Clorură de bariu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Clorură de bariu
Sticlă de ceas cu clorură de bariu
Sticlă de ceas cu clorură de bariu
Nume IUPAC
Alte denumiri
Identificare
Număr CAS 10361-37-2;
10326-27-9 (dihidrat)
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică BaCl2
Aspect solid de culoare albă
Masă moleculară 208,23 g/mol (anhidru);
244,26 g/mol (dihidrat)
Proprietăți
Densitate 3,856 g/cm3 (anhidru);
3,0979 g/cm3 (dihidrat)
Starea de agregare solidă
Punct de topire 962 °C
960 °C (dihidrat)
Punct de fierbere 1560 °C
Solubilitate în apă:31,2 g/100 mL (0 °C)
35,8 g/100 mL (20 °C)
59,4 g/100 mL (100 °C)
, solubil în metanol, insolubil în etanol, acetat de etil
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa)
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion
Cation
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Date clinice
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Date farmacocinetice
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Pericol
Reglementări europene
T : ToxicX : Nociv
Toxic, Nociv,
Fraze R
Fraze S
Reglementări mondiale
NFPA 704

NFPA 704.svg

0
2
0
-
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Clorura de bariu este o sare a bariului cu acidul clorhidric cu formula chimică BaCl2. Este una dintre cele mai comune săruri de bariu solubile în apă. Ca și alte săruri ale bariului, clorura de bariu este toxică și colorează flacăra într-o culoare galben-verzuie. De asemenea, este higroscopică și are o importanță foarte mare ca reactiv de laborator, deoarece folosește la descoperirea cationului de sulfat:

\mathrm {BaCl_2 + H_2 SO_4 \rightarrow BaSO_4 \downarrow + 2HCl}