Comuna Valea Sării, Vrancea
| Valea Sării | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din satul Valea Sării | |
  Valea Sării Valea Sării (România) | |
| Coordonate: 45°52′38″N 26°47′50″E / 45.87722°N 26.79722°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| SIRUTA | 178313 |
| Atestare | [1]  |
| Reședință | Valea Sării |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Valea Sării[*] | Valentin Marcu[*][2][3] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 54 km² |
| Altitudine | 370 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.899 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 627390 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Valea Sării este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Colacu, Mătăcina, Poduri, Prisaca și Valea Sării (reședința).[4] Localitatea este cuprinsă în țara Vrancei, în curbura Munților Carpați (zona depresionară subcarpatică). Este întinsă de-a lungul râului Putna pe o suprafață de 11 km. În satele comunei funcționează 3 grădinițe și 2 școli.
Comuna este remarcată pentru descoperirea senzațională găsită pe pârâul Bogza, care a dus la declararea zonei ca fiind arie protejată. Importanța științifică a rezervaței constă în abundența de urme de animale și plante de acum 5-7 milioane de ani, care s-au conservat perfect pe un ansamplu de gresii.[5] Dezvoltarea localității din punct de vedere economic s-a făcut cu timpul prin pomicultură și prin prin creșterea șeptelului de animale.[6]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Numele comunei provine de la „Pârâul Sărat„, care curge de la NV la SE trecând peste un masiv de sare, se varsă în râul Putna și desparte satul Colacu de Mătăcina.[7]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în zona deluroasă înaltă din vestul județului, pe valea râului Putna, de la vărsarea Zăbalei înspre aval.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară a comunei ar fi anul 1623.[8] La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Gornetu, Mătăcina, Prisaca și Valea Sării, având în total 719 locuitori. În comună funcționau două biserici (la Valea Sării și Prisaca) și o școală mixtă.[9] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Colacu. Aceasta era formată din satele Colacu și Poduri, cu 878 de locuitori, două biserici și două mori de apă.[10]
Școli nu existau la acea vreme în comună, deoarece copiii învățau la Vidra (până în anul 1895). Din 1895, aceștia învățau la Tichiriș în fostele case ale căldărașilor. Primele școli din comună au fost înființate în 1902, pe vremea lui Spiru Haret când iau ființă școli în fiecare comună (în cazul de față, se înființează școli la Valea Sării și la Colacu).[11]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Vidra a aceluiași județ, în aceeași componență. Comuna Valea Sării avea 726 de locuitori,[12] iar comuna Colacu – 975.[13]
În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării.[14][15]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Valea Sării
Români (95,31%)
Alte etnii (4,69%)
Componența confesională a comunei Valea Sării
Ortodocși (94,89%)
Alte religii (0,37%)
Necunoscută (4,74%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Valea Sării se ridică la 1.899 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.608 locuitori.[16] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,31%).[17] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,89%), iar pentru 4,74% nu se cunoaște apartenența confesională.[18]
Evoluție istorică
[modificare | modificare sursă]| Populația istorică pe sate a comunei Valea Sării | |||
|---|---|---|---|
| An | Numele satului | Numărul populației | Referințe |
| 1859-1860 | Valea Sării | 640 | [19] |
| Poduri | 500 | ||
| Prisaca | 294 | ||
| 1888 | Valea Sării | 698 | [20] |
| Colacu | 761 | ||
| 1912 | Valea Sării | 381 | [21] |
| Colacu | 592 | ||
| Mătăcina | 186 | ||
| Poduri | 397 | ||
| Prisaca | 235 | ||
| 1930 | Valea Sării | 676 | [22] |
| Colacu | 598 | ||
| Poduri | 418 | ||
| Prisaca | 225 | ||
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]În comuna Valea Sării, poate fi găsită Cascada Mișina, precum și bisericile din satele Valea Sării și Prisaca, care sunt și două monumente istorice consemnate de lista monumentelor istorice din județul Vrancea. Comuna este deservită și de Cascada Mișina, care face parte dintr-o arie protejată. Cascada poate fi găsită în bazinul superior al pârâului ce poartă aceiași denumire. Calea principală către cascadă, este DJ205D, care și leagă comuna (Năruja - Valea Sării), continuat de DC78, până în satul Valea Neagră din comuna Nistorești. Drumul forestier de pe vaile pâraielor Balosu și în continuare, Mișina, conduce în aria protejată și la Cascada Boului, situată la circa 1.000 m altitudine. De la capătul drumului forestier, pe poteci tainice, se poate urca direct spre Zboina Frumoasa, un vârf de 1.657 m, unul din "farurile" Munților Vrancei, de pe care se pot admira multe din frumusețile zonei.[23]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Valea Sării este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Valentin Marcu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[24]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
| Partidul S.O.S. România | 1 | |||||||
Transport
[modificare | modificare sursă]Comuna este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Valea Sării, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Năruja, Paltin, Spulber și Nereju.
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]
În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1772–1773) din centrul satului Valea Sării.
În rest, în comună se mai află un singur obiectiv inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local, fiind clasificat ca monument memorial sau funerar: troița eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878) și din Primul Război Mondial, obiectiv ridicat în 1941 și aflat în incinta bisericii din satul Prisaca.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn din Prisaca
- Biserica de lemn din Valea Sării
- Măgura Odobești (arie de protecție specială avifaunistică - SPA)
- Râul Putna (sit de importanță comunitară)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Prezentare generală”. Primăria Valea Sării. Accesat în .
- ^ „Istoricul localității”. Accesat în .
- ^ „Primăria Valea Sării - Istoricul comunei”. Accesat în .
- ^ „Istoricul localității”. Primăria Valea Sării. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Sărei (Valea-), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 342.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Colacul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 559–560.
- ^ „Istoricul localității”. Primăria Valea Sării. Accesat în .
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Valea Sărei”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 608.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Colacu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 600.
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ fr Henri H. Stahl, Nerej, un village d’une région archaïque. Monographie Sociologique, Institut de Sciences Sociale de la Roumanie, Bucarest, 1939. pag. 82 - Populația Vrancei în anii 1859-1860
- ^ fr Henri H. Stahl, Nerej, un village d’une région archaïque. Monographie Sociologique, Institut de Sciences Sociale de la Roumanie, Bucarest, 1939. pag. 108 - Populația Vrancei în anul 1888
- ^ fr Henri H. Stahl, Nerej, un village d’une région archaïque. Monographie Sociologique, Institut de Sciences Sociale de la Roumanie, Bucarest, 1939. pag. 109 - Populația Vrancei în anul 1912
- ^ fr Henri H. Stahl, Nerej, un village d’une région archaïque. Monographie Sociologique, Institut de Sciences Sociale de la Roumanie, Bucarest, 1939. pag. 110 - Populația Vrancei în anul 1930.
- ^ „Primăria Valea Sării - secțiunea Turism”. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Subdiviziunile administrative ale județului Vrancea | ||
|---|---|---|
| Reședința | Focșani (79.315 loc.) |  |
| Municipii | Adjud (16.045 loc.) | |
| Orașe | ||
| Comune | Andreiașu de Jos · Bălești · Bârsești · Biliești · Boghești · Bolotești · Bordești · Broșteni · Câmpineanca · Câmpuri · Cârligele · Chiojdeni · Ciorăști · Corbița · Cotești · Dumbrăveni · Dumitrești · Fitionești · Garoafa · Golești · Gologanu · Gugești · Gura Caliței · Homocea · Jariștea · Jitia · Măicănești · Mera · Milcovul · Movilița · Nănești · Năruja · Negrilești · Nereju · Nistorești · Obrejița · Paltin · Păulești · Păunești · Ploscuțeni · Poiana Cristei · Popești · Pufești · Răcoasa · Răstoaca · Reghiu · Ruginești · Sihlea · Slobozia Bradului · Slobozia Ciorăști · Soveja · Spulber · Străoane · Suraia · Tâmboești · Tănăsoaia · Tătăranu · Tulnici · Țifești · Urechești · Valea Sării · Vânători · Vârteșcoiu · Vidra · Vintileasca · Vizantea-Livezi · Vrâncioaia · Vulturu | |
| Sate | ||