Antropozofie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Antroposofia este o concepție despre om și lume fundamentată de Rudolf Steiner, care își propune să ofere cunoștințe despre lumea spirituală obținute prin cercetare spiritual-științifică. Ea susține existența unor facultăți de percepție suprasensibilă în cazul tuturor oamenilor, prin dezvoltarea cărora, urmând o metodă precisă și sistematică, se poate atinge perceperea nemijlocită a spiritualului.

Generalități[modificare | modificare sursă]

Reputația lui Rudolf Steiner este de clarvăzător.[1]

Deși referirile la concepții religioase sunt frecvente, antroposofia nu își propune să reprezinte o nouă religie, ci să facă înțelese determininările istorice esoterice ale religiilor existente, precum și să vină cu impulsuri înnoitoare în toate domeniile practice ale vieții. Un alt obiectiv este acela de a prezenta o concepție occidentală asupra noțiunilor de reîncarnare și karma, spre deosebire de aceea descrisă de perspectiva teosofică, de care s-a desprins la începutul secolului al XX-lea.

În viziunea antroposofică, omul reprezintă o ființă integrată în microcosmos și macrocosmos, ce acționează simultan pe mai multe niveluri, orice acțiune a sa având urmări și în lumea spirituală. Fiecare persoană e considerată a fi în legătură cu diferite ființe spirituale, chiar dacă acest lucru rămâne în inconștient pentru majoritatea oamenilor. Christos ocupă un rol central în acest sistem spiritual, fiind cel care dă sens întregii evoluții pământești.

În Germania Nazistă[modificare | modificare sursă]

Dick Taverne a scris că Steiner a fost nazist (adică membru al NSDAP).[2]

În timp ce antroposofii se plângeau de răutatea presei, ei au fost în mod surprinzător lăsați în pace de regimul nazist, „inclusiv articole vădit spre susținerea lor în Völkischer Beobachter”.[3] Puriștii ideologici de la Sicherheitsdienst au luptat îndeobște în van contra antroposofiei.[3] Conform lui Staudenmaier, „Perspectiva persecuției imediate a fost oprită ani de zile de o remiză șubredă între aripile pro-antroposofică și anti-antroposofică ale nazismului.”[4]

Rudolf Hess, Führer-ul adjunct, a fost ocrotitorul școlilor Waldorf.[5][6] El a fost de asemenea un apărător hotărât al agriculturii biodinamice inițiate de Steiner.[7]

Gnosticism[modificare | modificare sursă]

„Teozofia, împreună cu sora sa continentală, Antroposofia... sunt gnosticism pur îmbrăcat în straie hinduse...[8]

Potrivit lui Jane Gilmer, „Jung și Steiner erau amândoi versați în gnoza antică și amândoi au imaginat o schimbare paradigmatică în modul în care trebuie transmisă”.[9]

După cum a spus Gilles Quispel⁠(nl), „La urma urmei, Teozofia este o formă păgână, Antroposofia o formă creștină a gnozei moderne”.[10][11]

Maria Carlson a afirmat că „Teosofia și antroposofia sunt sisteme fundamental gnostice în sensul că ele postulează dualismul Spiritului și Materiei”.[12]

The Oxford Companion to the Bible este de acord că Steiner și antroposofia sunt sub influența gnosticismului.[13]

Recepție[modificare | modificare sursă]

Otto Scharmer, senior lecturer la Massachusetts Institute of Technology și creatorul Theory U, afirma într-un interviu: „Există o sursă mai adâncă în tradiția vestică, ce a fost ascunsă, și care include o metodă științifică bazată mai mult pe fenomenologie. Este în direcția în care, de exemplu, Goethe și-a dezvoltat știința. Apoi prin Steiner ea a devenit mai accesibilă celorlalți. Ea dezvoltă o metodă ce se află în conexiune cu întregul.”[14]

Anthony Storr a afirmat despre antropozofia lui Rudolf Steiner: „Sistemul său de credință este atât de excentric, atât de nesusținut de dovezi, atât de vădit bizar încât scepticii raționali nu pot să-l considere decât delir.... În timp ce maniera lui Einstein de a percepe lumea prin gândire a fost confirmată experimental și matematic, cea a lui Steiner a rămas intens subiectivă și nu se pretează la confirmare obiectivă.”[15]

Analiștii moderni, printre care Michael Shermer, Edzard Ernst⁠(en), Simon Singh și David Gorski, au denumit pseudoștiințifice aplicările antropozofiei la medicină, biologie și agricultură biodinamică.[16][17][18][19][20][21][22][23][24][25] Pe de altă parte, antroposofia a fost numită „cea mai importantă societate ezoterică din istoria Europei”.[26][27]

