Programul Artemis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la încercarea NASA de a readuce oameni pe Lună până în 2024. Pentru alte sensuri, vedeți Artemis (dezambiguizare).
Programul Artemis
Artemis program (original with wordmark).svg
ȚarăStatele Unite
OrganizațieNASA și parteneri
ScopExlorare lunară cu echipaj
StatusÎn desfășurare
Cost35 miliarde $ (2020–2024)[1]
Durată2017–prezent[2]
Primul zborArtemis 1 (16 noiembrie 2022)[3][4]
Primul zbor
cu echipaj		Artemis 2 (noiembrie 2024)[5]
Loc lansare
Vehicul
Vehicul cu echipaj
Lansator

Programul Artemis este un program de zbor spațial cu echipaj, care este condus de NASA cu mai mulți parteneri internaționali și interni din SUA, program care își propune să ducă un echipaj pe Lună până în 2025.[2][8][9] Dacă va avea succes, va fi prima misiune de aterizare lunară cu echipaj de la Apollo 17 în 1972, ultimul zbor lunar al programului Apollo.

Programul Artemis a început în decembrie 2017 ca reorganizarea și continuarea eforturilor succesive de revitalizare a programului spațial al SUA din 2009. Scopul său declarat pe termen scurt este aterizarea primei femei și a primei persoane de culoare pe Lună; obiectivele pe termen mediu includ înființarea unei echipe internaționale de expediție și o prezență umană durabilă pe Lună. Obiectivele pe termen lung pun bazele extragerii resurselor lunare și, în cele din urmă, fac posibile misiunile cu echipaj pe Marte și nu numai.[10]

Programul Artemis este desfășurat în principal de către NASA și contractori de zboruri spațiale comerciale din SUA, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană și agențiile spațiale din mai multe alte națiuni.[a] Alte țări au fost invitate să se alăture programului prin semnarea Acordurilor Artemis, care rămân deschise spre semnare din octombrie 2020.

Prezentare generală[modificare | modificare sursă]

Programul Artemis este organizat în jurul unei serii de misiuni Space Launch System (SLS). Aceste misiuni spațiale vor crește în complexitate și sunt programate să aibă loc la mai mult de un an una de cealaltă. NASA și partenerii săi au planificat misiunile Artemis 1 până la Artemis 5; misiunile ulterioare Artemis sunt în stadiu de propunere. Fiecare misiune SLS se concentrează pe lansarea unui booster SLS care transportă o navă spațială Orion. Misiunile de după Artemis 2 vor depinde de misiunile de sprijin lansate de alte organizații.

Diferite etape ale programului Artemis

Nave spațiale[modificare | modificare sursă]

Orion[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Orion (navă spațială).
Capsula Orion

Orion este o clasă de nave spațiale parțial reutilizabile utilizate în programul Artemis. Nava spațială constă dintr-o capsulă spațială Crew Module (CM) proiectată de Lockheed Martin și European Service Module (ESM) produsă de Airbus Defence and Space. Capabilă să transporte un echipaj de șase persoane dincolo de orbita joasă a Pământului, Orion este echipat cu panouri solare, un sistem automat de andocare și un tablou de bord pe tot ecranul din sticlă modelat după cele utilizate în Boeing 787 Dreamliner. Are un singur motor AJ10 pentru propulsia inițială și alte motoare inclusiv motoarele sistemului de control al reacției. Deși proiectat pentru a fi compatibil cu alte vehicule de lansare, Orion este destinat în primul rând să fie lansat deasupra unei rachete Space Launch System (SLS).

Orion a fost conceput inițial de Lockheed Martin ca o propunere pentru Crew Exploration Vehicle (CEV) pentru a fi utilizat în programul Constellation al NASA, și urma să fie lansată deasupra rachetei Ares I. După anularea programului Constellation în 2010, Orion a fost reproiectată pentru a fi utilizat în inițiativa NASA Journey to Mars, care ulterior a fost numită Moon to Marte. SLS a înlocuit Ares I ca vehicul de lansare principal al lui Orion, iar modulul de service a fost înlocuit cu un design bazat pe Automated Transfer Vehicle al Agenției Spațiale Europene. O versiune de dezvoltare a CM al lui Orion a fost lansată în 2014 în timpul Exploration Flight Test-1. Până în 2022, au fost construite trei module Orion gata de zbor, cu unul suplimentar comandat, pentru a fi utilizate în programul Artemis; primul dintre acestea urma să fie lansat pe 30 noiembrie 2020, totuși Artemis 1 s-a lansat abia la 16 noiembrie 2022. S-a raportat că NASA și Lockheed Martin au găsit o defecțiune la o componentă a uneia dintre navele spațiale Orion, dar NASA a clarificat ulterior că nu se aștepta ca problema să afecteze data lansării Artemis 1.

Un concept avansat Gateway care descrie cum ar putea arăta Gateway la sfârșitul anilor 2020.

Gateway[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Lunar Gateway.

Lunar Gateway este o mini-stație spațială aflată deocamdată în dezvoltare, care urmează să fie plasată pe o orbită lunară destinată să servească drept centru de comunicații alimentat cu energie solară, laborator științific, modul de locuire pe termen scurt pentru astronauții agențiilor guvernamentale, precum și zonă de depozitare pentru rovere.[18] În timp ce proiectul este condus de NASA, Gateway este menit să fie dezvoltat, întreținut și utilizat în colaborare cu parteneri comerciali și internaționali: Canada (Agenția Spațială Canadiană) (CSA), Europa (Agenția Spațială Europeană) (ESA) și Japonia (JAXA).

Reprezentare artistică a unei faze incipiente a Gateway, cu element de putere și propulsie (stânga), avanpost de locuințe și logistică (prim plan) și navă spațială cargo (fundal central)

Elementul de putere și propulsie (PPE) a început să fie dezvoltat la Jet Propulsion Laboratory în timpul misiunii de redirecționare a asteroizilor, în prezent anulată. Conceptul original a fost o navă cu propulsie electrică, de înaltă performanță, care ar prelua o rocă de mai multe tone de pe un asteroid și îl va aduce pe orbita Lunii pentru studiu.[19] Când misiunea ARM (Asteroid Redirect Mission) a fost anulată în 2017, propulsia electrică solară a fost reutilizată pentru Gateway.[20][21] PPE va permite accesul pe întreaga suprafață lunară și va acționa ca un remorcher spațial pentru ambarcațiunile de vizitare.[22] Acesta va servi, de asemenea, ca centru de comandă și comunicații al Gateway-ului.[23][24] PPE urmează să aibă o masă de 8-9 tone și capacitatea de a genera 50 kW [25] de energie electrică solară pentru propulsoarele sale ionice, care poate fi suplimentată cu propulsie chimică.[26]

Habitation and Logistics Outpost (HALO),[27][28] va fi construit de Northrop Grumman Innovation Systems (NGIS).[29][30] Falcon Heavy va lansa modulul HALO în noiembrie 2024 împreună cu modulul PPE.[31] HALO se bazează direct pe un modul de alimentare Cygnus Cargo,[29] folosită în prezent pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale. HALO urmează să fie dotat cu porturi radiale de andocare, baterii și antene de comunicații și va putea găzdui un echipaj Artemis pentru o perioadă de 30 de zile, deși va avea dimensiuni mai mici decât un modul al actualei ISS.[30]

Oficialii NASA au sperat inițial că Gateway va fi pe poziție în apropierea Lunii la timp pentru misiunea Artemis 3 în 2024, permițând elementelor de aterizare lunară să fie asamblate, sau agregate, la Gateway înainte de sosirea astronauților pe o capsulă a echipajului Orion. Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a declarat că misiunea Artemis 3 nu va mai trece prin Gateway, dar NASA nu renunță la program.[32]

La sfârșitul lunii octombrie 2020, NASA și Agenția Spațială Europeană (ESA) și-au finalizat acordul de colaborare în programul Gateway. ESA va furniza un modul de habitat în parteneriat cu JAXA (I-HAB) și un modul de realimentare (ESPRIT). În schimb, Europa va avea trei oportunități de zbor pentru a lansa echipaj la bordul capsulei Orion, pentru care vor furniza modulul de service.[33][34]

Tabăra de bază Artemis[modificare | modificare sursă]

Reprezentare artistică a taberei de bază Artemis

Tabăra de bază Artemis este viitoarea bază lunară care va fi înființată la sfârșitul anilor 2020. Acesta ar consta din trei module principale: Habitatul de suprafață fundamental, Platforma mobilă locuibilă și Vehiculul de teren lunar. Ar urma să sprijini misiuni de până la două luni și ar fi folosit pentru a studia tehnologiile de utilizat pe Marte. În prezent, craterul Shackleton este ținta principală pentru acest avanpost datorită varietății sale mari de geografie lunară și gheață de apă. Ar fi încadrat sub liniile directoare ale Tratatului privind spațiul cosmic.[35][36]

