Sari la conținut

Comuna Vintileasca, Vrancea

45°36′23″N 26°42′9″E (Comuna Vintileasca, Vrancea) / 45.60639°N 26.70250°E45.60639; 26.70250
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vintileasca
  comună  
Monumentul Eroilor din Vintileasca
Monumentul Eroilor din Vintileasca
Vintileasca se află în România
Vintileasca
Vintileasca
Vintileasca (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°36′23″N 26°42′9″E ({{PAGENAME}}) / 45.60639°N 26.70250°E45.60639; 26.70250

Țară România
Județ din România Vrancea

SIRUTA178475

ReședințăVintileasca
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Vintileasca[*]Tudorel Vâlcociu[*][1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total63 km²
Altitudine786 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.724 locuitori

Fus orarUTC+02:00
Cod poștal627425

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Vintileasca (anterior, Neculele) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bahnele, După Măgura, Neculele, Poiana Stoichii, Tănăsari și Vintileasca (reședința).[2]

Numele comunei și a satului omonim

[modificare | modificare sursă]

Comuna poartă denumirea voievodului Vlad Vintilă. Un document emis de domnitorul Radu de la Afumați în 1526 atestă că jupânul Vintilă era proprietarul mai multor sate și munți din zonă. O legendă locală susține că Vintilă i-a condus pe băștinași în aceste locuri, la luptă pentru a se confrunta împotriva tătarilor, invingându-i pe platoul unde se află astăzi lacul omomim. Tradiția spune că numele comunei ar data din 1530, când îi se zicea „la fundul moşiei lui Vintilă,” la „Vintileasca”.[3]

Numele altor sate ale comunei

[modificare | modificare sursă]
  • Bahnele Fost cătun al satului Neculele, numele comunei își are originea de la cuvântul bahnă care în slava veche, înseamnă baltă sau loc mlăștinos;[4][3]
  • După Măgura Numele satului are caracter geografic, fiind denumit după poziția sa geografică. Privit din centrul satului Vintileasca, se află situat în spatele (după) dealul cu același nume (Măgura cu Tisele 825 m);[3]
  • Neculele Provine de la legendarul cioban „Necula”, sosit din Ardeal, așezându-se pe aceste meleaguri cu oile sale, pe vremea lui Ștefan cel Mare;[5][3]
  • Poiana Stoichii Provine de la un cioban pe nume „Stoica”, care în vechime avea o stână pe teritoriul actualului sat;[3]
  • Tănăsari Provine de la numele de familie „Tănase” care este predominant în acest sat;[3]

Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Buzău, între izvoarele râurilor Râmnicu Sărat și Milcov, la limita Carpaților cu Subcarpații de Curbură, cuprinzând cea mai mare parte a depresiunii numită de unii geografi „Între Râmnice”, iar de alţii „Bisoca-Neculele”.

Până pe la mijlocul secolului al XX-lea, comuna nu a existat, satele ei (Vintileasca și Neculele) făcând parte din comuna Jitia. Aceasta se formează undeva prin perioada interbelică sub denumirea de Neculele, o comună alcătuită în urma unei solicitări din partea cetățenilor din satele Bahnele, Neculele și Vintileasca ce își doreau desprinderea de comuna Jitia din cauza distanței până în satul-reședință.[3] În timpul regimului comunist a făcut parte din raionul Râmnicu Sărat din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat denumirea de Vintileasca și a fost transferată la județul Vrancea.[6][7]




Componența etnică a comunei Vintileasca

     Români (95,77%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (4,23%)




Componența confesională a comunei Vintileasca

     Ortodocși (95,3%)

     Alte religii (0,17%)

     Necunoscută (4,52%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Vintileasca se ridică la 1.724 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.981 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,77%), iar pentru 4,23% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,3%), iar pentru 4,52% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Vintileasca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Tudorel Vâlcociu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal2        
Alianța pentru Unirea Românilor1        

Comuna este deservită de șoseaua națională DN2R, care o leagă spre sud de Jitia.

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]

În comuna Vintileasca se găsesc 5 obiective turistice, printre care:

  • Schiturile Sfântul Ioan Evanghelistul și Muntioru
  • Băile sulfuroase
  • Lacul Mare
  • Mănăstirea Monteoru (situată într-o rezervație naturală) la peste 1300 de metri
  • Monumentul natural "Pietrele Feții", aflate pe coama Muntelui Piatra, monumentul natural, amintit în opera lui Alexandru Vlahuță, „România pitorească
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. 1 2 3 4 5 6 7 Sorin Pantelimon (). „Comuna Vintileasca – Studiu monografic”. Editura Rafet. pp. 68–88. Accesat în .
  4. Iorgu Iordan, „Toponimia Românească”, București, Editura Academiei R.P.R., 1963, p. 53
  5. Nicolae Stoicescu, „Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România”, I – Țara Românească, vol. II, Editată de Mitroplia Olteniei, 1970, p. 444
  6. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  7. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  8. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  9. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  10. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  11. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .