Ondansetron

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ondansetron
Ondansetron skeletal.svg
Ondansetron 3D.png
Identificare
Număr CAS99614-02-5[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem4595[3]  Modificați la Wikidata
DrugBank00904[4]  Modificați la Wikidata
ChemSpider4434[5]  Modificați la Wikidata
UNII4AF302ESOS[1]  Modificați la Wikidata
KEGGC07325[6]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL46[7]  Modificați la Wikidata
Cod ATCA04AA01[8]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₈H₁₉N₃O[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară293,152812 u.a.m.[9]  Modificați la Wikidata

Ondansetronul (denumire comercială Osetron) este un antiemetic de tip antagonist 5-HT3, fiind utilizat în tratamentul grețurilor și vărsăturilor produse de chimioterapie și radioterapie sau a celor postoperatorii.[10][11][12][13] Căile de administrare disponibile sunt intravenoasă și orală.[10]

Molecula a fost patentată în 1984 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1990.[14] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[15] Este disponibil sub formă de medicament generic.[10]

Utilizări medicale[modificare | modificare sursă]

Ondansetronul este utilizat în tratamentul grețurilor și vărsăturilor, mai exact cele produse de chimioterapie și radioterapie sau a celor care apar postoperatoriu.[10][11][12][13] Medicamentul este utilizat și off-label în tratamentul greții în sarcină, de obicei dacă alte medicamente nu funcționează.[16] Totuși, se pare că ar exista un risc de apariție a malformațiilor congenitale ale miocardului ca urmare a administrării sale în sarcină.[17][18]

Reacții adverse[modificare | modificare sursă]

Principalele reacții adverse asociate tratamentului cu ondansetron sunt: diaree sau constipație, cefalee, somnolență și mâncărimi.[10][12] Mai rar, poate induce reacții alergice severe.

Mecanism de acțiune[modificare | modificare sursă]

Ondansetronul este un antagonist al receptorilor serotoninergici de tipul 5-HT3.[19] Deoarece grețurile și vărsăturile produse de chimioterapice, citostatice și radioterapie sunt datorate eliberării de serotonină în peretele intestinal, ceea ce duce la inițierea unui reflex de vomă prin activarea vagală a receptorilor 5-HT3, antagonizarea acestora de către ondansetron duce la scăderea senzației de greață și vomă.[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d ondansetron (în engleză), UNII 
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Ondansetron”, ondansetron (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Ondansetron (în engleză), DrugBank, accesat în  
  5. ^ a b Ondansetron (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  6. ^ a b Ondansetron (în engleză), ChEBI, accesat în  
  7. ^ a b ONDANSETRON (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  8. ^ a b Ondansetron (în engleză), DrugBank,  
  9. ^ a b „Ondansetron”, ondansetron (în engleză), PubChem, accesat în  
  10. ^ a b c d e „Ondansetron”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  11. ^ a b „Ondansetron”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în . 
  12. ^ a b c d „Rezumatul caracteristicilor produsului - Osetron 4 mg soluție injectabilă” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în . 
  13. ^ a b Cooke CE, Mehra IV (martie 1994). „Oral ondansetron for preventing nausea and vomiting”. American Journal of Hospital Pharmacy. 51 (6): 762–71. PMID 8010314. 
  14. ^ Fischer J, Ganellin CR (). Analogue-based Drug Discovery. John Wiley & Sons. p. 448. ISBN 9783527607495. 
  15. ^ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771Accesibil gratuit. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. 
  16. ^ Smith JA, Refuerzo JS, Ramin SM. „Treatment and outcome of nausea and vomiting of pregnancy”. UpToDate. Arhivat din original la . 
  17. ^ Carstairs SD (mai 2016). „Ondansetron Use in Pregnancy and Birth Defects: A Systematic Review”. Obstetrics and Gynecology. 127 (5): 878–83. doi:10.1097/AOG.0000000000001388. PMID 27054939. 
  18. ^ Ramin SM, et al. (Committee on Practice Bulletins-Obstetrics) (ianuarie 2018). „ACOG Practice Bulletin No. 189: Nausea And Vomiting Of Pregnancy”. Obstetrics and Gynecology. 131 (1): e15–30. doi:10.1097/AOG.0000000000002456. PMID 29266076. 
  19. ^ Brunton, Laurence L.; Lazo, John S.; Parker, Keith L. (). Goddman & Gilman's The Pharmacological Basis of Therapeutics. New York: McGraw-Hill. pp. 1000–3. ISBN 978-0-07-142280-2. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]