Măcăreuca, Drochia

Coordonate: 48°08′31″N 27°58′35″E ({{PAGENAME}}) / 48.1419444444°N 27.9763888889°E
Măcăreuca
— Sat —
Biserica din localitate.
Măcăreuca Măcăreuca (Moldova) Poziția geografică

Țară	Republica Moldova
Raion	Raionul Drochia
Comună	Cotova

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	MD-5220^[1]
Prefix telefonic	252

Prezență online

Modifică date / text

Măcăreuca este un sat din cadrul comunei Cotova din raionul Drochia, Republica Moldova.

Geografie

Măcăreuca este un sat din cadrul comunei Cotova din raionul Drochia, Republica Moldova. Este situat la 48.142742 - latitudine nordică și 27.973911 - longitudine estică. Satul are o suprafață de aproximativ 2.23 kilometri pătrați, cu un perimetru de 7.42 km. Localitatea se afla in drumul de la Zgurița, spre comuna Cotova(de care și aparține administrativ) între cele două localități.

Istoric

Documentar, localitatea Măcăreuca își confirmă existența la 1528, când domnitorul Moldovei, Petru Rareș, dăruiește printr-un act marelui armaș Marco Ciciuman 3 sate din ținutul Soroca, printre care și Măcăreuca.

La 1814 moșia Măcăreucei aparținea sfetnicului Ioan Russo, iar la 1821 nobilului Grigore Ioan Russo. Această dinastie de boieri a dăinuit mai mult de un secol. La 1900 moșia o stăpânea Zinovie Russo. Marea Unire și reforma agrară din România l-au găsit aici stăpân pe Nicolae Russo. În urma exproprierii, pe moșia lui se constituie două sate din coloniști veniți de la Cosăuți și Holoșnița Veche – Palanca și Holoșnița Nouă. Nicolae Russo se retrage la Bulboci pe partea sa de moșie, lăsând la curte pe fiul Boris și fiica Zoie. Aceștia vând conacul și partea lor de pământ unui neamț – Gotlev. Ultimul proprietar al curții boierești a fost preotul Mihail Ostap(ov), refugiat în România, la venirea sovieticilor.

În anii 1949-1952, printr-o hotărâre a Ministerului Agriculturii al URSS, pe râul Căinari, în satul Măcăreuca, a fost construită o stațiune hidroelectrică cu o capacitate de 60 de kw/h, dar aceasta nu a asigurat capacitatea suficientă și degrabă a fost uitată.

În vechea seliște, spun bătrânii, a existat și o mică bisericuță de lemn. Că era foarte mică, ne dovedesc „Ușile Împărătești” foarte mici și care, ca prin minune, s-au păstrat până astăzi.

Demografie

Satul are vreo 200 de case. În anul 1997, populația satului a fost estimată la 702 de cetățeni.

Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului constituie 553 de oameni, 48.10% fiind bărbați iar 51.90% femei. Structura etnică a populației arată astfel: 98.19% - moldoveni/români, 0.90% - ucraineni, 0.72% - ruși, 0.00% - găgăuzi, 0.00% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.00% - polonezi, 0.00% - țigani, 0.18% - alte etnii.

E o localitate veche, cu oameni cuminți și muncitori care a apărut, se pare, în secolul XIX. Este o localitate legată de scriitorul român, boierul Aleco Russo a cărui moșie era în acest loc, iar oamenii din Măcăreuca lucrau la el.

Biserica din localitate

La 1793 este consemnată existența unei biserici de lemn, acoperită cu paie care e legată de un anumit Macarie, al cărui nume se pare ca stă la baza numelui localității. Nu încape îndoială că e vorba de biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” care a ajuns până în zilele noastre având vârsta de circa 200 ani. În anul 1874, această bisericuță a fost reparată. Timp de secole ea a fost mama spirituală a creștinilor din Măcăreuca, a familiei boierești și a celor care au trudit pe moșia dinastiei Russo.

În fața pridvorului bisericii se află și azi o criptă, în care sunt înmormântate soția boierului Nicolae Russo și o nepoată de-a ei.

În prezent biserica este un monument ocrotit de stat.