Sari la conținut

Anastasiu I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anastasiu I
Date personale
PoreclăDicorus Modificați la Wikidata
Născut430 d.Hr.[1][2] Modificați la Wikidata
Durrësi, Albania Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[3][2] Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBiserica Sfinții Apostoli[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[4] Modificați la Wikidata
PărințiAnastasia Constantina Arriana[*][[Anastasia Constantina Arriana (mother of Roman emperor Anastasius I)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriPaulus[*][[Paulus (Roman consul in 496)|​]]
Caesaria[*][[Caesaria (sister of Roman emperor Anastasius I)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAriadna[*][[Ariadna (Byzantine empress)|​]] Modificați la Wikidata
ReligieMonofizism Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
monarh Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Leonidă
Împărat bizantin Modificați la Wikidata
Domnie –
PredecesorZenon
SuccesorIustin I
Senator roman[*] Modificați la Wikidata

Flavius Anastasius (n. 430 d.Hr., Durrësi, Albania – d. , Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit), cunoscut sub numele de Anastasiu I (în latină Flavius Anastasius Dicorus Augustus), a fost împărat bizantin în perioada 491 - 518. El a fost ultimul membru al dinastiei Leonide.

La moartea lui Zenon, Ariadne, văduva sa, l-a numit împărat pe Anastasiu, care avea funcția de silentarius. Peste puțin timp, Anastasiu s-a căsătorit cu Ariadne. Domnia i-a fost zguduită de războaie și de conflicte religioase. În 491 s-a pornit o revoltă în munții din Isauria, care a continuat până la războiul cu perșii. Principalul război din timpul lui Anastasiu a fost războiul cu perșii (Războaiele Sassadine) (502 - 505). Ambii adversari au fost nevoiți să facă pace în 506.

Balcanii au fost pustiiți de slavi; din această cauză Anastasiu a întărit cetățile dunărene și a creat un zid lung de 72 km, la nord de Constantinopol (Zidul Anastasian), care se întindea de la Marea Marmara la Marea Neagră.

Anastasiu a fost un monofizit convins. El și-a atras ura poporului, care s-a revoltat în provincile europene sub conducătorul Vitalian, care a fost ajutat de huni (514-515), însă răscoala a fost învinsă de generalul Marinus.

Există o legendă despre Anastasiu, care nu știa cine să-i fie succesor. El a spus că prima persoană care va intra dimineață pe ușa lui, va fi împărat și acea persoană a fost Iustin, căpitanul gărzilor. În realitate, Anastasiu nu l-a numit niciodată pe Iustin succesor, ci nobilimea din Constantinopol.

În 498, Anastasiu a inițiat una din cele mai importante reforme monetare din Imperiul Bizantin, schimbând valoarea și numărul solidusului (moneda bizantină).

Anastasiu avea heterocromie oculară (un ochi căprui și unul albastru).

  1. ^ Anastàsio I (imperatore d'Oriente), Enciclopedia Sapere 
  2. ^ a b Anastasi I, Gran Enciclopèdia Catalana 
  3. ^ Anastasius I, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ https://www.worldhistory.org/Anastasios_I/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)


Predecesor:
Zenon
Împărat bizantin
491 - 518
Succesor:
Iustin I