Panciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Panciu
—  Oraș  —
Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din Panciu
Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din Panciu
Stemă
Stemă
Panciu is located in România
Panciu
Panciu
Panciu (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°54′36″N 27°5′24″E / 45.91000°N 27.09000°E / 45.91000; 27.0900045°54′36″N 27°5′24″E / 45.91000°N 27.09000°E / 45.91000; 27.09000

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Vrancea.svg Vrancea

SIRUTA 175055

Reședință Panciu[*]
Componență

Guvernare
 - Primar Iulian Nica[*][3] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7664 locuitori
 - Densitate 149 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 8.903 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 625300

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Panciu
Poziția localității Panciu

Panciu este un oraș în județul Vrancea, Moldova, România, format din localitățile componente Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava, Neicu, Panciu (reședința) și Satu Nou.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Panciu este situat în Moldova, la poalele Munților Vrancei, din Carpații Orientali. Orașul se află în partea central-estică a județului, pe malul stâng al râului Șușița. Municipiul Focșani este situat la aproximativ 30 km sud.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Cele mai vechi descoperiri arheologice din regiune au origini în paleolitic.[4] În anul 1589 Panciu a fost menționat în documente prima dată sub numele Crucea. În secolul al XVII lea a devenit în special din cazua culturii viticole un centru administrativ local.[5] Numele locului Panciu a fost menționat pentru prima dată în 1798.[4] În plus pe lângă românii trăiau în Panciu și mulți vii evrei (1.410 în 1900).[6] Răscoala Țărănească din 1907 s-a răspândit și în Panciu.[7] Localitatea a fost afectată în mod repetat de dezastre; printr-un incendiu în 1869, de un cutremur în 1894 și Primul Război Mondial în 1916.[5] Cel mai mare cutremur a avut la 10 noiembrie 1940 o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, unde 42 de persoane au murit, 70 rănite grav și aproape tot satul distrus.[8] Orașul a fost reconstruit apoi, în mare parte din clădiri de prefabricate.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna urbană Panciu era reședința plășii Zăbrăuți din județul Putna, și formată doar din localitatea sa principală, cu 2785 de locuitori. În oraș existau două biserici, micul schit de călugări Brazi, o școală de băieți cu 237 de elevi, una de fete cu 130 de eleve, un spital cu 32 de paturi, judecătorie, oficiu de poștă și telegraf și reședința unei companii de dorobanți.[9] La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai funcționau în aceeași plasă Zăbrăuți și comunele Crucea de Jos și Crucea de Sus. Comuna Crucea de Jos, formată din satele Crucea de Jos, Dumbrava și Satu Nou, avea o populație de 1493 de locuitori și două biserici (una la Crucea de Jos și a doua la Satu Nou).[10] Crucea de Sus avea două sate în componență — Chicera și Neicu, cu 1631 de locuitori — și acolo existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 47 de elevi (dintre care 2 fete).[11]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Panciu cu același statut, și o populație de 2685 de locuitori.[12] Comuna Crucea de Jos avea aceeași componență și 1800 de locuitori,[13] iar comuna Crucae de Sus avea, în satele Crucea de Sus, Chicerea și Neicu, 1656 de locuitori.[14] În 1931, comunele au fost reorganizate drept comune suburbane ale comunei urbane Panciu: comunele Crucea de Jos, Neicu și Satu Nou (fiecare doar cu satul de reședință) și comuna Crucea de Sus cu satele Crucea de Sus și Chicerea.[15] Comunele au fost ulterior desființate și incluse în arealul administrativ al orașului ca localități componente.

În 1950, Panciu a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferat la județul Vrancea, în alcătuirea actuală.[16][17]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Panciu

     Români (91.64%)

     Romi (1.31%)

     Necunoscută (6.87%)

     Altă etnie (0.15%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Panciu

     Ortodocși (92.11%)

     Necunoscută (6.91%)

     Altă religie (0.96%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Panciu se ridică la 7.664 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.903 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,65%), cu o minoritate de romi (1,32%). Pentru 6,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,12%). Pentru 6,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[18]

Panciu - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Transport[modificare | modificare sursă]

Este traversat de șoseaua națională DN2L, care îl leagă spre est de Mărășești (unde se termină în DN2) și spre nord-vest de Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D). Din DN2L, la Panciu se ramifică DJ205H și DJ205B. Primul duce spre nord la Movilița, Păunești și Pufești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud la Țifești, Bolotești (unde se intersectează cu DN2D), Odobești, Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2).

