Comuna Câmpineanca, Vrancea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Câmpineanca
—  Comună  —
Câmpineanca se află în România
Câmpineanca
Câmpineanca
Câmpineanca (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°42′34″N 27°7′45″E / 45.70944°N 27.12917°E / 45.70944; 27.1291745°42′34″N 27°7′45″E / 45.70944°N 27.12917°E / 45.70944; 27.12917

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Vrancea.svg Vrancea

SIRUTA 174780

Reședință Câmpineanca
Componență

Guvernare
 - Primar Tudorel Ivan[*][3] (PSD, )

Suprafață
 - Total 19 km²
Altitudine 78 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3501 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.160 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Câmpineanca este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Câmpineanca (reședința), Pietroasa și Vâlcele.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în zona estică a județului, la vest de orașul Focșani, pe malurile râului Milcov. Este traversată de șoseaua județeană DJ205S, care o leagă spre est de Focșani și spre nord-vest de Vârteșcoiu.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Câmpineanca

     Români (94.77%)

     Necunoscut (4.71%)

     Altă etnie (0.51%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Câmpineanca

     Ortodocși (93.43%)

     Necunoscută (4.71%)

     Altă religie (1.85%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Câmpineanca se ridică la 3.501 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.160 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,77%). Pentru 4,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2]

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,43%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Câmpineanca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Tudorel Ivan[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 7              
Partidul Național Liberal 5              
Partidul Ecologist Român 1              

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Pântecești (reședința), Vâlcelele, Paraschiveni și Slobozia, cu o populație de 1111 locuitori. În comună funcționau două biserici (una datând din 1835 și alta din 1843) și o școală de băieți cu 20 de elevi.[6]

Anuarul Socec din 1925 consemnează transferul comunei la județul Putna, în cadrul căruia a fost inclusă în plasa Gârlele. Ea avea în compunere satele Câmpineanca-Slobozia (devenit reședință), Paraschiveni, Pânticești și Vâlcelele.[7] A căpătat în 1931 statut de comună suburbană a comunei urbane Focșani.[8]

În septembrie 1950, odată cu noua organizare administrativ-teritorială a țării după model sovietic, a fost inclusă în orașul Focșani, regiunea Putna, care la rândul său a fost reședința regiunii Putna.

În anul 1952, regiunea Putna se desființează, astfel, satul a fost inclus în regiunea Bârlad.

În anul 1958 se desființează și regiunea Bârlad, satul trecând, după 1956, în regiunea Galați.

În 1968, cu ultima organizare administrativ-teritorială, Focșaniul a căpătat statut de municipiu și a devenit reședința județului Vrancea, comuna Câmpineanca rămânând comună suburbană. În acel moment, comuna avea deja multe sate, dintre care mai multe —Florești, Gugești, Paraschiveni, Slobozia-Câmpineanca și Slobozia-Vidrăscu — au fost comasate pentru a forma satul Câmpineanca, devenit reședința comunei.[9][10] În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Câmpineanca a fost subordonată direct județului Vrancea.[11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Trei obiectice din comuna Câmpineanca au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Biserica Sfinții Voievozi din satul Câmpineanca (anterior aflată în satul desființat Florești), datând din secolul al XVII-lea, este clasificată ca monument de arhitectură. Pe listă mai figurează ca monumente memoriale sau funerare două monumente ridicate în memoria victimelor Primului Război Mondial, unul aflat la primărie și altul la grădiniță, ambele în satul Câmpineanca.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Cîmpineanca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 476. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  7. ^ Comuna Câmpineanca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=606. Accesat la 10 mai 2013. 
  8. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 479. 15 iulie 1931. 
  9. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 10 mai 2013. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 10 mai 2013. 
  11. ^ DECRET-LEGE nr. 38 din 22 ianuarie 1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativa a teritoriului tarii”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-lege-nr-38-din-22-ianuarie-1990-privind-abrogarea-legii-nr-2-1989-referitoare-la-organizarea-administrativa-a-teritoriului-tarii-emitent-consiliul-814.html. Accesat la 3 mai 2012. 

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Anibal Teodorescu (1881–1971), jurist, membru corespondent al Academiei Române.
  • Marcel Uluitu (1933-2010), medic, membru titular al Academiei de Științe Medicale din România, din 1996 (specialitatea fiziologie). Membru al Academiei Oamenilor de Știință (1985); Membru al Cenaclului literar al Academiei Române.
  • Distins cu Premiul „Victor Babeș” al Academiei Române (1980).
  • Profesor universitar de fiziologie la Universitățile „Athenaeum” și „Spiru Haret” (din 1990), cu manuale pentru uz didactic:
  • 1. Fiziologia renală (1992); 2.Fiziologia sistemului endocrin (1997); 3. Manual de fiziologie (1997);
  • Profesor universitar de fiziologie la Universitățile „Athenaeum” și „Spiru Haret” (din 1990), cu manuale pentru uz didac:
  • 1. Fiziologia renală (1992); 2.Fiziologia sistemului endocrin (1997); 3. Manual de fiziologie (1997);
  • Fiu al lui Gheorghe și Costina Uluitu. A urmat școala primară din localitatea natală (1940 - 1944), apoi studii liceale la Colegiul Național „Unirea” din Focșani (1944 - 1951). A absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, promoția 1958.

Titluri științifice:

  • Doctor în științe medicale - Institutul de Fiziologie Normală și Patologică „Daniel Danielopolu” (1968);
  • Doctor docent - UMF Iași (1974).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Emil A. Giurgea, Vrancea: Ghid turistic al județului, București, Editura Sport-Turism, 1977
  • Moldoveanu, Gheorghe C., Nume de locuri din valea Milcovului, Editura Neuron, Focșani, 1996