Constantin al IX-lea Monomahul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

După îndepărtarea lui Mihail al V-lea, bătrâna împărăteasă Zoe începu să-și caute soț. Ea se gândi mai întâi la Constantin Dalassen, pe care Constantin al VIII-lea voise odinioară să i-l dea de bărbat. Dar acest mare senior, ambițios și care fusese de mai multe ori bănuit că pregătește o lovitură de stat, nu arătă de loc supunerea și respectul care conveneau situației unui prinț consort. El vorbi deschis, puse condiții, anunță mari proiecte de reforme, hotărâri energice și bărbătești. Palatul n-avea nevoie de un astfel de împărat: acest om supărător fu trimis în provincia lui. Zoe se gândi atunci la unul din vechii săi favoriți, marele pitar Constantin, pe care gelozia lui Mihail al IV-lea îl îndepărtase din Constantinopol. Prin caracterul lui, acesta ar fi fost bun; din nenorocire, ca odinioară Romanos al III-lea Arghir, el era însurat și soția lui era mai puțin îngăduitoare decât aceea a lui Roman: decât să cedeze alteia soțul, preferă să-l otrăvească.

În sfârșit, după mai multe încercări zadarnice, basilissa își aduse aduse aminte de unul din prietenii ei de altă dată, Constantin Monomacul. Rudă prin alianță cu Roman al III-lea, cu 12 sau 13 ani mai înainte el ocupase un mare loc la curte și prin frumusețea, eleganța, vorba frumoasă, arta de a distra pe suverană, el plăcu atât de mult Zoei, că se vorbise mult de ea și de el și prima grijă a lui Mihailal IV-lea, îndată ce se urcă pe tron, fusese de a expedia în exil pe acest prieten compromițător. Dar Zoe nu uitase de loc: ea profitase de revoluția din 1042, pentru a-l rechema și a-l numi în postul de guvernator al Greciei; plănuia acum să-l ridice și mai sus; și cum alegerea sa plăcu foarte mult anturajului-toată curtea se pasiona în adevăr pentru aceasta chestiune a căsătoriei- ea se hotărî pentru el.

Unul din ofițerii Augustei fu însărcinat să aducă noului favorit însemnele imperiale, simbolul și garanția înaltului său noroc și să-l aducă, fără întărziere, la Constantinopol. la 11 iunie 1042 el își făcu intrarea solemnă, în mijlocul aclamațiilor poporului entuziasmat; apoi, cu mare pompă, căsătoria fu celebrată în palat;