Olanzapină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search


Olanzapină
Olanzapine.svg
Olanzapine-from-xtal-3D-balls.png
Denumiri
Nume IUPAC2-Metil-4-(4-metil-1-piperazinil)-10H-tieno[2,3-b][1,5]benzodiazepină
Denumiri comercialeZyprexa, Olanzapină Actavis, altele[1]
Identificare
PubChem4585[2]  Modificați la Wikidata
DrugBank00334[3]  Modificați la Wikidata
ChemSpider10442212[4]  Modificați la Wikidata
UNIIN7U69T4SZR[5]  Modificați la Wikidata
KEGGC07322[6]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL715[7]  Modificați la Wikidata
Date farmacocinetice
Biodisponibilitate60-65%[8][9][10]
MetabolismFicat (glucuronoconjucgare directă și oxidare mediată a CYP1A2)
Mod de excrețieUrină (57%; 7% ca medicamente neschimbat), excremente (30%)[11][12]
Date chimice
Masă molară312.439
Date fizice
Punct de topire195

Olanzapina, vândută sub numele comercial Olanzapină Actavis printre altele, este un antipsihotic atipic utilizat în primul rând pentru tratarea schizofreniei și tulburării bipolare.[13] Pentru schizofrenie, poate fi utilizată atât pentru o boală începută recent, cât și pentru mentenanță pe termen lung.[13] Căile de administrare disponibile sunt orală sau prin injectare într-un mușchi.[13]

Efectele adverse obișnuite sunt creșterea în greutate, tulburări de mișcare, amețeala, senzația de oboseală, constipația și gura uscată.[13] Alte efecte adverse pot fi presiune scăzută a sângelui în timpul statului în picioare, reacții alergice, sindromul neuroleptic malign, nivel înalt de zahăr în sânge, atacuri epileptice, ginecomastie, disfuncție erectilă și dischinezie tardivă.[13] La persoanele vârstnice cu demență, utilizarea sa crește riscul de deces.[13] Utilizarea ei în ultima perioadă a sarcinii poate avea ca rezultat o tulburare de mișcare la bebeluș un anumit timp după naștere.[13] Deși felul în care lucrează nu este pe deplin clar, ea blochează receptorii de dopamină și serotonină.[13]

Olanzapina a fost patentată în 1971 și aprobată pentru uz medical în Statele Unite în 1996.[14][13] Este valabilă ca medicament generic.[13] În Statele Unite, costul deplin era de mai puțin de US$0,25 per doză în 2018.[15] În 2016, a fost prescris de mai mult de 2 milioane de ori în Statele Unite.[16]

Utilizări medicale[modificare | modificare sursă]

Schizofrenie[modificare | modificare sursă]

Tratamentul psihiatric de primă linie pentru schizofrenie este medicația antipsihotică, olanzapina fiind o astfel de medicație.[17] Olanzapina se arată a fi eficientă în reducarea simptomelor de schizofreniei, tratarea exacerbărilor acute și tratarea începutului timpuriu de schizofrenie.[18][19][20][21] Oricum, utilitatea terapiei de mentenanță este dificil de determinat întrucât peste jumătatate din persoanele pe care s-au făcut probe lasă tratamentul înaintea termenului de șase săptămâni.[22] Tratamentul cu olanzapină (la fel ca cel cu clozapină) poate rezulta în creșterea greutății și sporirea nivelului de glucoză și colesterol în comparație cu cele mai multe dintre celelalte medicamente antipsihotice din generația a doua utilizate pentru tratarea schizofreniei.[19][23]

Comparație[modificare | modificare sursă]

National Institute for Health and Care Excellence, Asociația Britanică pentru Farmacologie și Federația Mondială a Societăților pentru Psihiatrie Biologică sugerează că sunt diferențe mici între eficiența diferitelor antipsihotice în prevenirea recidivării și recomandă ca alegerea specifică a antipsihoticului să alească în funcție de preferința pacientului și profiulul de efecte adverse al medicamentului.[24][25][26] Agency for Healthcare Research and Quality din SUA concluzionează că olanzapina nu este diferită de haloperidol în tratarea simptomelor pozitive și a psihopatologiei generale, dar în ce privrește evaluarea genereală, dar că este superioară în tratarea simptomelor negative și depresive.[27] Are un risc mai mic de cauzare de tulburări de mișcare decât antipsihoticele tipice.[18]