Conform lui Dan Dugan, Steiner a promovat următoarele susțineri pseudoștiințifice:

  1. teorie a culorilor greșită;
  2. critică obtuză asupra teoriei relativității;
  3. idei ciudate despre mișcările planetelor;
  4. susținerea vitalismului;
  5. îndoieli asupra teoriei germenilor infecțioși;[23]
  6. abordare ciudată a sistemelor fiziologice;
  7. „inima nu este o pompă”.[17]

Alții numesc antroposofia „paraștiință”, fără a nega că ea este pseudoștiință.[28]

De asemenea, Steiner a susținut pseudoistoria.[29]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Rudolf Steiner, Teosofia: Introducere în cunoașterea suprasensibilă a lumii și a determinării omului (București: Univers Enciclopedic, 2003)
  • Rudolf Steiner, Știința ocultă (București: Univers Enciclopedic, 2003)
  • B.C.J. Lievegoed, Omul pe prag sau șansa dezvoltării lăuntrice (Cluj-Napoca: Triade, 2002)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ruse, Michael (). The Problem of War: Darwinism, Christianity, and Their Battle to Understand Human Conflict. Oxford University Press. p. 97. ISBN 978-0-19-086757-7. 
  2. ^ Taverne, Dick (). The March of Unreason: Science, Democracy, and the New Fundamentalism. OUP Oxford. p. 28. ISBN 978-0-19-157861-8. Accesat în . Rudolf Steiner joined the Nazi party in its early days 
  3. ^ a b Staudenmaier, Peter (). Between Occultism and Nazism: Anthroposophy and the Politics of Race in the Fascist Era. Aries Book Series. Brill. p. 174. ISBN 978-90-04-27015-2. Accesat în . Though anthroposophists complained regularly about negative publicity, Steiner’s movement received remarkably positive press coverage in the Nazi era, including outspokenly supportive pieces in the Völkischer Beobachter.108 Anthroposophist authors generally encountered few difficulties in publishing their work,109 SD specialists on occult groups made suppression of anthroposophist publications a priority, but met with relatively little success. They argued that misuse of terms such as “race, nation, community, Germanness” by non-Nazi authors, even if sincere and well-meaning, “must be regarded as an attack on the National Socialist worldview.”110 Criticizing “materialist misinterpretations” of Nazi racial theory, they contended that the Nazi conception of race united the biological with the spiritual, the physical with the soul, into one comprehensive synthesis. The SD was especially wary of spiritual groups claiming that Nazism had “adopted” some of their own ideas or that their teachings had all along been in concert with National Socialist precepts. Movements like anthroposophy, from this point of view, represented unwelcome competition. 
  4. ^ Staudenmaier 2014, pp. 118-119.
  5. ^ Douglas-Hamilton, James (). „1 Turmoil at the Dictator's Court: 11 May 1941”. The Truth About Rudolf Hess. Mainstream Publishing. p. unpaginated. ISBN 978-1-78057-791-3. Accesat în . Organisations which Hess had supported, such as the Rudolf Steiner schools, were closed down. 
  6. ^ Rieppel, Olivier (). Phylogenetic Systematics: Haeckel to Hennig. CRC Press. p. 246. ISBN 978-1-4987-5489-7. Accesat în . Although in his reply, Himmler pretended to share Astel's assessment of anthroposophy as a dangerous movement, he admitted to be unable to do anything about the school of Rudolf Steiner because Rudolf Hess supported and protected it. 
  7. ^ Tucker, S.D. (). False Economies: The Strangest, Least Successful and Most Audacious Financial Follies, Plans and Crazes of All Time. Amberley Publishing. p. unpaginated. ISBN 978-1-4456-7235-9. Accesat în . according to Deputy Führer Rudolf Hess (1894-1987), those sceptics who criticised biodynamic methods on scientific grounds were just 'carrying out a kind of witch-trial' against Steiner's followers. 
  8. ^ Robertson, David G. (). Gnosticism and the History of Religions. Scientific Studies of Religion: Inquiry and Explanation. Bloomsbury Publishing. p. 57. ISBN 978-1-350-13770-7. Accesat în . Theosophy, together with its continental sister, Anthroposophy... are pure Gnosticism in Hindu dress... 
  9. ^ Gilmer, Jane (). The Alchemical Actor. Consciousness, Literature and the Arts. Brill. p. 41. ISBN 978-90-04-44942-8. Accesat în . Jung and Steiner were both versed in ancient gnosis and both envisioned a paradigmatic shift in the way it was delivered. 
