Comuna Nereju, Vrancea

Nereju
—  comună  —
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Nereju
Nereju Nereju (România) Poziția geografică
Coordonate: 45°42′59″N 26°43′0″E ({{PAGENAME}})45.71639; 26.71667
Țară	România
Județ	Vrancea
SIRUTA	176944
Atestare	1529
Reședință	Nereju
Componență	Nereju Brădăcești Chiricani Nereju Mic Sahastru
Guvernare
- primar al comunei Nereju[*]​	Radu-Teodor Beteringhe[*]​ (PSD, 1 noiembrie 2024)
Suprafață
- Total	183 km²
Altitudine	589 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	4.240 locuitori
Fus orar	UTC+02:00
Cod poștal	627225
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului

Nereju este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Brădăcești, Chiricani, Nereju (reședința), Nereju Mic și Sahastru.

Geografie

Râul Zăbala la Nereju

Comuna se află în zona montană din vestul județului, într-o zonă depresionară submontană a Subcarpațiilor Vrancei, la limita cu județele Buzău și Covasna, pe valea râului Zăbala. Satele Nereju, Nereju Mic și Brădăcești se află de-a lungul Zăbalei, în timp ce Chiricani și Sahastru sunt situate pe dealurile și văile din jur.

Distanțe către localitățile apropiate:

• până la Andreiașu de Jos – 27 km;
• până la Carșochești-Corăbița – 4,4 km;
• până la Gura Teghii (județul Buzău) – 77,7 km;
• până la Lopătari (județul Buzău) – 51,1 km;
• până la Mânzălești (județul Buzău) – 44,9 km;
• până la Nistorești – 55,4 km;
• până la Spulber – 7 km;
• până la Vintileasca – 18 km;

Ca și activități specifice zonei, se practică creșterea animalelor, exploatări forestiere, pomicultură, silvicultură dar și prelucrarea primară a lemnului, iar ca și activități economice principale se enumeră: industria lemnului, agricultură ecologică și turism montan, dar și artă și meșteșug.

Demografie

Componența etnică a comunei Nereju

     Români (96,7%)

     Alte etnii (3,3%)

Componența confesională a comunei Nereju

     Ortodocși (96,25%)

     Alte religii (0,33%)

     Necunoscută (3,42%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Nereju se ridică la 4.240 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.187 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,25%), iar pentru 3,42% nu se cunoaște apartenența confesională.

Evoluția demografică

În anii 1859-1860, comuna înregistra 1.271, iar în 1888 – 1.191. Pe sate (în 1912), satul Nereju Mare înregistra 998 de locuitori, iar satul Nereju Mic – 745. În 1930, populația se ridică la 1.806 (pentru Nereju Mare) și la 839 (pentru Nereju Mic). Nouă ani mai târziu, satul Nereju Mare înregistra 297 de locuitori, satul Nereju Mic – 240, satul Brădăcești – 20, satul Chiricani – 65, iar satul Sahastru avea 50 de locuitori. Populația pe câteva cătune notabile ale Nerejului (în 1939) sunt astfel: Cofărăști – 32, Crăciunari – 65 și Poduri – 80.

Infrastructură

Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ205D, care o leagă spre nord de Spulber, Paltin, Năruja și Valea Sării (unde se termină în DN2D), precum și de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre est de Andreiașu de Jos, Mera, Broșteni, Odobești și Focșani (unde se termină în același DN2D). Drumul DJ205D a fost îmbunătățit în 2016; reședința de județ Focșani se află la câțiva 75 km (47 mi) de-a lungul acestui traseu.

Istoric

Pomenit într-un document de către domnitorul Moldovei de la acea vreme, Petru Rareș ca fiind printre așezările de munte, satul Nereju este atestat documentar în 1529, luând ființă într-una dintre cele șapte munți ai Vrancei, la poalele acestora, după Bătălia de la Valea Albă din 1476, când feciorii Babei Tudora Vrâncioaia primesc ca recompensă după câștigul bătăliei, cei șapte munți ai Vrancei.

În 1902, aparținea plaiului Vrancea a județului Putna, fiind compusă din satele Nereju Mare și Nereju Mic, având 1498 de locuitori ce trăiau în 349 de case. Comuna avea atunci o singură școală, construită de comună, frecventată de 34 de elevi și două biserici (una pentru fiecare sat). În 1911, se înalță Biserica „Sfânta Treime” din satul Nereju Mic. Nerejenii și-au jertfit viața, participând în Primul Război Mondial, între anii 1916-1918. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în aceeași plasă și în aceiași structură, cu 1670 de locuitori. În 1927, la sugestia sociologului Dimitrie Gusti care a militat pentru culturalizarea satului românesc, acesta propune construirea unui cămin cultural la Nereju. Clădirea sa a început în 1932 și s-a încheiat în 1936. În 1934, cu ajutorul echipei regale de studenți care i-a mobilizat și pe nerejeni se termină construcția bisericii din satul Nereju Mic. În cinstea eroilor luptători se ridică monumentul eroilor din comună, la 6 septembrie 1936. Monumentul a fost construit la sugestia echipei regale, cu sprijinul comunității. S-a ținut și o slujbă religioasă, unde cetățenii s-au îngenuncheat pentru pomenirea eroilor. În 1939, primul volum al cărții Nerej, un village d’une région archaïque., consemnează și celelalte trei sate care compun comuna, inițial ca și cătune mici. Cătunelele Brădăcești și Chiricani s-au înființat pe teritoriul satului Nereju Mic, iar cătunul Sahastru – pe teritoriul satului Nereju Mare;

În cadrul regimului comunist, comuna a fost transferată raionului Năruja din regiunea Putna, după care în 1952 a fost arondată raionului Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. Colectivizarea comunistă a adus revoltă și pe Valea Zăbalei, țăranul Crăciun Radu-Hurjui, fiind executat, deoarece acesta nu a fost de acord cu confiscarea pământurilor de către autoritățile comuniste. În 1968, comuna Nereju a fost transferată, cu forma sa din prezent, la județul Vrancea, satul Nereju Mare primind denumirea de Nereju.