Într-o comparație din 2013 a 15 medicamente antipsihotice utilizate pentru schizofreniei, olanzapina a fost pe locul 3 în ce privește eficiența. Este cu 5% mai eficientă decât risperidona (locul 4), cu 24-27% mai eficientă decât haloperidolul, quetiapina și aripiprazolul, și cu 33% mai eficientă decât clozapina (1).[18] O analiză din 2013 a primului episod de schizofrenie a concluzionat că olanzapina este superioară haloperidolului în furnizarea unei rate mai mici de discontiuitate și a reducerii pe termen scurt a simptomelor, ratei de reacție, depresiei, funcției cognitive, discontinuității din cauza eficienței slabe și recidivării pe termen lung, dar nu și a simptomelor pozitive și a scorului la Impresiile Clinice Globale. Dimpotrivă, a doua generație de antipsihotice s-a arătat a fi superioară primei generații de antipsihotice doar în privința discontinuității, simptomelor negative (cu un efect mult mai mare observat la studiile sponsorizate de industrie în comparație cu cele sponsorizate de guvern) și scorurilor legate de cogniție. Olanzapina a cauzat mai puține efecte adverse extrapiramidale, mai puțină acatasie, dar a cauzat o creștere în greutate semnificativ mai mare, creștere a colesterolului seric și sporire a trigliceridelor în comparație cu haloperidolul.[28] O analiză din 2012 a concluzionat că dintre 10 antipsihotice atipice, numai clozapina și risperidonul sunt mai bine decât prima generație de antipsihotice.[29] O analiză din 2011 a concluzionat că nici prima, nici a doua generație de antipsihotice nu produce schimbări semnificative pe plan clinic la scorurile de Impresie Clinică globală, dar a constatat că olanzapina și amisulprida produc efecte mai mari asupra bateriilor PANSS și BPRS decât cinci alte antipsihotice din a doua generație sau toate antipsihoticele din prima generație.[30] O analiză sistematică Cochrane din 2010 a găsit că olanzapină poate avea un avantaj ușor în eficiență în comparație cu aripiprazolul, quetiapina, risperidonul și ziprasidona.[23] Nici o diferență în eficiență n-a fost detectată când se compară olanzapina cu amisulprida și clozapina.[23]

O meta-analiză din 2014 a 9 probe publicate cu o durată minimă de șase luni și durată medie de 52 de săptămâni a concluzionat că olanzapina, quetiapina și risperidona au efecte mai bune asupra funcției cognitive decât amisulprida și haloperidolul.[31]

Tulburare bipolară[modificare | modificare sursă]

Olanzapina este recomandată de National Institute for Health and Care Excellence ca terapie de primă linie pentru tratarea maniei acute din tulburarea bipolară.[32] Alte recomandări de primă linie sunt haloperidolul, quetiapina și risperidona.[32] Este recomandată în combinație cu fluoxetina ca tratament de primă linie al depresiei bipolare acute și ca tratament de linia a doua pentru tratamentul de mentenanță a tulburării bipolare.[32]

Network for Mood and Anxiety Treatments (CANMAT) recomandă olanzapina ca tratament de mentenanță de primă linie pentru tulburarea bipolară și combinația dintre olanzapină și fluoxetină ca tratament de linia a doua pentru depresia bipolară.[33]

O meta-analiză din 2014 a concluzionat că olanzapina plus fluoxetina este cel mai eficient dintre nouă tratamente ale depresiei bipolare inclusiv potrivit analizelor.[34]

Alte utilizări[modificare | modificare sursă]

Evidența nu susține utilizarea de antipsihotice atipice, inclusiv olanzapina, pentru tulburările de alimentație.[35]

Olanzapina n-a fost riguros evaluată pentru cazurile de tulbuare de anxietate generaliztă, tulburare de panică, delirul parazitozelor sau tulburare de stres posttraumatic. Olanzapina nu este mai eficientă decât litiul și valproatul și este mai eficientă decât placebo în tratarea tulburării bipolare.[36] A fost de asemenea utilizată pentru sindromul Tourette și gângăvit.[37]

S-a studiat efectul olanzapinei în tratarea hiperactivității, comportamentului agresiv și comportamentelor repetitive legate de autism.[38]

Olanzapina este frecvent prescrisă în mod neoficial pentru tratarea insomniei, inclusiv a dificultăților de a adormi și a sta adormit. Sedarea în timpul zilei experimentată cu olanzapină este în general comparabilă cu quetiapina și lurasidona, ceea ce este o plângere frecventă în cazurile de probe clinice. În anumite cazuri, sedarea cauzată de olanzapină subminează abilitatea oamenilor de a se trezi la timpul potrivit în fiecare zi. Aici apare o anumită evidență a eficienței în tratarea insomniei, dar studii pe termen lung (în special pentru siguranță) sunt încă necesare.[39]

Populații specifice[modificare | modificare sursă]

Sarcină și alăptare[modificare | modificare sursă]

Olanzapina este asociată cu o mai mare placentară decât orice alt antipsihotic atipic.[40] În ciuda acestui fapt, evidența valabilă sugerează că este sigură în timpul sarcinii, deși evidența nu este suficient de sigură pentru a spune ceva cu un nivel mare de încredere.[40] Olanzapina este asociată cu creștere în greutate, care potrivit studiilor recente i-ar putea pune pe pacineții tratați cu olanzapină la un risc crescut de defect de tub neural (e.g. spină bifidă).[41][42] Alăptarea de la sân de către femeile care iau olanzapină este contrarecomandă din cauza faptului că olanzapina este secretată cu lapte de mamă.[11]

Vârstnici[modificare | modificare sursă]

Menționând un risc crescut de accident vascular cerebral, în 2004, Comitetul pentru Siguranța Medicieni din Regatul Unit a emis un avertisment că olanzapina și risperidona, ambele medicamente antipsihotice atipice, nu trebuie date pacienților vârstnici cu demență. În Statele Unite, olanzapina este vândută cu un avertisment pe cutie cu privire la riscul crescut de deces la pacienții vârstnici. Nu este aprobată pentru uz la pacienții cu psihoză legată de demență.[43] Oricum, o investigație BBC din iunie 2008 a găsit că acest îndemn a fost ignorat pe scară largă de doctorii britanici.[44] Evidența sugerează că vârstnicii au mai mare probabilitate de a experimenta creștere în greutate de la olanzapină în comparație cu aripiprazolul și risperidona.[45]

Efecte adverse[modificare | modificare sursă]

Principalul efect advers al olanzapinei este creșterea în greutate, care poate fi profundă în anumite cazuri și/sau asociată cu deranjamente ale lipidelor din sânge și zahărului din sânge. O meta-analiză recentă a eficienței și toleranței a 15 medicamente antipsihotice (APD) a găsit că olanazpina are cea mai mare predispoziție de cauzare a creșterii în greutate din 15 APD.[18] Efectele adverse extrapiramidale ale olanzapinei, deși sunt potențial serioare, sunt rare,[46] dar pot consta în tremururi sau rigiditate musculară.

Anumite grupuri de pacienți au un risc crescut de efecte adverse ale olanzapinei și ale antipsihoticelor în general. Olanzapina poate produce niveluri semnificativ de înalte de zahăr în sânge la persoanele cu diabetes mellitus. În mod asemănător, vârstnicii au un risc crescut de răniri accidentale și în urma căderilor. Bărbații tineri par a avea un risc crescut de reacții distonice, deși acestea sunt relativ rare în cazul utilizării olanzapinei. Cele mai multe antipsihotice, inclusiv olanzapina, distrug sistemele termoregulatoare ale corpului, permițând așadar incursiuni spre niveluri periculoase când situații precum expunerea la căldură sau exerciții obositoare au loc.[11][12][47][48][49]

Alte efecte adverse pot fi galactoreea, amenoreea, ginecomastia și disfuncția erectilă (impotența).[50]

Efecte paradoxale[modificare | modificare sursă]

Olanzapina este utilizată pe plan terapeutic pentru a trata boli mentale seriose. În mod ocazional, poate avea efecte opuse și provoca reacții paradoxale serioase la un subgrup mic de oameni, cauzând schimbări neobișnuite de pesonalitate, gânduri sau comportament; s-a făcut legatură între halucinații și gândurile excesive legate de suicid, pe de o parte, și utilizarea olanzapinei, pe de altă parte.[51]

Efecte metabolice[modificare | modificare sursă]

Food and Drug Administration din SUA cere ca toate antipsihoticele atipice să fie vândute împreună cu o avertizare legată de riscul de dezvoltare a hiperglicemiei și diabetului, ambele fiind factori în sindromul metabolic. Aceste efecte pot fi în relație cu abilitatea medicamentelor de a induce creșterea în greutate, deși există relatări cu privire la schimbări metabolice în abesența creșterii în greutate.[52][53] Studiile indică că olanzapină deține un risc mai mare de cauzare și exacerbare a diabetului decât alt antipsihotic atipic prescris în mod obișnuit, risperidona. Din toate antipsihoticele atipice, olanzapina are cea mai mare probabilitate de a induce creștere în greutate de diferite măsuri.[54][55][56][57][58] Sunt anumite relatări despre cetoacidoza diabetică indusă de olanzapină.[59] Olanzapina poate diminua sensibilitatea la insulină,[60][61] deși un studiu de trei săptămâni pare să infirme aceasta.[62] Poate de asemenea crește nivelurile de trigliceride.[55]

În ciuda creșterii în greutate, un studiu larg aleatoriu al Institutului Național al Sănătății Mentale din SUA a găsit că olanzapina este mai bună la controlarea simptomelor deoarece pacienții sunt au mai multă probabilitate să rămână la olanzapină decât la alte medicamente.[63] Un studiu mic, non-aleatoriu, sugerează că consumul de olanzapină prin tablete dizolvate oral poate induce o mai mică creștere în greutate,[64] dar acest fapt n-a fost demonstrat de un cadru experimantal.

Sindromul de delir/sedare postinjectare[modificare | modificare sursă]

Sindromul de sedare/delir post-injectare (PDSS) este un sindrom rar care este specific formulei injectabile cu acțiune lungă a olanzapinei, pamoatul de olanzapină.[65] Incidența PDSS cu pamoatul de olanzapină este estimată a fi de 0.07% din administrări, și este unică între alte antipsihotice de a doua generație, de acțiune lungă (e.g. palmitat de paliperidonă), care nu par să dețină același risc.[65] PDSS se caracterizează prin simptome de delir (e.g. confuzie, dificultăți de vorbire și mișcări necoordonate) și sedare.[65] Deși nu toate persoanele cu PDSS vor experimenta și delir și sedare, cele mai multe dintre le vor experimenta (83%).[65] Deși mai puțin specifice pentru PDSS, o majoritate de cazuri (67%) implică simțirea unui discomfort general.[65] Se crede că PDSS poate avea loc din cauza injectării accidentale și absorbției pamoatului de olanzapină în sânge, unde poate acționa mai rapid, în contrast cu eliminarea înceată din țesutul muscular.[65] Utilizând-o cum se cuvine, tehnia de injecție intramusculară a pamoatului de olanzapină ajută diminuarea riscului de PDSS, deși nu elimină riscul în întregime.[65] Din acest motiv FDA îi îndeamnă pe oamenii care sunt injectați cu pamoat de olanzapină să fie supravegheați 3 ore după administrare, pentru eventualitatea în care PDSS are loc.[65]

Toxicologie animalică[modificare | modificare sursă]

Olanzapina a demonstrat efecte cancerigene în multiple studii când este expusă în mod cronic la femelele șoareci și șobolani, dar nu și la masculi. Tumorile găsite sunt fie în ficat, fie în glandele mamare ale animalelor.[66]

Discontinuitate[modificare | modificare sursă]

British National Formulary recomandă o înlăturare treptată în timpul discontinuității antipsihoticelor pentru evitarea sindromului acut de înlăturare sau recidivarea rapidă.[67] Simptomele înlăturării constau adesea în greață, vomitat și pierderea apetitului.[68] Alte simptome pot fi agitația, transpirația crescută și probleme cu somnul.[68] Mai puțin obișnuite, pot avea loc simțăminte de învârtire a lumii, amorțeală sau dureri musculare.[68] În general, simptomele se rezolvă după o scurtă perioadă de timp.[68]

Există o evidență preliminară că discontinuarea antipsihoticelor poate rezulta în psihoză.[69] Poate de asemenea rezulta în reocurența condiției care este tratată.[70] Rareori, dischinezia tardivă poate avea loc când se încetează consumul medicației.[68]

Supradoză[modificare | modificare sursă]

Simptomele unei supradoze sunt tahicardia, agitația, dizartria, conștiința diminuată și coma. Decesul a fost raportat după o supradoză acută de 450 mg, dar și supraviețuirea după o supradoză acută de 2000 mg.[71] Decesele în general au avut loc, cu concentrări ale olanzapinei în plasmă mai mari de 1000 ng/mL post-mortem, fiind înregistrate concentrații de până la 5200 ng/mL (deși acestea ar putea reprezenta o confuzie cu țesutul mort, care ar putea elimina olanzapina în sânge după moarte).[72] Nu este un antidot specific cunoscut pentru supradoza de olanzapină, și chiar medicilor li se recomandă să contacteze un centru de control al otrăvurilor pentru informații despre tratament pentru un asemenea caz.[71] Olanzapina este considerată moderat toxică în supradoză, mai toxică decât quetiapina, aripiprazolul și ISRS și mai puțin toxică decât inhibitorii de monoaminoxidază și antidepresivele triciclice.[40]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Drugs.com Drugs.com international listings for Olanzapine Pagină accesată pe 4 august 2015
  2. ^ a b „olanzapină”, olanzapine (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ a b Olanzapine (în engleză), DrugBank, accesat în  
  4. ^ a b Olanzapine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b olanzapine (în engleză), Unique Ingredient Identifier[*] 
  6. ^ a b olanzapine (în engleză), ChEBI, accesat în  
  7. ^ a b OLANZAPINE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  8. ^ Kassahun, Kelem; Mattiuz, Edward; Nyhart, Eldon (). DISPOSITION AND BIOTRANSFORMATION OF THE ANTIPSYCHOTIC AGENT OLANZAPINE IN HUMANS. Drug Metabolism and Disposition. p. 81.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor)
  9. ^ „Olanzapine: pharmacokinetic and pharmacodynamic profile”. Clin Pharmacokinetics. 37 (3): 177–193. Septembrie 1999. doi:10.2165/00003088-199937030-00001. PMID 10511917.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  10. ^ „Clinical pharmacokinetics of atypical antipsychotics: a critical review of the relationship between plasma concentrations and clinical response”. Clinical Pharmacokinetics. 46 (5): 359–88. . doi:10.2165/00003088-200746050-00001. PMID 17465637.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  11. ^ a b c „PRODUCT INFORMATION OLANZAPINE SANDOZ® 2.5mg/5mg/7.5mg/10mg/15mg/20mg FILM-COATED TABLETS” (PDF). TGA eBusiness Services. Sandoz Pty Ltd. . Accesat în . 
  12. ^ a b „Zyprexa, Zyprexa Relprevv (olanzapine) dosing, indications, interactions, adverse effects, and more”. Medscape Reference. WebMD. Accesat în . 
  13. ^ a b c d e f g h i j „Olanzapine, Olanzapine Pamoate Monograph for Professionals”. Drugs.com (în engleză). AHFS. Accesat în . 
  14. ^ The Maudsley Prescribing Guidelines in Psychiatry (ed. 12th). London, U K: Wiley-Blackwell. . p. 16. ISBN 978-1-118-75460-3.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  15. ^ „NADAC as of 2018-12-19”. Centers for Medicare and Medicaid Services (în engleză). Accesat în . 
  16. ^ „The Top 300 of 2019”. clincalc.com. Accesat în . 
  17. ^ National Collaborating Centre for Mental Health (). „Schizophrenia: Full national clinical guideline on core interventions in primary and secondary care” (PDF). Accesat în . 
  18. ^ a b c d „Comparative efficacy and tolerability of 15 antipsychotic drugs in schizophrenia: a multiple-treatments meta-analysis”. Lancet. 382 (9896): 951–62. Septembrie 2013. doi:10.1016/S0140-6736(13)60733-3. PMID 23810019.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  19. ^ a b „A Systematic Review and Network Meta-Analysis to Assess the Relative Efficacy of Antipsychotics for the Treatment of Positive and Negative Symptoms in Early-Onset Schizophrenia”. CNS Drugs. 30 (1): 27–39. Ianuarie 2016. doi:10.1007/s40263-015-0308-1. PMID 26801655.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  20. ^ „Acute Antipsychotic Treatment of Children and Adolescents With Schizophrenia-Spectrum Disorders: A Systematic Review and Network Meta-Analysis”. Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry. 56 (3): 191–202. martie 2017. doi:10.1016/j.jaac.2016.12.013. PMID 28219485.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  21. ^ „The psychopharmacology algorithm project at the Harvard South Shore Program: an update on schizophrenia”. Harvard Review of Psychiatry. 