  10. ^ Quispel, Gilles (). Layton, Bentley, ed. The Rediscovery of Gnosticism: The school of Valentinus. Studies in the history of religions : Supplements to Numen. E.J. Brill. p. 123. ISBN 978-90-04-06176-7. Accesat în . After all, Theosophy is a pagan, Anthroposophy a Christian form of modern Gnosis. 
  11. ^ Quispel, Gilles; van Oort, Johannes (). Gnostica, Judaica, Catholica. Collected Essays of Gilles Quispel. Nag Hammadi and Manichaean Studies. Brill. p. 370. ISBN 978-90-474-4182-3. Accesat în . 
  12. ^ Carlson, Maria (). „Petersburg and Modern Occultism”. În Livak, Leonid. A Reader's Guide to Andrei Bely's "petersburg. University of Wisconsin Press. p. 58. ISBN 978-0-299-31930-4. Accesat în . Theosophy and Anthroposophy are fundamentally Gnostic systems in that they posit the dualism of Spirit and Matter. 
  13. ^ McL. Wilson, Robert (). „Gnosticism”. În Metzger, Burce M.; Coogan, Michael D. The Oxford Companion to the Bible. Oxford Companions. Oxford University Press. p. 256. ISBN 978-0-19-974391-9. Accesat în . 
  14. ^ „10/13 – Otto Scharmer: Theory U — Leading from the Future as It Emerges”. Integral Leadership Review. . Accesat în . There is a deeper source in the Western tradition that has been hidden, including a scientific method that is more based on phenomenology. It’s along the lines that, for example, Goethe developed with his science. Then through Steiner it became more accessible to others. It is developing a method that connects to the whole. 
  15. ^ Storr, Anthony () [1996]. „IV. Rudolf Steiner”. Feet of Clay: Saints, Sinners, and Madmen: A Study of Gurus (în engleză). New York: Free Press Paperbacks, Simon & Schuster. pp. 69–70. ISBN 0-684-83495-2. His belief system is so eccentric, so unsupported by evidence, so manifestly bizarre, that rational skeptics are bound to consider it delusional.... But, whereas Einstein's way of perceiving the world by thought became confirmed by experiment and mathematical proof, Steiner's remained intensely subjective and insusceptible of objective confirmation. 
  16. ^ Gardner, Martin (). Fads and Fallacies in the Name of Science. Dover Books on the Occult. Dover Publications. p. 169, 224f. ISBN 978-0-486-20394-2. Accesat în . The late Rudolf Steiner, founder of the Anthropsophical Society, the fastest growing cult in post-war Germany... Closely related to the organic farming movement is the German anthroposophical cult founded by Rudolf Steiner, whom we met earlier in connection with his writings on Atlantis and Lemuria. ... In essence, the anthroposophists' approach to the soil is like their approach to the human body—a variation of homeopathy. (See Steiner's An Outline of Anthroposophical Medical Research, English translation, 1939, for an explanation of how mistletoe, when properly prepared, will cure cancer by absorbing "etheric forces" and strengthening the "astral body.") They believe the soil can be made more "dynamic" by adding to it certain mysterious preparations which, like the medicines of homeopathic "purists," are so diluted that nothing material of the compound remains. 
  17. ^ a b Dugan, Dan (). Flynn, Tom; Dawkins, Richard, ed. The New Encyclopedia of Unbelief. Prometheus Books, Publishers. pp. 74–75. ISBN 9781615922802. Accesat în . Anthroposophical pseudoscience is easy to find in Waldorf schools. “Goethean science” is supposed to be based only on observation, without “dogmatic” theory. Because observations make no sense without a relationship to some hypothesis, students are subtly nudged in the direction of Steiner’s explanations of the world. Typical departures from accepted science include the claim that Goethe refuted Newton’s theory of color, Steiner’s unique “threefold” systems in physiology, and the oft-repeated doctrine that “the heart is not a pump” (blood is said to move itself). 
  18. ^ Ruse, Michael (). The Gaia Hypothesis: Science on a Pagan Planet. University of Chicago Press. p. 128. ISBN 9780226060392. Accesat în . We have rather a mishmash of religion on the one hand and pseudoscience on the other, as critics have pointed out (e.g., Shermer 2002, 32). It is hard to tell where one ends and the other begins, but for our purposes it is not really important. 