Habitatul de suprafață fundamental[modificare | modificare sursă]

Se știu puține despre avanpostul de suprafață, majoritatea informațiilor provenind din studii și documente de lansare care includ lansarea acestuia. Acesta va fi construit prin programe comerciale și, posibil, lansat tot prin programe comerciale în 2028 împreună cu un vehicul de explorare spațială.[37] Locația bazei ar fi în regiunea polului sud și cel mai probabil ar fi un loc vizitat de misiuni anterioare cu echipaj și roboți.[35][8]

Platforma mobilă locuibilă[modificare | modificare sursă]

Platforma mobilă locuibilă a NASA bazată pe Vehiculul de explorare spațială Constellation din trecut.

Platforma mobilă locuibilă ar fi un rover mare presurizat folosit pentru a transporta echipajele pe distanțe mari. NASA a dezvoltat mai multe rovere sub presiune, inclusiv vehiculul de explorare spațială construit pentru programul Constellation, care a fost fabricat și testat. Ar putea fi gata pentru ca echipajul să-l folosească la suprafață, dar ar putea fi, de asemenea, controlat autonom din Gateway sau din alte locații. Mark Kirasich, care este directorul interimar al Advanced Exploration Systems al NASA, a declarat că planul actual este de a colabora cu JAXA și Toyota pentru a dezvolta un rover cu cabină închisă care să susțină echipajele timp de până la 14 zile (cunoscut în prezent sub numele de Lunar Cruiser).

Vehiculul de teren lunar[modificare | modificare sursă]

Vehiculul de teren lunar (LTV) este un rover nepresurizat care va fi folosit pentru a explora suprafața lunară și va putea transporta doi astronauți în costume spațiale, precum și 250 de kilograme de instrumente și echipamente pentru călătorii scurte. Acesta va putea opera fără un echipaj la bord (controlat de la distanță de pe Pământ sau de pe Lună). Are funcționalități care le amestecă pe cele ale rover-ului lunar Apollo (care transportă echipajul) și pe cele ale vehiculelor de tip robot precum Curiosity (care poartă instrumente științifice active și un braț manipulator controlat de la distanță).

Acesta va putea funcționa continuu timp de 8 ore, să efectueze expediții de 20 de kilometri și să supraviețuiască nopților lunare. NASA a decis să externalizeze complet proiectarea și construcția acestui vehicul și transportul acestuia pe suprafața Lunii. Producătorul urmează să fie selectat în vara lui 2023. Vehiculul trebuie să fie livrat pe sol lunar în august 2028 pentru a putea fi folosit de echipajul misiunii Artemis 8 în 2031.[38].

Misiuni[modificare | modificare sursă]

Toate misiunile Artemis cu echipaj vor fi lansate cu Space Launch System de la Complexul de Lansare 39B al Centrului Spațial Kennedy. Planurile actuale prevăd lansarea unor componente hardware de sprijin pe alte vehicule și de pe alte platforme de lansare.

Lista misiunilor programului Artemis
Misiune Dată lansare Echipaj Vehicol lansare Durată Scop Status
Artemis 1
Exploration Mission-1 patch.png
 16 noiembrie 2022[39][4] N/A SLS Block 1 25 zile[40] Orbită lunară fără echipaj și întoarcere Succes
Artemis 2
Orion Triangle Patch.svg
 noiembrie 2024 [5] Va fi anunțat SLS Block 1 ~10 zile Survol lunar pentru 4 persoane Planificat
Artemis 3 decembrie 2025 [41] Va fi anunțat SLS Block 1 ~30 zile Orbită lunară pentru 4 persoane cu aterizare lunară pentru 2 persoane.[42] Planificat
Artemis 4 septembrie 2028[41] Va fi anunțat SLS Block 1B ≈30 zile Orbită lunară de 4 persoane și livrarea modulului I-HAB către Lunar Gateway.[43] Planificat
Artemis 5 septembrie 2029[41] Va fi anunțat SLS Block 1B ≈30 zile Aterizarea pe Lună și livrarea Modulului de realimentare ESPRIT către Lunar Gateway. Planificat
Artemis 6 septembrie 2030[41][44] Va fi anunțat SLS Block 1B ≈30 zile Aterizare lunară cu livrarea modulului Gateway Airlock.[45] Planificat