21 (1): 18–40. . doi:10.1097/HRP.0b013e31827fd915. PMID 23656760.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  22. ^ „Olanzapine for schizophrenia”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (2): CD001359. Aprilie 2005. doi:10.1002/14651858.CD001359.pub2. PMID 15846619.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  23. ^ a b c „Olanzapine versus other atypical antipsychotics for schizophrenia”. The Cochrane Database of Systematic Reviews (3): CD006654. Martie 2010. doi:10.1002/14651858.CD006654.pub2. PMC 4169107Accesibil gratuit. PMID 20238348.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  24. ^ „Psychosis and schizophrenia in adults: treatment and management | Guidance and guidelines | NICE”. National Institute for Health and Care Excellence. 
  25. ^ „Evidence-based guidelines for the pharmacological treatment of schizophrenia: recommendations from the British Association for Psychopharmacology” (PDF). J. Psychopharmacol. (Oxford). 25 (5): 567–620. . doi:10.1177/0269881110391123. PMID 21292923.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)[nefuncțională]
  26. ^ „World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP) guidelines for biological treatment of schizophrenia, part 2: update 2012 on the long-term treatment of schizophrenia and management of antipsychotic-induced side effects”. World J. Biol. Psychiatry. 14 (1): 2–44. . doi:10.3109/15622975.2012.739708. PMID 23216388.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  27. ^ „First-Generation Versus Second-Generation Antipsychotics in Adults: Comparative Effectiveness [Internet]”. august 2012. PMID 23035275.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  28. ^ „Efficacy and safety of individual second-generation vs. first-generation antipsychotics in first-episode psychosis: a systematic review and meta-analysis”. Int. J. Neuropsychopharmacol. 16 (6): 1205–18. iulie 2013. doi:10.1017/S1461145712001277. PMC 3594563Accesibil gratuit. PMID 23199972.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  29. ^ „A systematic review of meta-analyses of the efficacy of oral atypical antipsychotics for the treatment of adult patients with schizophrenia”. Expert Opin Pharmacother. 13 (11): 1545–73. august 2012. doi:10.1517/14656566.2011.626769. PMID 21999805.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  30. ^ „Clinical relevance of findings in trials of antipsychotics: systematic review”. Br J Psychiatry. 198 (5): 341–5. mai 2011. doi:10.1192/bjp.bp.109.075366. PMID 21525517.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  31. ^ „Long-term neurocognitive effects of antipsychotics in schizophrenia: a network meta-analysis”. European Journal of Clinical Pharmacology. 70 (2): 127–34. Februarie 2014. doi:10.1007/s00228-013-1600-y. PMID 24145817.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  32. ^ a b c „Bipolar disorder: the assessment and management of bipolar disorder in adults, children and young people in primary and secondary care | 1-recommendations | Guidance and guidelines | NICE”. Accesat în . 
  33. ^ „Canadian Network for Mood and Anxiety Treatments (CANMAT) guidelines for the management of patients with bipolar disorder: update 2007”. Bipolar Disord. 8 (6): 721–39. Decembrie 2006. doi:10.1111/j.1399-5618.2006.00432.x. PMID 17156158.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  34. ^ „Treatments for acute bipolar depression: meta-analyses of placebo-controlled, monotherapy trials of anticonvulsants, lithium and antipsychotics”. Pharmacopsychiatry. 47 (2): 43–52. Martie 2014. doi:10.1055/s-0033-1363258. PMID 24549862.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  35. ^ „Off-Label Use of Atypical Antipsychotics: An Update”. AHRQ Comparative Effectiveness Reviews. Agency for Healthcare Research and Quality (US). . PMID 22132426.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  36. ^ „Review of olanzapine in the management of bipolar disorders”. Neuropsychiatr Dis Treat. 3 (5): 579–587. octombrie 2007. PMC 2656294Accesibil gratuit. PMID 19300587.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  37. ^ Scott, Lisa (Iarna 2006). „Genetic and Neurological Factors in Stuttering”. Stuttering Foundation of America.  Parametru necunoscut |name-list-format= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  38. ^ „Olanzapine and Autism”. Research Autism. 19-12-2017. Accesat în 09-08-2018.  Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)
