Volcineți, Chelmenți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Volcineți
Вовчинець
—  Comună  —
Volcineți, Chelmenți
Volcineți, Chelmenți
Volcineți se află în Regiunea Cernăuți
Volcineți
Volcineți
Volcineți (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Volcineți se află în Ucraina
Volcineți
Volcineți
Volcineți (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°27′00″N 26°54′36″E / 48.45000°N 26.91000°E48°27′00″N 26°54′36″E / 48.45000°N 26.91000°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionChelmenți

cod KOATUU[*]7322082401
Atestare1634

ReședințăVolcineți
ComponențăVolcineți

Altitudine232 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total1325 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60150
Prefix telefonic3732

Prezență online

Volcineți (în ucraineană Вовчинець, transliterat: Vovciîneț) este un sat reședință de comună în raionul Chelmenți din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,325 locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de centru a raionului Chelmenți.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Volcineți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Volcinețu. Prima atestare documentară a satului a avut loc într-un document din anul 1634.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Volcineți (denumirea rusificată a satului Volcinețu) făcea parte din Ocolul Nistrului de sus a Ținutului Hotin [2]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn, refăcută în 1915 [3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Volcineți a făcut parte din componența României, în Plasa Chelmenți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Volcineți face parte din raionul Chelmenți al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 9 (3+6), reprezentând 0,63% din populație [5]. În prezent, satul are 1.325 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a comunei Volcineți

     Ucraineană (97,89%)

     Rusă (1,28%)

     Alte limbi (0,83%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Volcineți era vorbitoare de ucraineană (97,89%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (1,28%).[6]


1930: 1.981 (recensământ)[7]
1989: 1.430 (recensământ)
2007: 1.325 (estimare)

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn cu hramul "Pokrovka" - construită în anul 1914 [8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  3. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)
  4. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  5. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  7. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin
  8. ^ Biserica de lemn din Volcineți

Legături externe[modificare | modificare sursă]