Propuse[modificare | modificare sursă]

O propunere recomandată de William H. Gerstenmaier înainte de realocarea sa din 10 iulie 2019 [46] a sugerat patru lansări ale vehiculului de lansare SLS Block 1B cu nava spațială Orion și module logistice către Gateway între 2024 și 2028.[47][48] În noiembrie 2021, planurile de a returna oamenii pe Lună în 2024 au fost anulate, iar misiunea Artemis 3 a fost amânată până cel puțin în 2025.[49] Cu toate acestea, rămân încă în vigoare planurile ca misiunile Artemis V până la IX cu echipaj să se lanseze anual între 2027 și 2031,[50][51] testarea utilizării resurselor in situ și a energiei nucleare pe suprafața lunară cu un lander parțial reutilizabil. Artemis VII va lansa în 2029 [50] un echipaj de patru astronauți către un avanpost lunar la suprafață.[51]

Înainte de fiecare misiune Artemis cu echipaj, diferite încărcături utile către Gateway, cum ar fi depozitele de realimentare și elementele consumabile ale aterizatorului lunar, vor fi desfășurate de vehicule comerciale de lansare.[48]

Misiuni propuse
Misiune Dată lansare Echipaj Vehicul lansare Durată
Artemis 7 septembrie 2031[41] Va fi anunțat SLS Block 1B ≈30 zile
Artemis 8 2032[44] Va fi anunțat SLS Block 1B ≈60 zile
Artemis 9 2033 Va fi anunțat SLS Block 2 ≈60 zile
Artemis 10 2034 (planificare) Va fi anunțat SLS Block 2 ≈60 zile
Artemis 11 2035 (planificare) Va fi anunțat SLS Block 2 ≈60 zile

