Comuna Vintileasca, Vrancea
| Vintileasca | |
| — comună — | |
Monumentul Eroilor din Vintileasca | |
| Poziția geografică | |
| Coordonate: 45°36′23″N 26°42′9″E / 45.60639°N 26.70250°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ din România | |
| SIRUTA | 178475 |
| Reședință | Vintileasca |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Vintileasca[*] | Tudorel Vâlcociu[*][1] (PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 63 km² |
| Altitudine | 786 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.724 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 627425 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Vintileasca (anterior, Neculele) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bahnele, După Măgura, Neculele, Poiana Stoichii, Tănăsari și Vintileasca (reședința).[2]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Numele comunei și a satului omonim
[modificare | modificare sursă]Comuna poartă denumirea voievodului Vlad Vintilă. Un document emis de domnitorul Radu de la Afumați în 1526 atestă că jupânul Vintilă era proprietarul mai multor sate și munți din zonă. O legendă locală susține că Vintilă i-a condus pe băștinași în aceste locuri, la luptă pentru a se confrunta împotriva tătarilor, invingându-i pe platoul unde se află astăzi lacul omomim. Tradiția spune că numele comunei ar data din 1530, când îi se zicea „la fundul moşiei lui Vintilă,” la „Vintileasca”.[3]
Numele altor sate ale comunei
[modificare | modificare sursă]- Bahnele – Fost cătun al satului Neculele, numele comunei își are originea de la cuvântul bahnă care în slava veche, înseamnă baltă sau loc mlăștinos;[4][3]
- După Măgura – Numele satului are caracter geografic, fiind denumit după poziția sa geografică. Privit din centrul satului Vintileasca, se află situat în spatele (după) dealul cu același nume (Măgura cu Tisele – 825 m);[3]
- Neculele – Provine de la legendarul cioban „Necula”, sosit din Ardeal, așezându-se pe aceste meleaguri cu oile sale, pe vremea lui Ștefan cel Mare;[5][3]
- Poiana Stoichii – Provine de la un cioban pe nume „Stoica”, care în vechime avea o stână pe teritoriul actualului sat;[3]
- Tănăsari – Provine de la numele de familie „Tănase” care este predominant în acest sat;[3]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Buzău, între izvoarele râurilor Râmnicu Sărat și Milcov, la limita Carpaților cu Subcarpații de Curbură, cuprinzând cea mai mare parte a depresiunii numită de unii geografi „Între Râmnice”, iar de alţii „Bisoca-Neculele”.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Până pe la mijlocul secolului al XX-lea, comuna nu a existat, satele ei (Vintileasca și Neculele) făcând parte din comuna Jitia. Aceasta se formează undeva prin perioada interbelică sub denumirea de Neculele, o comună alcătuită în urma unei solicitări din partea cetățenilor din satele Bahnele, Neculele și Vintileasca ce își doreau desprinderea de comuna Jitia din cauza distanței până în satul-reședință.[3] În timpul regimului comunist a făcut parte din raionul Râmnicu Sărat din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat denumirea de Vintileasca și a fost transferată la județul Vrancea.[6][7]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Vintileasca
Români (95,77%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (4,23%)
Componența confesională a comunei Vintileasca
Ortodocși (95,3%)
Alte religii (0,17%)
Necunoscută (4,52%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vintileasca se ridică la 1.724 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.981 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,77%), iar pentru 4,23% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,3%), iar pentru 4,52% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Vintileasca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Tudorel Vâlcociu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||||
Transport
[modificare | modificare sursă]Comuna este deservită de șoseaua națională DN2R, care o leagă spre sud de Jitia.
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]În comuna Vintileasca se găsesc 5 obiective turistice, printre care:
- Schiturile Sfântul Ioan Evanghelistul și Muntioru
- Băile sulfuroase
- Lacul Mare
- Mănăstirea Monteoru (situată într-o rezervație naturală) la peste 1300 de metri
- Monumentul natural "Pietrele Feții", aflate pe coama Muntelui Piatra, monumentul natural, amintit în opera lui Alexandru Vlahuță, „România pitorească”
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- 1 2 3 4 5 6 7 Sorin Pantelimon (). „Comuna Vintileasca – Studiu monografic”. Editura Rafet. pp. 68–88. Accesat în .
- ↑ Iorgu Iordan, „Toponimia Românească”, București, Editura Academiei R.P.R., 1963, p. 53
- ↑ Nicolae Stoicescu, „Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România”, I – Țara Românească, vol. II, Editată de Mitroplia Olteniei, 1970, p. 444
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Poiana Muntioru (sit de importanță comunitară)