Monografia comunei

În 1927, Nerejul a fost locul unuia dintre cele mai interesante cercetări monografice din domeniul sociologiei. Împreună cu 41 de elevi ai Seminarului de Sociologie din București, sociologul român Dimitrie Gusti a plecat de pe valea Milcovului, unde de la Focșani până în Andreiașu de Jos a mers cu o mașină pusă la dispoziție de către o rudă. Ajungând la Nereju, acesta a parcurs o distanță de 30 km cu un cal costeliv. De menționat, însă este că nu oricine practica la acea vreme călăritul.

După ce echipa de sociologi a ajuns în localitate, sătenii nerejeni credeau că au venit cu scopul de a-i atrage într-o capcană de a-și vinde pădurile la prețuri mici. Nu era de mirare, deoarece în acea perioadă, pădurile din zonă erau exploatate de către trusturile străine. Alți săteni credeau că echipa a fost adusă de către primarul Nerejului de la acea vreme, Costică Macovei, pentru a le confisca pământurile sau pentru a le crește impozitele. Unii credeau că echipa de sociologi făceau parte dintr-o sectă religioasă, și că aceștia au venit cu intenția de a converti lumea la adventism.

După ce sociologul român, Dimitrie Gusti, le-a explicat sătenilor nerejeni, pe înțelesul lor, scopul poposirii pe meleagurile vrâncene, acesta a câștigat imediat simpatia oamenilor din comunitate care l-au primit cu brațele deschise.

După primele cercetări realizate aici, nerejenii nu trăiau o viață foarte bună, aceștia confruntându-se cu multe privațiuni. Pentru cei necăjiți și săraci, masa de prânz era formată doar din mămăligă și ceapă.

În cadrul cercetării, fotografiile au fost asigurate de către fotograful Iosif Berman (1892-1941), jurnalist și fotograf oficial al Curții Regale. A fost prezent în campaniile de monografie a satelor, cu echipele coordonate de către sociolog.

Monumente istorice

Articol principal: Monumentul Eroilor din Nereju

Monumentul eroilor din comuna Nereju, singurul monument istoric de interes local din comuna Nereju

Singurul obiectiv din comuna Nereju inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în incinta bisericii. Acesta este clasificat ca monument memorial sau funerar și a fost construit în 1940.

Atracții turistice

Căldările Zăbalei

• Lacul Negru, un lac natural care a fost format în anul 2005. Adâncimea acestui lac este de 10 m (33 ft) și este situat la o distanță de 1.350 m (4.430 ft).
• Zonele montane Dealul Neagru și Lapoș, cu o altitudine de 1.400 m (4.600 ft).
• Căldările Zăbalei, o zonă protejată de-a lungul cursului râului Zăbala.

Patrimoniu cultural

Mască tradițională

Chipărușul, este o tradiție precreștină care a luat ființă pe aceste meleaguri. Aceasta constă în confecționarea măștilor tradiționale. Legenda spune că tradiția consta într-un dans realizat în fața casei unei persoane moarte din localitate, iar oamenii își puneau măști pe față pentru a înveseli familia celui mort. Doisprezece bărbaţi având feţele acoperite de măşti tradiţionale din blană de oaie argăsită, aşezaţi unul în spatele celuilalt şi legaţi cu “lanţul vieţii”, dansează în jurul unui foc. Din când în când, dansatorii sar peste flăcările acestuia, ca simbol al purificării sufletului celui decedat. Măștile sunt folosite și în prezent pentru alungarea spiritelor rele, sperierea bolilor și a blestemelor. Măștile tradiționale, pot de asemenea să gonească gândurile negre. Recomandarea tradițională este ca acestea să fie puse la intrarea în casă pe perete. Măștile confecționate aici reprezintă mitologia populară a personajelor.

Politică și administrație

Comuna Nereju este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Radu-Teodor Beteringhe[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Național Liberal	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Personalități născute aici

• Ion Macovei (1885-1950) - inginer, om politic
• Pavel Caba (1938-2025) - meșter popular, deținător al titlului de „Tezaur Uman Viu”

Galerie de imagini

• 
  Intrare în localitate
• 
  Priveliște
• 
  Biserica ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” Nereju
• 
  Vedere la râul Zăbala în Nereju
• 
  Troiță
• 
  Troiță
• 
  Troiță
• 
  Priveliște
• 
  Primărie
• 
  Biserica ortodoxă din Nereju Mic
• 
  Troiță, la intersecția dintre satele Chiricani și Nereju Mic

Lectură suplimentară

• Henri H. Stahl (1939). Nerej, un sat al regiunii arhaice. Institutul de Științe Sociale din România. 

Vezi și

• Căldările Zăbalei (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România)
• Monumentul Eroilor din Nereju

Legături externe

• Ghidul Primăriilor, Primăria Nereju