Constantin Burducea
| Constantin Burducea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Năeni, România[2]  |
| Cetățenie |  România |
| Religie | creștinism ortodox |
| Ocupație | preot ortodox[*] politician |
| Ministru al culturii | |
| În funcție – | |
| Partid politic | Uniunea Preoților Democrați Români (–) Mișcarea Legionară (–) PNC (–) LANC (până la ) |
| Alma mater | Seminarul Teologic din Chișinău[1] |
Modifică date / text  | |
Constantin Burducea (n. Năeni, Buzău - d. ?) a fost un preot ortodox român și ministru al cultelor în Guvernul Petru Groza în perioada 8 martie 1945 - noiembrie 1946. Preotul Burducea a absolvit seminarul teologic din Buzău și a studiat teologia la Chișinău. În 1944 preotul Burducea a aderat la Uniunea Preoților Democrați Români iar apoi a devenit ministru al cultelor.[3]
Activitatea legionară
[modificare | modificare sursă]Trecutul legionar al preotului Burducea era cunoscut ministrului Petre Constantinescu-Iași, chemat în iulie 1945 să aplaneze un conflict legat de protejatul său.[4] Burducea s-a înscris în Mișcarea Legionară în 1940, când aceasta a preluat puterea, iar înainte de a deveni legionar a fost adeptul lui A. C. Cuza, făcând parte din Liga Apărării Național Creștine și din Partidul Național Creștin.[5]
Abuzuri în calitate de ministru
[modificare | modificare sursă]În ședința Sfântului Sinod din 30 iulie 1945 a fost luată în discuție plângerea formulată de preotul Vasile Ionescu din București, în care acesta a reclamat faptul că ministrul Burducea a virat propriei parohii, Progresul, suma de cinci milioane de lei din fondul ministerului, sumă care trebuia împărțită mai multor biserici. De asemenea preotul Ionescu a reproșat faptul că Burducea „și-a făcut o cruce pectorală de peste cinci sute de mii de lei din aceleași fonduri” și că „servitorii de acasă îi plătește din bugetul ministerului.”[6]
Fuga în străinătate
[modificare | modificare sursă]În anul 1948 a fugit împreună cu familia în Iugoslavia, de unde, cu sprijin american, a fost internat într-un lagăr de refugiați de lângă Roma. În 1956 era semnalat în Buenos Aires, iar zece ani mai târziu în Venezuela. În Venezuela a devenit un prosper om de afaceri.[7]
Varia
[modificare | modificare sursă]În legătură cu preotul Constantin Burducea a rămas în istoria orală o butadă care arată ambiguitatea poziției sale ca ministru al cultelor într-un guvern comunist. Când doi oameni se întâlneau - spune anecdota - unul îl întreba pe celălalt: „- Ce mai faci?” și răspunsul era: „- Ce să fac? Ia, ca părintele Burducea / Când cu steaua, când cu crucea...”[8]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Biserica episcopală din Buzău, București, 1931[9]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ (PDF) https://www.aos.ro/wp-content/misiunea/MISVol7Art.13.pdf. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://ziarullumina.ro/societate/historica/preotul-constantin-burducea-cand-cu-steaua-cand-cu-crucea-73607.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Silvesan, Marius (), Preotul Constantin Burducea – „când cu steaua, când cu crucea“, Istorie Evanghelica
- ^ Dudu Velicu, Biserica Ortodoxă în perioada sovietizării României, București, 2004, p. 18.
- ^ Preotul Constantin Burducea - „când cu steaua, când cu crucea“, ziarullumina.ro,
- ^ Idem, p. 29.
- ^ Lucian N. Leustean, Orthodoxy and the Cold War. Religion and Political Power in Romania (1947-1965) Annexes, Palgrave Macmillan 2009, p. 218.
- ^ Preotul Constantin Burducea - „când cu steaua, când cu crucea“, ziarullumina.ro,
- ^ Nicolae Iorga, Recenzia cărții Arhivat în , la Wayback Machine., în: Revista Istorică, Ianuar-Mart 1932, p. 47-48.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă] | Acest articol biografic despre un preot român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |