria Năruja. Accesat în . 
  4. ^ „Pagina principală”. Primăria Năruja. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ „Istoric”. Primăria Năruja. Accesat în . 
  10. ^ „Istorie locală a Țării Vrancei”. Grupul de Acțiune Locală „Țara Vrancei”. Accesat în . 
  11. ^ Lahovari, George Ioan (). „Năruja, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 452. 
  12. ^ Lahovari, George Ioan (). „Rebegari, cătun” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 221. 
  13. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Năruja”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 604. 
  14. ^ „Istoric”. Primăria Năruja. Accesat în . 
  15. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  16. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  17. ^ „Primăria Năruja - secțiunea Turism”. Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Năruja,_Vrancea&oldid=17235963