Panciu este și capătul unei scurte căi ferate care duce la Mărășești.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Panciu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Iulian Nica[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[19]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 12                        
Partidul Național Liberal 3                        

Panciu este format din localitățile componente Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava, Neicu, Panciu (reședința) și Satu Nou.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Monumentul eroilor din Primul Război Mondial, monument istoric de interes local din orașul Panciu.
  • Beciul domnesc, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVIII-lea și aflat la 5 km de localitatea urbană propriu-zisă, pe Valea Cerbului.
  • Monumentul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1928) de pe strada Nicolae Titulescu
  • Cimitirul evreiesc (secolul al XIX-lea) de la ieșirea din oraș către satul Haret — sunt monumente memoriale sau funerare
  • Beciul Vlădoianu (secolul al XIX-lea) din extremitatea sudică a orașului, pe drumul spre schitul Brazi
  • Beciul Marin Ștefan (secolul al XIX-lea) din nordul orașului pe drumul spre Movilița; paraclisul schitului Brazi de la sud de oraș, pe malul drept al pârâului Hăulita;
  • Casa Nicolae Milea (începutul secolului al XX-lea) din strada Cuza Vodă
  • Gardul de fier de la casa Gâtză (secolele al XIX-lea–al XX-lea)
  • Casa Sergiu Seferovici (1936) din strada Ciprian Porumbescu.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Adolf Capatana (1881-1956), magistrat si farmacist, fost primar al orasului Panciu. Doctor in drept cu teza Publicitatea drepturilor reale imobiliare. Intre 1922 si 1926 preda primul curs de Drept comparat din Romania, la Universitatea din Cernauti. Ministru al justitiei in Guvernul Sanatescu (1944).
  • Vasile Radu (1887-1940), profesor de teologie orientalist. In 1936 traduce Biblia, impreuna cu Gala Galaction si Mitropolitul Nicodim, dupa textele originale ebraice si grecesti. Varianta din 1936 a stat la baza tuturor celorlalte editii ale Bibliei publicate pana acum in Romania.
  • Ion Slavici (1848-1925), scriitor si publicist. Indemnat sa scrie de Mihai Eminescu, pe cand erau studenti la Viena, ajunge unul dintre marii clasici ai literaturii romane. Nuvele: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii, Padureanca si altele. Autor al romanului Mara. La Panciu redacteaza o parte din Amintiri, memorii substantiale despre marii clasici ai literaturii romane (Eminescu, Maiorescu, Creanga, Caragiale, Cosbuc). Este inmormantat la Panciu.
  • Gheorghe Alexianu (1897-1946), guvernatorul Transnistriei 1941-1944, născut în Straoane.
  • Theodor Balan (1912-1976), muzicolog
  • Enache Puscaru (Pusca, 1912-1988), farmacist, doctor in stiinte farmaceutice
  • Ionel Bandrabur (n. 1922), scriitor si publicist
  • George Popa (n.1923), medic, scriitor, critic de arta, traducator, filosof
  • Corneliu Stefanache (n.1934), prozator si publicist. A condus revistele Cronica si Convorbiri Literare din Iasi.
  • Benone Pusca (n.1935), profesor universitar, magistrat, dramaturg
  • Ion Pusca (n.1941), oenolog de renume international, scriitor, publicist. Doctor in agronomie, specialitatea oenologie (teza sa din 1977 a fost cea dintai din domeniul sampaniei in Romania)
  • Ion-Horia Barleanu (n. 1945), lingvist si critic literar
  • Anton Paragina (1946-1998), profesor de istorie, muzeograf, publicist
  • Dan Nica (n. 1960), politician

[20]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ a b Format:Webarchiv
  5. ^ a b România Pitorească, abgerufen am 8. Februar 2009
  6. ^ Jewishgen.org, abgerufen am 8. Februar 2009
  7. ^ jurnalul.ro, abgerufen am 8. Februar 2009
  8. ^ Adevarul.ro, abgerufen am 8. Februar 2009
  9. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Panciul, com. urb.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 632. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Crucea-de-Jos, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 785. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  11. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Crucea-de-Sus”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 786–787. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  12. ^ Comuna urbană Panciu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=604. Accesat la 29 august 2013. 
  13. ^ Comuna Crucea de Jos în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=607. Accesat la 29 august 2013. 
  14. ^ Comuna Crucea de Sus în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=608. Accesat la 29 august 2013. 
  15. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 479. 15 iulie 1931. 
  16. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 29 august 2013. 
  17. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 29 august 2013. 
  18. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  19. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  20. ^ https://ebenezerpanciu.wordpress.com/despre-panciu-2/

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Panciu