Comuna Străoane, Vrancea
| Străoane | |
| — comună — | |
 | |
  Străoane Străoane (România) | |
| Coordonate: 45°56′5″N 27°2′45″E / 45.93472°N 27.04583°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| Reședință | Străoane |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Străoane[*] | Vasile Zbârciog[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 53 km² |
| Altitudine | 326 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.435 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 627325 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Străoane este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Muncelu, Repedea, Străoane (reședința) și Văleni.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în partea de nord a județului, pe malul stâng al râului Șușița. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre nord-vest de Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D) și spre sud-est de Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Străoane
Români (95,11%)
Alte etnii (4,89%)
Componența confesională a comunei Străoane
Ortodocși (94,53%)
Alte religii (0,61%)
Necunoscută (4,86%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Străoane se ridică la 3.435 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.235 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,11%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,53%), iar pentru 4,86% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Străoane este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Zbârciog[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | ||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau în plasa Zăbrăuți a județului Putna comunele Străoani de Jos și Străoani de Sus. Comuna Străoani de Jos cuprindea satele Străoani de Jos, Repedea și Văleni, cu 1871 de locuitori și în ea existau trei biserici și o școală mixtă.[7] Comuna Străoani de Sus avea în compunere satele Muncelu, Străoani de Sus, Talapanu și Varnița, cu 1952 de locuitori; aici existau patru biserici și o școală.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă și cu aceeași structură, comuna Străoanii de Jos având 3101 locuitori, iar comuna Străoanii de Sus — 2000.[9]
În 1950, comunele au trecut la raionul Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În timp, zona a fost reorganizată administrativ, satul Străoane de Sus fiind transferat comunei Străoane de Jos, redenumită Străoane, în vreme ce restul satelor fostei comune Străoane de Sus au format comuna Muncel. În 1964, comuna Muncel a fost desființată, satele Muncel și Talapani trecând la comuna Străoane, iar satul Varnița — la comuna Răcoasa.[10] În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost comasate pentru a forma satul Străoane, iar satul Talapani a fost și el desființat și comasat cu satul Varnița din comuna Răcoasa.[11][12]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
În comuna Străoane se află biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (fostă în satul Străoane de Sus), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în centrul satului Străoane, în incinta cimitirului.
În rest, în comună mai există alte două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea, ca monumente de interes local, ambele clasificate ca situri arheologice. Situl arheologic din punctul „Cetățuie”, aflat la nord-est de satul Muncelu, cuprinde urmele a două așezări, una din eneolitic atribuită culturii Cucuteni faza B, și alta din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru. Celălalt sit se află tot în zona satului Muncelu, în punctul „Fântâna din Vale”, de la est de sat, pe malul râului Zăbrăuți, și conține vestigii din neoliticul timpuriu atribuite culturii Starčevo-Criș.
Alte obiective[modificare | modificare sursă]
Monumentul ridicat sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu. În anul 1972 s-a înălțat monumentul Ecaterinei Teodoroiu, pe traseul turistic spre Soveja, la ieșirea din satul Muncelu, pe culmea cea mai înaltă, la aproximativ 1 km. nord - vest de satul Muncelu.
Un basorelief de formă dreptunghiulară, o înfățișează pe eroină bust, cu vedere din profil, aplicânduse o placă de marmură albă având gravată următoare inscripție: «Pe aceste locuri a căzut eroic în luptele pentru apărarea patriei la 22 august 1917 sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu».
Autorul basoreliefului este Octav Iliescu, lucrarea fiind executată în anul 1972.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Străoani-de-Jos, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 477–478.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Străoani-de-Sus, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 478.
- ^ „Comunele Străoanii de Jos și Străoanii de Sus în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
| |||||||||||||||||||