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Luxemburg, Japonia, Canada, Italia,[11] Australia, Regatul Unit, Emiratele Arabe Unite,[12][13] Ucraina, Brazilia,[14] Mexic, Correa de Sud,[15] România,[16] și Noua Zeelandă.[17]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Berger, Eric (). „NASA puts a price on a 2024 Moon landing — US$35 billion”. Ars Technica. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public: „NASA: Moon to Mars”. nasa.gov. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Artemis I Launch to the Moon (Official NASA Broadcast) - Nov. 16, 2022 (în engleză), accesat în  
  4. ^ a b „NASA Prepares Rocket, Spacecraft Ahead of Tropical Storm Nicole, Re-targets Launch”. NASA. . Accesat în . 
  5. ^ a b „NASA's Artemis 2 mission around Moon set for November 2024”. Phys.org. . Accesat în . 
  6. ^ Gebhardt, Chris (). „NASA finally sets goals, missions for SLS — multi-step plan to Mars”. NASASpaceFlight.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Grush, Loren (). „NASA's daunting to-do list for sending people back to the Moon”. The Verge. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b Berger, Eric (). „NASA's full Artemis plan revealed: 37 launches and a lunar outpost”. Ars Technica. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Sheetz, Michael (). „NASA delays astronaut moon landing to 2025”. CNBC (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ „NASA: Artemis Accords”. nasa.gov. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „NASA signs agreement with Italy to cooperate on Artemis”. SpaceNews. . Accesat în . [nefuncțională]
  12. ^ Potter, Sean (). „NASA, International Partners Advance Cooperation with Artemis Accords”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public: „NASA Gains Broad International Support for Artemis Program at IAC”. nasa.gov. NASA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Brazil Signs Artemis Accords”. NASA.gov. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Potter, Sean (). „Republic of Korea Joins List of Nations to Sign Artemis Accords”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Romania Signs Artemis Accords”. NASA. . Accesat în . 
  17. ^ „NASA.gov”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public: Jackson, Shanessa (). „Competition Seeks University Concepts for Gateway and Deep Space Exploration Capabilities”. nasa.gov. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public: Greicius, Tony (). „JPL Seeks Robotic Spacecraft Development for Asteroid Redirect Mission”. nasa.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „NASA closing out Asteroid Redirect Mission”. spacenews.com. SpaceNews. . Accesat în . 
  21. ^ Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public: „Asteroid Redirect Robotic Mission”. jpl.nasa.gov. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „NASA awards Artemis contract for lunar gateway power, propulsion”. aerotechnews.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „Deep Space Gateway and Transport: Concepts for Mars, Moon Exploration Unveiled | Space Exploration”. sci-news.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Clark, Stephen (). „NASA chooses Maxar to build keystone module for lunar Gateway station”. Spaceflight Now. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Foust, Jeff (). „NASA issues study contracts for Deep Space Gateway element”. SpaceNews. Accesat în . 
  26. ^ Gebhardt, Chris (). „NASA finally sets goals, missions for SLS – eyes multi-step plan to Mars”. NASASpaceFlight.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Foust, Jeff (). „ISS partners endorse modified Gateway plans”. SpaceNews. Accesat în . 
  28. ^ Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public: „NASA Asks American Companies to Deliver Supplies for Artemis Moon Missions” (Press release). NASA. . NASA Press Release M019-14. 
  29. ^ a b Foust, Jeff (). „NASA to sole source Gateway habitation module to Northrop Grumman”. SpaceNews. Accesat în . 
  30. ^ a b Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public: „Justification for other than full and open competition (JOFOC) for the Minimal Habitation Module (MHM)”. fbo.gov. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „NASA, Northrop Grumman Finalize Moon Outpost Living Quarters Contract”. NASA (Press release). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Blue Origin wins lion's share of NASA funding for human-rated lunar lander”. spaceflightnow.com. Spaceflight Now. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public: Potter, Sean (). „NASA, European Space Agency Formalize Artemis Gateway Partnership”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Wall, Mike (). „Europe will help build NASA's moon-orbiting Gateway space station”. Space.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ a b Artemis Program - NASA's Plan for Sustained Lunar Exploration and Development (PDF) (Raport). NASA. Accesat în . 
  36. ^ „Artemis Plan - NASA's Lunar Exploration Program Overview” (PDF). NASA. septembrie 2020. Accesat în . 
  37. ^ Weitering, Hanneke (). „NASA has a plan for yearly Artemis moon flights through 2030. The first one could fly in 2021”. Space.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Programa Artemisa de la NASA: un segundo alunizaje en 2027 y la base lunar de 2031” (în spaniolă). 
  39. ^ Wattles, Jackie (). „NASA's Artemis I mission delayed again as storm barrels toward launch site”. CNN. Warner Bros Discovery. Accesat în . 
  40. ^ „NASA: Artemis I”. NASA. Accesat în . 
  41. ^ a b c d e Foust, Jeff (). „NASA planning to spend up to $1 billion on space station deorbit module”. SpaceNews. Accesat în . 
  42. ^ Foust, Jeff (). „NASA delays human lunar landing to at least 2025”. SpaceNews. Accesat în . 
  43. ^ „FY 2022 Budget Estimates – Gateway – Program Projects – International Habitat (I-Hab)” (PDF). NASA. . p. 97. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . Delivery of I-Hab to the Gateway will be via the SLS Block 1B launch vehicle with Orion providing orbital insertion and docking. 
  44. ^ a b Kshatriya, Amit; Kirasich, Mark (). „Artemis I – IV Mission Overview / Status | Artemis Planning Manifest” (PDF). NASA Advisory Council. p. 3. Accesat în . 
  45. ^ Gateway Buildup Animation (în engleză), accesat în  
  46. ^ Davenport, Christion (). „Shakeup at NASA as space agency scrambles to meet Trump moon mandate”. Washington Post. Accesat în . 
  47. ^ Berger, 2019, "Developed by the agency's senior human spaceflight manager, Bill Gerstenmaier, this plan is everything Pence asked for—an urgent human return, a Moon base, a mix of existing and new contractors."
  48. ^ a b Foust, 2019, "After Artemis 3, NASA would launch four additional crewed missions to the lunar surface between 2025 and 2028. Meanwhile, the agency would work to expand the Gateway by launching additional components and crew vehicles and laying the foundation for an eventual moon base."
  49. ^ Sheetz, Michael (). „NASA delays astronaut moon landing to 2025”. CNBC. Accesat în . 
  50. ^ a b „NASA Exploration Production and Operations Long-Term Sustainability Request for Information (RFI)”. GovTribe. . p. 5. Accesat în . 
  51. ^ a b Acest articol încorporează text dintr-o lucrare aflată în domeniul public: „Forward to the Moon: NASA's Strategic Plan for Human Exploration” (PDF). NASA. [Updated 9 April 2019]. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Programul Artemis
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Programul_Artemis&oldid=15708269