Clorură de acetil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Clorură de acetil
Acetyl chloride-2D-Skeletal.png
Acetyl-chloride-3D-balls.png
Acetyl-chloride-3D-vdW.png
Nume IUPACClorură de acetil
Alte denumiriClorură de etanoil
Identificare
Număr CAS75-36-5
PubChem CID6367
Informații generale
Formulă chimicăCH3COCl
Aspectlichid incolor
Masă molară78,49 g/mol
Proprietăți
Densitate1,104 g/ml
Starea de agregarelichidă
Punct de topire−112 °C
Punct de fierbere52 °C
Solubilitatereacționează cu apa
Pericol
C : CorozivF : Inflamabil
Coroziv, Inflamabil,
Fraze RR11, R14, R34
Fraze SS9, S16, S26, S45, (S1/2)
SGH02 : InflamabilSGH05 : Coroziv
Pericol
H225, H314, EUH014,
NFPA 704

NFPA 704.svg

3
3
2
W
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Clorura de acetil este o clorură acidă derivată de la acidul acetic cu formula chimică CH3COCl. Este un lichid incolor, coroziv și volatil.

Obținere[modificare | modificare sursă]

Clorura de acetil poate fi produsă prin reacția dintre anhidrida acetică și acidul clorhidric: [1]

În laborator[modificare | modificare sursă]

Mostră de clorură de acetil

În laborator, clorura de acetil se poate prepara prin reacția dintre acidul acetic cu agenți dehidrocloruranți, cum ar fi triclorura de fosfor (PCl3), pentaclorura de fosfor (PCl5), sau clorura de tionil (SOCl2). Totuși, în urma acestei metode se obține clorură de acetil cu impurități de fosfor și sulf, care ar putea interfera în reacțiile organice. [2]

Alte metode[modificare | modificare sursă]

Clorura de acetil se poate obține și la încălzirea unui amestec de acid dicloroacetic și acetic. [2] De asemenea, poate fi sintetizată și prin carbonilarea catalitică a clorurii de metil. [3]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hosea Cheung, Robin S. Tanke, G. Paul Torrence “Acetic Acid” în Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, 2002, Wiley-VCH, Weinheim. doi:10.1002/14356007.a01_045
  2. ^ a b Leo A. Paquette (). „Acetyl chloride”. Handbook of Reagents for Organic Synthesis, Activating Agents and Protective Groups. John Wiley & Sons. p. 16. ISBN 978-0-471-97927-2. 
  3. ^ US patent 4352761