  39. ^ Morin, Anna K (Martie 2014). „Off-label use of atypical antipsychotic agents for treatment of insomnia”. Mental Health Clinician. 4 (2): 65–72. doi:10.9740/mhc.n190091.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  40. ^ a b c Taylor, D. The Maudsley prescribing guidelines in psychiatry. Wiley-Blackwell. 
  41. ^ „Maternal obesity and risk of neural tube defects: a metaanalysis”. American Journal of Obstetrics & Gynecology. 198 (6): 611–619. Iunie 2008. doi:10.1016/j.ajog.2008.04.021. PMID 18538144.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  42. ^ „Maternal obesity, folate intake, and neural tube defects in offspring”. Birth Defects Research Part A: Clinical and Molecular Teratology. 97 (2): 115–122. Februarie 2013. doi:10.1002/bdra.23113. PMID 23404872.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  43. ^ „Important Safety Information for Olanzapine”. Zyprexa package insert. Eli Lilly & Company. . Arhivat din original la . Accesat în . Elderly patients with dementia-related psychosis treated with atypical antipsychotic drugs are at an increased risk of death compared to placebo. [...] ZYPREXA (olanzapine) is not approved for the treatment of elderly patients with dementia-related psychosis. 
  44. ^ „Doctors 'ignoring drugs warning'. BBC News. 17 iunie 2008. Accesat în 22-06-2008.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  45. ^ „Effect of atypical antipsychotics on body weight in geriatric psychiatric inpatients”. SAGE Open Medicine. 5: 2050312117708711. 08-05-2017. doi:10.1177/2050312117708711. PMC 5431608Accesibil gratuit. PMID 28540050.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  46. ^ Lexi-Comp Inc. (2010) Lexi-Comp Drug Information Handbook 19th North American Ed. Hudson, OH: Lexi-Comp Inc. ISBN: 978-1-59195-278-7.
  47. ^ „Heat-related side-effects of neurological and non-neurological medication may increase heatwave fatalities”. European Journal of Neurology. 16 (7): 879–82. Iulie 2009. doi:10.1111/j.1468-1331.2009.02581.x. PMID 19453697.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  48. ^ „OLANZAPINE (olanzapine) tablet OLANZAPINE (olanzapine) tablet, orally disintegrating [Prasco Laboratories]”. DailyMed. Prasco Laboratories. septembrie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ „Olanzapine 10 mg tablets - Summary of Product Characteristics (SPC)”. electronic Medicines Compendium. Aurobindo Pharma - Milpharm Ltd. . Accesat în . 
  50. ^ „Olanzapine Monograph for Professionals - Drugs.com”. Drugs.com. Accesat în . 
  51. ^ Cerner Multum Incorporated (). „Olanzapine”. Drugs.com. 
  52. ^ „Olanzapine-induced destabilization of diabetes in the absence of weight gain”. Acta Psychiatrica Scandinavica. 105 (3): 235–6; discussion 236–7. . doi:10.1034/j.1600-0447.2002.2c257a.x. PMID 11939979.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  53. ^ „New-onset type-2 diabetes associated with atypical antipsychotic medications”. Progress in Neuro-Psychopharmacology and Biological Psychiatry. 30 (5): 919–23. . doi:10.1016/j.pnpbp.2006.02.007. PMID 16581171.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  54. ^ Moyer, Paula (25 oct 2005). „CAFE Study Shows Varying Benefits Among Atypical Antipsychotics”. Medscape Medical News. WebMD. Accesat în 03-12-2007.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  55. ^ a b AstraZeneca Pharmaceuticals (4 aprilie 2006). „Efficacy and Tolerability of Olanzapine, Quetiapine and Risperidone in the Treatment of First Episode Psychosis: A Randomised Double Blind 52 Week Comparison”. AstraZeneca Clinical Trials. AstraZeneca PLC. Arhivat din original la 13-11-2007. Accesat în 2007-12-03. At week 12, the olanzapine-treated group had more weight gain, a higher increase in [ body mass index ], and a higher proportion of patients with a BMI increase of at least 1 unit compared with the quetiapine and risperidone groups (p<=0.01).  Verificați datele pentru: |archive-date= (ajutor)