  19. ^ Regal, Brian (). „Astral Projection”. Pseudoscience: A Critical Encyclopedia: A Critical Encyclopedia. ABC-CLIO. p. 29. ISBN 978-0-313-35508-0. Accesat în . The Austrian philosopher and occultist Rudolf Steiner (1861 - 1925) claimed that, by astral projection, he could read the Akashic Record. ... Other than anecdotal eyewitness accounts, there is no evidence of the ability to astral project, the existence of other planes, or of the Akashic Record. 
  20. ^ Gorski, David H. (). Kaufman, Allison B.; Kaufman, James C., ed. Pseudoscience: The Conspiracy Against Science. MIT Press. p. 313. ISBN 978-0-262-53704-9. Accesat în . To get an idea of what mystical nonsense anthroposophic medicine is, I like to quote straight from the horse's mouth, namely Physician's Association for Anthroposophic Medicine, in its pamphlet for patients: 
  21. ^ Oppenheimer, Todd (). The Flickering Mind: Saving Education from the False Promise of Technology. Random House Publishing Group. p. 384. ISBN 978-0-307-43221-6. Accesat în . In Dugan's view, Steiner's theories are simply "cult pseudoscience". 
  22. ^ Ruse, Michael (). Pigliucci, Massimo; Boudry, Maarten, ed. Philosophy of Pseudoscience: Reconsidering the Demarcation Problem. University of Chicago Press. p. 227. ISBN 978-0-226-05182-6. Accesat în . It is not so much that they have a persecution or martyr complex, but that they do revel in having esoteric knowledge unkown to or rejected by others, and they have the sorts of personalities that rather enjoy being on the fringe or outside. Followers of Rudolf Steiner's biodynamic agriculture are particularly prone to this syndrome. They just know they are right and get a big kick out of their opposition to genetically modified foods and so forth. 
  23. ^ a b Dugan, Dan (). Shermer, Michael; Linse, Pat, ed. The Skeptic Encyclopedia of Pseudoscience. The Skeptic Encyclopedia of Pseudoscience. ABC-CLIO. pp. 31–33. ISBN 978-1-57607-653-8. In physics, Steiner championed Johann Wolfgang von Goethe’s color theory over Isaac Newton, and he called relativity “brilliant nonsense.” In astronomy, he taught that the motions of the planets were caused by the relationships of the spiritual beings that inhabited them. In biology, he preached vitalism and doubted germ theory. 
  24. ^ Kienle, Gunver S.; Kiene, Helmut; Albonico, Hans Ulrich (). „Anthroposophische Medizin: Health Technology Assessment Bericht – Kurzfassung”. Forschende Komplementärmedizin. 13 (2): 7–18. doi:10.1159/000093481. PMID 16883076. teils ergänzend und teils ersetzend zur konventionellen Medizin  Cited in Ernst, E (). „Anthroposophic medicine: A critical analysis”. MMW Fortschritte der Medizin. 150 Suppl 1: 1–6. PMID 18540325. 
  25. ^ Treue, Peter (). „Blut und Bohnen: Der Paradigmenwechsel im Künast-Ministerium ersetzt Wissenschaft durch Okkultismus”. Die Gegenwart (în germană). Frankfurter Allgemeine Zeitung. Arhivat din original la . Accesat în .  (Translation: "Blood and Beans: The paradigm shift in the Ministry of Renate Künast replaces science with occultism")
  26. ^ Tom Grote, "Kosmische Wirkkräfte", German Radio interview 8 august 2007
  27. ^ Hammer, Olav () [2004]. Claiming Knowledge: Strategies of Epistemology from Theosophy to the New Age. Numen Book Series. Brill. p. 329; 64f; 225-8; 176. See also p. 98. ISBN 978-90-04-49399-5. Accesat în . 
  28. ^ Mahner, Martin (). Gabbay, Dov M.; Thagard, Paul; Woods, John; Kuipers, Theo A.F., ed. General Philosophy of Science: Focal Issues. Handbook of the Philosophy of Science. Elsevier Science. p. 548. ISBN 978-0-08-054854-8. Accesat în . 
  29. ^ Staudenmaier, Peter (). Between Occultism and Nazism: Anthroposophy and the Politics of Race in the Fascist Era. Aries Book Series. Brill. p. 8. ISBN 978-90-04-27015-2. Accesat în . In Steiner’s view, “ordinary history” was “limited to external evidence” and hence no match for “direct spiritual perception.”22 Indeed for anthroposophists, “conventional history” constitutes “a positive hindrance to occult research.”23 

Articole relevante[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

În limba română[modificare | modificare sursă]

În alte limbi[modificare | modificare sursă]

Critici[modificare | modificare sursă]