  56. ^ „Novel Antipsychotics”. The Journal of Clinical Psychiatry. 60 (6): 358–63. . doi:10.4088/JCP.v60n0602. PMID 10401912.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  57. ^ „NIMH study to guide treatment choices for schizophrenia” (Press release). National Institute of Mental Health. 19 septembrie 2005. Accesat în 18-12-2006.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  58. ^ „Efficacy and tolerability of olanzapine, quetiapine, and risperidone in the treatment of early psychosis: a randomized, double-blind 52-week comparison”. The American Journal of Psychiatry. 164 (7): 1050–60. Iulie 2007. doi:10.1176/ajp.2007.164.7.1050. PMID 17606657.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  59. ^ „Complete Resolution of Olanzapine-Induced Diabetic Ketoacidosis”. Journal of Pharmacy Practice. 19 (4): 255–8. . doi:10.1177/0897190006294180.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  60. ^ „The time-dependent change of insulin secretion in schizophrenic patients treated with olanzapine”. Progress in Neuro-Psychopharmacology & Biological Psychiatry. 34 (6): 866–70. august 2010. doi:10.1016/j.pnpbp.2010.04.003. PMID 20394794.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  61. ^ „Effects of olanzapine and ziprasidone on glucose tolerance in healthy volunteers”. Neuropsychopharmacology. 33 (7): 1633–41. iunie 2008. doi:10.1038/sj.npp.1301541. PMID 17712347.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  62. ^ „Evaluation of insulin sensitivity in healthy volunteers treated with olanzapine, risperidone, or placebo: a prospective, randomized study using the two-step hyperinsulinemic, euglycemic clamp”. The Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism. 88 (12): 5875–80. Decembrie 2003. doi:10.1210/jc.2002-021884. PMID 14671184.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  63. ^ Carey, Benedict (20 septembrie 2005). „Little Difference Found in Schizophrenia Drugs”. The New York Times. Accesat în 03-12-2007.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  64. ^ „Weight loss after switching from conventional olanzapine tablets to orally disintegrating olanzapine tablets”. Psychopharmacology. 175 (3): 389–90. . doi:10.1007/s00213-004-1951-2. PMID 15322727.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  65. ^ a b c d e f g h Luedecke, D; Schöttle, D; Karow, A; Lambert, M; Naber, D (ianuarie 2015). „Post-injection delirium/sedation syndrome in patients treated with olanzapine pamoate: mechanism, incidence, and management”. CNS Drugs. 29 (1): 41–6. doi:10.1007/s40263-014-0216-9. PMID 25424243. 
  66. ^ „Genotoxic and carcinogenic effects of antipsychotics and antidepressants”. Toxicology. 261 (3): 77–88. . doi:10.1016/j.tox.2009.04.056. PMID 19410629.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor)
  67. ^ Joint Formulary Committee, BMJ, ed. (martie 2009). „4.2.1”. British National Formulary (ed. 57). United Kingdom: Royal Pharmaceutical Society of Great Britain. p. 192. ISBN 978-0-85369-845-6. Withdrawal of antipsychotic drugs after long-term therapy should always be gradual and closely monitored to avoid the risk of acute withdrawal syndromes or rapid relapse. 
  68. ^ a b c d e Haddad, Peter; Haddad, Peter M.; Dursun, Serdar; Deakin, Bill (). Adverse Syndromes and Psychiatric Drugs: A Clinical Guide (în engleză). OUP Oxford. p. 207-216. ISBN 9780198527480. 
  69. ^ „Does antipsychotic withdrawal provoke psychosis? Review of the literature on rapid onset psychosis (supersensitivity psychosis) and withdrawal-related relapse”. Acta Psychiatrica Scandinavica. 114 (1): 3–13. Iulie 2006. doi:10.1111/j.1600-0447.2006.00787.x. PMID 16774655.  Parametru necunoscut |vauthors= ignorat (ajutor); Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  70. ^ Sacchetti, Emilio; Vita, Antonio; Siracusano, Alberto; Fleischhacker, Wolfgang (). Adherence to Antipsychotics in Schizophrenia (în engleză). Springer Science & Business Media. p. 85. ISBN 9788847026797. 
  71. ^ a b „Symbyax (Olanzapine and fluoxetine) drug overdose and contraindication information”. RxList: The Internet Drug Index. WebMD. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  72. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Schwenger Review

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de olanzapină